Conform tradiției, Sfântul Apostol Toma, care nu a fost prezent la înmormântarea Maicii Domnului, a primit Sfântul Brâu ca dovadă a învierii și înălțării Fecioarei Maria cu trupul la cer. Brâul a fost țesut de Maica Domnului din păr de cămilă.

Până în secolul al IV-lea, Brâul s-a păstrat cu mare cinste în cetatea Ierusalimului. În anul 395, fiul împăratului Teodosie cel Mare (379-395), Arcadie, a luat Sfântul Brâu al Preasfintei Născătoare de Dumnezeu Fecioara din Ierusalim, fiind acolo păstrat cu mare cinste și sfințenie alături de cinstita ei haină de o credincioasă, și l-a dus la Constantinopol unde l-a așezat într-un sicriu luminat, căruia i-a da denumirea de sfânta raclă. După aproape 400 de ani, în secolul al X-lea, racla a fost deschisă de împăratul Leon cel înțelept, pentru soția sa, Zoe, femeie chinuită de un duh necurat.

Prin vedenie dumnezeiască, aceasta i-a cerut împăratului să deschidă racla, pentru ca sfântul brâu să fie pus pentru ea pentru a se lecui. Împăratul, sărutând brâul sfânt și punându-l peste împărăteasa prin mâna patriarhului din acele timpuri, o minune avu loc, iar împărăteasa a scăpat de îndată de acea boală.

Toți cei prezenți au slăvit pe bunul Dumnezeu, pe Mântuitorul Iisus Hristos, aducând cuvinte de mulțumire Preacuratei Fecioare Maria. În urma vindecării sale miraculoase, împărăteasa Zoe, soția lui Leon cel Înțelept, a brodat Brâul cu fir de aur și l-a reașezat în racla dăruită de împăratul Arcadie.

Mai târziu, în secolul al XIII-lea, trimișii regelui bulgar Ioniță Caloian, au luat Brâul de la Constantinopol. În secolul XIV, cneazul sârb, Lazăr I (1372-1389) a dăruit Brâul mănăstirii Vatoped din Muntele Athos. Între anii 1512 și 1520, domnitorul Țării Romanești, Neagoe Basarab, a înnoit incinta mănăstirii Vatoped și a construit un paraclis cu hramul „Brâul Maicii Domnului”. Acesta a fost reparat în anul 1794 tot cu ajutoare românești, iar în secolul al XIX-lea, România a dăruit paraclisului o nouă catapeteasmă. De asemenea, racla de argint în care se păstrează Brâul la mănăstirea Vatoped a fost confecționată în secolul al XVIII-lea în Țara Românească. Este vorba de fapt numai despre o parte din Brâu, pentru că alte două parți ale acestuia au fost dăruite în anul 1522 mănăstirii de maici Kato Xenias, situată la 50 km de Volos (Grecia).

Brâul Maicii Domnului – tămăduiri

De-a lungul vremii, Brâul Maicii Domnului a vindecat nenumărați bolnavi, în special de cancer, și a ajutat să nască femei care nu puteau avea copii. Tămăduirea acestora s-a produs prin purtarea în jurul brâului a unei panglici care a fost atinsă de racla în care se păstrează Brâul Maicii Domnului. De asemenea, Cinstitul Brâu a făcut să înceteze diferite epidemii. În anul 1813, Brâul Maicii Domnului de la Vatoped a fost adus în Țara Românească pentru îndepărtarea ciumei; în anul 1871 sultanul turc sub a cărui protecție se găsea Muntele Athos după caderea Constantinopolului, a dus Brâul în țara sa pentru îndepărtarea holerei. În anul 1894, Brâul a fost dus la Kios, pentru a înlătura epidemia care lovise plantațiile de lămâi și portocali.

În perioada 12-15 octombrie 2001, racla cu Brâul Maicii Domnului de la mănăstirea Kato Xenia s-a aflat la Iași cu ocazia hramului Catedralei mitropolitane – Cuvioasa Parascheva, 14 octombrie. Evenimentul a marcat totodată împlinirea a 600 de ani de la recunoașterea Mitropoliei Moldovei de către Patriarhia Ecumenica de la Constantinopol (26 iulie 1401) și a 360 de ani de la aducerea la Iași a moaștelor Sfintei Parascheva (13 iunie 1641). Peste un milion de credincioși au cinstit în acele zile la Iași Brâul Maicii Domnului, împreună cu moaștele întregi ale Sfintei Parascheva și cu fragmente din moaștele Sfântului Gheorghe.

Tot în anul 2001, luna octombrie, Brâul Maicii Domnului a fost și la Botoșani, fiind așezat pentru închinarea credincioșilor la Biserica „Sfântul Ilie”. În perioada 1-10 septembrie 2007, racla cu Brâul Maicii Domnului de la mănăstirea Kato Xenia, s-a aflat și în Arhiepiscopia de Alba Iulia.

Brâul țesut și purtat de Maica Domnului a fost adus pentru prima dată în Constanța în anul 2002 și pentru a doua oară în anul 2008.

Rugăciune

Născătoare de Dumnezeu pururea Fecioară, Acoperământul oamenilor, Veşmântul şi Brâul Preacuratului tău trup, puternic Acoperământ cetăţii tale ai dăruit prin naşterea ta cea fără sămânţă, Nestricată rămânând. Că întru tine şi firea se înnoieşte şi vremea. Pentru aceasta, te rugăm, pace cetăţii tale dăruieşte şi sufletelor noastre mare milă.