În perioada 13 – 14 mai 2025, la nivel național, polițiștii Direcției de Poliție Transporturi au acționat pentru asigurarea unui climat de ordine și siguranță publică, prevenirea și combaterea faptelor ilicite în stațiile de cale ferată și în trenurile de călători.

În cadrul acțiunii, au fost efectuate efectuate verificări în 481 de stații de cale ferată și 554 de trenuri de călători, fiind legitimate 3.873 de persoane.

Pentru neregulile constatate, polițiștii au aplicat 488 de sancțiuni contravenționale, dintre care 201 la Legea nr. 61/1991, pentru sancționarea faptelor de încălcare a unor norme de conviețuire socială, a ordinii și liniștii publice, 5 la Legea nr. 333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor și protecția persoanelor, 87 la H.G. nr. 203/1994, pentru stabilirea și sancționarea contravențiilor la normele privind transporturile pe căile ferate române și 195 la alte acte normative, valoarea totală a contravențiilor aplicate fiind de 210.080 de lei.

Exemple:

1. La data de 13 mai 2025, polițiștii Secției Regionale de Poliție Transporturi București- Serviciul Județean de Poliție Transporturi Călărași, împreună cu jandarmii din cadrul Inspectoratului de Jandarmi Județean Călărași și reprezentanți ai D.S.V.S.A., au desfășurat activități în municipiile Oltenița și Călărași.

În urma unui control efectuat la o societate comercială, într-un spațiu de depozitare, tip cameră frigorifică, erau deținute, în vederea comercializării, 160 de kilograme de pește din speciile crap și somn, aflate într-o stare improprie consumului și fără documente de proveniență.

Cantitatea de pește a fost ridicată și predată, în vederea distrugerii.

În cauză, a fost întocmit doar penal sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de vânzarea de alimente, băuturi sau alte produse cunoscând că sunt alterate sau cu perioadă de valabilitate depășită și comercializarea fără documente de proveniență a peștelui și a altor viețuitoare acvatice.

2. La data de 13 mai 2025, polițiștii Secției Regionale de Poliție Transporturi Galați-Postul de Poliție Transporturi Feroviare Tecuci au fost sesizați de către un bărbat, cu privire la faptul că, la aceeași dată, acesta ar fi uitat rucsacul pe o bancă din zona gării, care conținea 2.400 de lei, un card bancar, precum și alte bunuri.

În cauză, a fost întocmit dosar penal sub aspectul săvârșirii infracțiunii de furt.

În urma activităților desfășurate, a fost identificată o persoană, de 25 de ani, din orașul Mărășești, județul Vrancea, bănuită de săvârșirea infracțiunii, rucsacul fiind recuperat.

3. La data de 13 mai 2025, polițiștii Secției Regionale de Poliție Transporturi Iași – Serviciul Județean de Poliție Transporturi Suceava au desfășurat activități împreună cu polițiștii Biroului Imigrări Suceava.

În urma activităților desfășurate, polițiștii au depistat un cetățean străin, constatându-se faptul că acesta nu are drept de ședere legală pe teritoriul României.

A fost dispusă măsura deciziei de returnare cu plecare voluntară cu termen de 15 zile și sancționarea contravențională a acestuia, conform O.U.G. 194/2002 privind regimul străinilor.

4. La data de 14 mai 2025, polițiștii Secției Regionale de Poliție Transporturi Brașov- Biroul de Siguranță Publică și Protecția Călătorilor Brașov au depistat o minoră, plecată voluntar, dintr-un complex, din localitatea Turnu Roșu, județul Sibiu.

Persoana depistată a fost predată reprezentanților din cadrul complexului.

5. La data de 14 mai 2025, polițiștii Secției Regionale de Poliție Transporturi Craiova-Posturile de Poliție T.N. și T.F. Turnu Măgurele au depistat un bărbat, de 52 de ani, din comuna Izbiceni, județul Olt, care transporta 2,5 mc material lemnos, pentru care deținea un aviz de însoțire, în format letric, prezentând suspiciuni de fals.

