O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist

DIN CAIETUL MEU DE ÎNSEMNĂRI

Conceptul de intelectual după Maurice Barres: „persoana care foloseşte inteligenţa (cunoaşterea, ştiinţa) şi spiritul în analiza semnelor şi simbolurilor opuse materiei şi actelor reale”;

Bujor Nedelcovici a introdus conceptul de sfânt laic: „De ce Voltaire şi Hugo sunt amândoi în Pantheon având o operă literară atât de diferită. Pentru că ei reprezintă acelaşi ideal: SFÂNTUL LAIC. Filozoful şi poetul au fost fondatori ai geniului uman şi acest titlu îi onorează deopotrivă”. Gheorghe Grigurcu, în „România literară” nr. 1 din 2003, sistematizându-l pe Bujor Nedelcovici, găseşte trei posibile poziţii ale sfântului laic: protestul, complicitatea şi ambiguitatea. În prima situaţie, protestul, avem individul revoltat, vrea libertatea gândirii, vrea independenţa acţiunii, e mereu în serviciul victimei şi a celui umilit. În a doua poziţie, complicitatea, întâlnim mercenarii gata a se înrola cu puterea, umblă după beneficii materiale, se supun despotismului, sunt ceea ce Voltaire numea „canaliile politice”. În poziţia a treia, ambiguitatea, sunt cei despre care am putea spune că „stau cu fundul în două luntrii”;

Eugen Negrici a scris o carte interesantă: „Literatura română în comunism. Proza”. Marius Chivu, citind cartea, extrage patru etape prin care a trecut proza în comunism: 1. etapa stalinismului integral (1948-1953): „o literatură total aservită şi care a avut două orientări: a) proza conflictelor antagonice (romanele luptei de clasă, reportajul şi pamfletul); b) proza istorică orientată politic); 2. etapa destalinizării formale (1953-1964): „o dedogmatizare inconsecventă perfidă şi care produce confuzie”. Acum apar: a) literatura aservită; b) literatura tolerată; 3. etapa relativei liberalizări (1964-1971): „în fapt o diversiune ce sugera normalitatea”(apar literatura „obsedantului deceniu” şi cea a „echilibristicii ideologice”; 4. etapa naţionalismului comunist (1971-1989): „campania de reîndoctrinare şi se impune aberaţia protocronistă”;

Sintagme, termeni, concepte: Mircea Mihăieş: „poeţi sonori”; Vasile Igna: „o cocoaşă de verbe în spate”; Daniel Cristea-Enache: „a stănescianiza”; Liviu Ioan Stoiciu: „gând supraetajat”; Cătălin Mihuleac: „putorişti”; Lucian Vasiliu: „tomnoros”; Mircea Mihăieş: „muieroc”; Ioan Moldovan: „caietul de GRIJI”; Ioan Moldovan: „caietul de NEPĂSĂRI”;

Iolanda Malamen, în „Luceafărul de dimineaţă”, nr. 2 din 2020, ne dă calea de a ne construi ca artist: „scormoneşte în eul tău profund ca să scoţi la suprafaţă acel „altfel” care te construieşte ca artist”;

Câteva versuri din poezia „Istoria” de Nicolae Rotaru: „Aţi observat bine, /istoria calcă pe cadavre, / viitorul ei este clădit / pe cheltuiri de sine, / pe suma neputinţelor / pietrificate, înhumate, / pierdute în uitare, / foarte bine aţi observat, / istoria este arta de a ne lua adio / de la ziua de poimâine”;

Piesa lui Gogol, „Revizorul”, a fost interzisă în vremea lui Ceauşescu. Culmea este că spectacolul cu „Revizorul” a fost interzis şi în Rusia chiar în timpul lui Gogol. Mai târziu, în corespondenţa sa, acesta scria: „Cum să nu se supere publicul şi critica pe acest „Revizor”, când jumătate din Rusia dă mită şi cealaltă jumătate primeşte?”;