În urma verificărilor efectuate, s-a constat faptul că bărbatul ar fi întocmit avizul în fals, fără să-l înregistreze în aplicația SUMAL, și și-ar fi însușit contravaloarea materialului lemnos, respectiv 1.200 de lei.

În cauză, a fost întocmit dosar penal sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de delapidare și fals intelectual, cantitatea de material lemnos fiind ridicată, în vederea confiscării.

Polițiștii botoșăneni efectuează verificări pentru localizarea unui bărbat, de 39 de ani, din municipiul Botoșani, care astăzi dimineață, a părăsit domiciliul, iar până în prezent nu a revenit și nici nu a putut fi contactat de familie.

Olaru Petru Iulian are următoarele semnalmente: 1,80 m înălțime, aproximativ 85 de kg, ochi calrui, păr șaten.

Vestimentația cunoscută: Tricou verde, pantaloni de culoare închisă.

Rugăm cetățenii care dețin informații cu privire la această persoană să apeleze 112 sau să se adreseze celei mai apropiate unități de poliție!

Directorul Registrului Auto Român, Mihai Alecu, a convocat o ședință tehnică de lucru cu cei 41 de conducători ai reprezentanțelor județene, într-un demers cu miză managerială și strategică.”, scrie alba24.ro.

Scopul principal: identificarea soluțiilor concrete pentru reducerea timpilor de așteptare la programările RAR și îmbunătățirea performanței generale.

„Targetul nostru este media de 20 de zile pentru programarea activităților la Registrul Auto Român”, a subliniat directorul Mihai Alecu în cadrul reuniunii.

În prezent, timpii de așteptare variază considerabil între reprezentanțe — de la o săptămână în unele cazuri, până la 30 de zile în altele.

RAR recunoaște nemulțumirea clienților și anunță că ia măsuri urgente pentru îmbunătățirea situației.

Printre măsurile ce vor fi aplicate începând chiar de săptămâna viitoare se numără:

• Fluidizarea fluxului de distribuție a programărilor
• Gestionarea eficientă a neprezentărilor
• Anticiparea perioadelor aglomerate
• Construirea de linii de lucru suplimentare
• Optimizarea resurselor umane

Totodată, șefii tehnici ai RAR au prezentat rapoartele de prestație ale fiecărei reprezentanțe, analizând indicatorii de performanță ai inginerilor, și au stabilit o abordare diferențiată pentru fiecare structură teritorială în parte.

Un alt punct abordat a fost identificarea și gestionarea mai eficientă a autovehiculelor blocate de poliție în sistem, cazuri care necesită un timp de operare mai lung.

RAR subliniază că face eforturi constante pentru îmbunătățirea relației cu clienții, punând accent pe interacțiunea directă dintre aceștia și ingineri. În plus, conducerea reafirmă politica de „zero toleranță la orice tip de faptă de corupție”, ca principiu ferm al instituției.

Întâlnirile de acest tip între conducerea centrală și șefii reprezentanțelor teritoriale sunt considerate esențiale pentru analiza obiectivă a activității, schimbul de informații și dezvoltarea de soluții aplicabile în teren.

RAR informează, de asemenea, că în această perioadă numărul de autovehicule care se prezintă la programări a crescut cu peste 20% față de aceeași perioadă a anului trecut, ceea ce reprezintă o provocare suplimentară pentru capacitatea operațională a instituției.

Sub o ploaie rece și stăruitoare, care părea să spele durerea și dorul adunate în suflete, Paștele Blajinilor a adunat la Stăuceni zeci de fii ai satului – unii rămași acasă, alții întorși din colțuri îndepărtate ale țării sau chiar de peste hotare. Cu toții au venit să-și cinstească rădăcinile și să-și îmbrățișeze amintirile la mormintele celor plecați la Domnul.