Căutând prin nişte însemnări mai vechi, am găsit aceste zise ale poetului Mihai Ursachi: 1. „raportul creator-operă este asemănător celui dintre lumânarea care arde şi emanaţia luminoasă”; 2. „mie îmi convine foarte tare limba română, îmi vine ca mănuşa dreaptă pe mâna dreaptă, nu ca mănuşa stângă pe mâna dreaptă”; 3. „o poezie nu poate fi tradusă, ci trebuie făcută din nou în limba respectivă”; 4. „eu nu pot traduce în româneşte tot ce am gândit şi scris în englezeşte”; 5. „în America, poezia nu mi-a folosit drept la nimic! Drept la nimic, nici măcar cât motorul acela al omului din Tecuci!”; 6. „eu am citit aşadar din nou pe Martin Heidegger, pe plaja din La Hoya, vreo doi ani. O plajă foarte mică, unde l-am recitit şi m-am dezgustat definitiv de el”. Nu ştiu în ce conjunctură a spus cele reţinute, am notat doar atât: „revista „Cultura” din 2004;

Vintilă Mihăilescu, în „Dilema” nr. 406 din 2000, scriind despre „subiectivităţi trans-naţionale”. În acest context preia o clasificare făcută de Ulf Hannerz: 1. „cosmopoliţii – dispuşi să se prindă în joc cu ceilalţi”; 2. „transnaţionalii – împărtăşind structuri de semnificaţie purtate de reţele sociale”; 3. „localii – reprezentanţi ai unor culturi mai circumscrise teritorial”;

Din colecţia de versuri frumoase pe care le reţin într-un caiet, vă propun „Poeţii sunt trişti” de Gheorghe Ursu (inginerul şi poetul disident care a fost arestat, anchetat, torturat şi ucis de comunişti): „Poeţii sunt în general trişti / Ei nu înţeleg lumea / Şi lumea nu-i înţelege / Ei iubesc lumea dar nu o înţeleg /Lumea îi iubeşte dar nu-i înţelege / Uneori când ajung să înţeleagă lumea ei o detestă / Atunci când lumea ajunge să-i înţeleagă e prea târziu / Şi uite aşa, poeţii mor în general trişti”;

Octavian Paler despre lumea lui Caragiale: „…e o lume simpatică, în care nu există ură. O lume de care nu ţi-e silă, pe care n-o deteşti. Nu-ţi vine să împarţi personajele lui Caragiale „în smintiţi şi în mişei”, nu te bate gândul să le aduni în „două temniţi large”, după care „să dai foc la puşcărie şi la casa de nebuni”. Demagogia pe tema „progresului” şi „enteresului ţării” se salvează, la Caragiale, prin ridicol. E o lume în care se poate râde, ba chiar eşti stimulat să râzi. Canaliile au farmec. Potlogarii, „mizerabilii” te amuză. Nicio clipă zâmbetul nu se transformă în grimasă. Nu ai sentimentul că prostia, obtuzitatea, cinismul, fanfaronada sunt atotputernice, că nu mai întrevezi, dincolo de ele, nicio zare de lumină”(vezi „România liberă” din februarie 1998);

Meteorologii au emis o nouă avertizare nowcasting tip cod roșu valabilă astăzi, între orele 19:35- 20:30, pentru o parte din județul Botoșani.

Localitățile vizate sunt: Dorohoi, Ungureni, Hudești, Mihai Eminescu, Suharău, Havârna, Vlădeni, Vorniceni, Răchiți, Ibănești, Șendriceni, Vârfu Câmpului, Cristinești, Dersca, George Enescu, Hilișeu-Horia, Broscăuți, Dângeni, Pomârla, Roma, Unțeni, Știubieni, Mihăileni, Nicșeni, Corlăteni, Leorda, Cândești, Cordăreni, Brăești, Concești, Văculești, Lozna, Dimăcheni și Bucecea.

Sunt prognozate: grrindină de mari dimensiuni (>4 cm), vijelie puternică (70…90 km/h), averse torențiale care vor acumula peste 40 l/mp, frecvente descărcări electrice.

În zonele vizate a fost transmis mesaj RO-ALERT.

Evoluţia fenomenelor meteorologice prognozate este permanent monitorizată prin Centrul Operaţional al ISU Botoșani.

Echipajele de pompieri de la toate subunitățile din județ sunt pregătite pentru a interveni în cel mai scurt timp în sprijinul cetățenilor.

‼️ RECOMANDĂRI

▪️️închideți ferestrele locuinței;
▪️️evitați adăpostirea sau trecerea prin apropierea copacilor, stâlpilor, panourilor publicitare și a elementelor de construcție ce pot fi ușor dislocate;
▪️️evitați atingerea stâlpilor sau a firelor căzute la pământ;
▪️în cazul unei situații de urgență, sunați la numărul unic 112.

Informații despre modul de comportare în cazul producerii unor situații de urgență sau alte date utile despre manifestarea fenomenelor meteorologice periculoase pot fi obținute prin accesarea portalului fiipregatit.ro sau prin intermediul aplicației DSU, care poate fi descărcată gratuit din Google Play Store și AppStore.

Profesorii vor putea preda și alte materii, după modelul din vest. Este vorba despre discipline din aceeași arie curriculară, a spus recent ministrul Daniel David, scrie alba24.ro.

Acesta s-a referit la situații în care, de exemplu, un profesor de Fizică ar putea preda și ore de Chimie, în școală.

„Vom deschide spre disciplinele din aceeași arie curriculară. (…) te uiți la sistemul vestic. Și în Statele Unite și în Finlanda, în țările nordice, ai arii curriculare largi. Numai la noi e hiperspecializare, exact pe discipline.

Eu cred că, în situații bine controlate, un profesor de Fizică ar putea să facă și câteva ore dintr-o disciplină din aceeași arie curriculară. Mai ales că deja unele universități au început cu dublele specializări știind această logică: dacă știi Fizică, faci și Chimie; faci Chimie, ai și ore de Fizică. Vom asigura această facilitate ca să evităm fragmentarea”, a declarat David, citat de edupedu.ro.

Norma didactică

Potrivit sursei citate, pentru profesorii din sistemul preuniversitar, norma didactică crește în perioada 2025–2026 / 2029–2030 inclusiv.

În medie, pe săptămână norma de predare va fi de:

• 20 de ore pentru profesorii de gimnaziu, liceu, profesional și postliceal
• 18 ore pentru profesorii din educația timpurie
• două ore suplimentare de pregătire remedială cu elevii, pentru învățătorii și profesorii pentru învățământ primar.

Norma didactică. Prevederi din Legea 141/2025

„ (…) începând cu anul școlar 2025-2026 și până la începutul anului școlar 2029-2030, norma didactică de predare-învățare evaluare, de instruire practică și de evaluare curentă a antepreșcolarilor/preșcolarilor și a elevilor în clasă,

în care pot fi incluse și activități de pregătire pentru evaluări/examene naționale și/sau pentru obținerea performanței educaționale, precum și cele de învățare remedială,

reprezintă numărul de ore corespunzător activităților prevăzute la alin. (1) lit. a) și se stabilește după cum urmează:

• a) un post de învățător/învățătoare ori de profesor pentru învățământul primar pentru fiecare clasă din învățământul primar sau pentru clase simultane din cadrul acestuia, unde nu se pot constitui clase separate. În atribuțiile postului se includ obligatoriu 2 ore/săptămână de pregătire remedială;
• b) 20 de ore pe săptămână pentru profesorii din învățământul gimnazial, liceal și postliceal, pentru profesorii din unitățile și clasele cu program integrat și suplimentar de artă și sportiv, precum și din unitățile de educație extrașcolară, care au dobândit cel puțin licențierea în cariera didactică;
• c) 18 ore pe săptămână pentru profesorii din învățământul preuniversitar care au dobândit gradul didactic I sau titlul de profesor emerit și care desfășoară activitate de mentorat;
• d) 26 de ore pe săptămână pentru profesorii de instruire practică și maiștrii-instructori, pentru cei care au dobândit cel puțin licențierea în cariera didactică;
• e) 22 de ore pe săptămână pentru profesorii de instruire practică și maiștrii-instructori, pentru cei care au dobândit cel puțin gradul didactic I și care desfășoară activitate de mentorat;
• f) pentru personalul didactic de predare din învățământul special, norma didactică se stabilește astfel: învățători, profesori la predare, profesori care efectuează terapiile specifice – 18 ore pe săptămână; învățător-educator, institutor-educator, profesor-educator, profesor preparator (nevăzător), maistruinstructor și profesor pentru instruire practică — 22 de ore pe săptămână”.

Vicepremierul Dragoș Anastasiu, implicat într-un scandal public, și-a anunțat demisia din funcție, duminică după-amiaza, scrie alba24.ro.

Vicepremierul Dragoș Anastasiu a explicat duminică întreg contextul dosarului în care este implicat „ca martor” și și-a anunțat demisia. „Aveam de ales între faliment sau să dau curs șantajului”, spune Anastasiu. El a afirmat că funcționarul de la ANAF îi teroriza colaboratorii.

‘În acest moment, în acest climat, mie îmi e foarte clar că nu mai pot să ajut, că indiferent ce aș spune, ce aș face va continua procesul de denigrare, bazat pe niște fapte, dar dus la extrem. (…) Acesta e motivul pentru care e momentul să fac un pas în spate și să demisionez’, a declarat Anastasiu, la Palatul Victoria.

Dragoș Anastasiu: declarații

”Plecarea mea din guvernul României nu înseamnă că reformele nu trebuie să meargă mai departe. Am făcut pași importanți în ceea ce privește pregătirea unui pachet larg de reforme pe șapte piloni, de la frauda fiscală până la imaginea României, de la resursa umană până la simplificare, de la digitalizare, până la reforma administrativ-teritorială. Sunt pași importanți făcuți pe reforma companiilor de stat care ne produc foarte multe subvenții. Avem 15 miliarde de RON subvenții în fiecare an pe care fiecare cetățean le suportă din buzunar”, spune Anastasiu.

Vicepremierul afirmă că plecarea sa din guvern nu înseamnă că reformele premierului Bolojan trebuie să se oprească.

„Fac un apel public premierului să preia personal grupul de lucru. Îl rog pe premierul României să țină cont de toate pregătirile făcute pentru a repune pe picioare AMEPIP, pentru a schimba componențele din Consiliul de Administrație, pentru a reduce numărul de oameni în Consiliul de Administrație, pentru a reduce din beneficiile pe care unii nemeritat, alții meritat, le au în Consilii și, în special, pentru a face indicatori de performanță relevanți. Îl rog să continue această muncă punându-i la treabă și pe cei din privat care și-au declarat intenția să ajute și au fost luați la țintă”, mai spune Anastasiu., potrivit Mediafax.

Vicepremierul demisionar a mai spus că nu vrea să decredibilizeze imaginea Guvernului României.

Context

În cursul zilei de sâmbătă, între Anastasiu și DNA au existat contre în privința calității pe care vicepremierul o are în dosar.

Dragoș Anastasiu a declarat anterior că el a fost doar martor în dosar, nu denunțător. În replică, DNA îl contrazice, spunând că acesta a avut calitatea de martor-denunțător în dosar, alături de fostul său partener de afaceri.

„La data de 02 februarie 2018, cei doi reprezentanţi ai societăţii SC Touring Eurolines SA s-au prezentat, din proprie iniţiativă, fără apărător, la sediul DNA cu un denunţ deja redactat pe numele unuia dintre ei. Aceştia au fost audiaţi în aceeaşi zi de procurorul de caz, atribuindu-li-se calitatea de martori denunţători”, se arată în comunicatul oficial.