Ziua a început în liniștea cimitirului, unde bisericuța cu hramul Sfinților Împărați Constantin și Elena, îmbrăcată parcă în straie de sărbătoare, a fost arhiplină. Cu toate că ploaia torențială nu a contenit, oamenii au stat smeriți sub umbrele, în curtea bisericii, cu ochii ridicați spre cer și sufletul coborât în rugăciune.

Slujba acatistului pentru cei adormiți și Sfânta Liturghie au fost săvârșite în sobor de părintele paroh Nicolae Cărăușu și preotul oaspete din Serbia, părintele Gabriel. Împreună, au înălțat rugăciuni pentru cei plecați dincolo de hotarele lumii văzute, dar niciodată din inimile celor rămași.

După slujbă, părintele Nicolae a pornit prin cimitir, oprindu-se la fiecare mormânt, rostind ectenii și stropind cu apă sfințită locurile de veci. A fost o liniște aparte în acele momente. Doar sunetul ploii și murmurul rugăciunilor, amestecate cu oftaturi tăcute și priviri îndreptate spre crucile udate de cer au prins grai.

Schimbare firească, dar curajoasă

Acestă sărbătoare a fost marcată de vreo trei ani  de o schimbare firească, dar curajoasă. Părintele paroh Nicolae Cărăușu a fost nevoit să ajusteze o tradiție veche de zeci de ani, o decizie care, deși născută din grijă și discernământ pastoral, a stârnit pe alocuri nemulțumirea celor mai atașați de formele vechi.

Până nu demult, Paștele Blajinilor se celebra prin Sfânta Liturghie în biserica mare, aflată la o oarecare distanță de cimitir. Acest drum între biserică și locurile de veci menținea o atmosferă de evlavie profundă, de așteptare și rugăciune. Oamenii rămâneau ancorați în semnificația duhovnicească a zilei.

Însă de când s-a construit bisericuța din cimitir, cu hramul Sfinților Împărați Constantin și Elena, lucrurile au început să se schimbe. Proximitatea altarului de morminte, deși firească la prima vedere, a deschis,  în timp, drumul spre obiceiuri care nu aduceau nici pace celor adormiți, nici liniște celor vii. Din neștiință sau grabă, rugăciunea era adesea înlocuită cu agitație, iar evlavia cu gesturi formale.

Așa se face că anul trecut părintele Nicolae a hotărât cu durere, dar și cu responsabilitate, ca atunci când sărbătoarea Sfinților Împărați Constantin și Elena cade în altă zi decât sâmbăta sau duminica, slujba de pomenire la morminte să fie mutată în ziua de sâmbătă. Prin această rânduială nouă, sfințenia hramului este păstrată, iar pomenirea celor adormiți se face în tihnă și cu adevărată rugăciune.

„Știți că am stabilit ca atunci când hramul Bisericii Constantin și Elena de aici din cimitir cade în altă zi de sâmbătă și duminică, mai ales miercuri și vineri, facem pomenirea celor adormiți cu o sâmbătă înainte, ca să puteți veni cu toții, să nu facem cumva în zi de post pomenirea celor adormiți, să mâncăm de frupt sau să dăm de pomană de frupt pentru cei adormiți, că nu este de niciun folos. Noi trebuie să căutăm ca tot ce facem pentru sufletul înaintașilor noștri  să fie spre folosul lor nu al nostru. Pentru că dacă dăm de pomană, trebuie să dăm după rânduiala Bisericii: dacă e zi de post, să dăm de post , dacă e de frupt, să dăm de frupt. Este mai greu să dăm de pomană în zi de post. De aceea, voi păstra această rânduială și s-o știți de acum înainte. Când va cădea în cursul săptămânii această zi de ieșire la cimitir, adică de sărbătoarea Sfinților Constantin și Elena, vom ieși sâmbăta de dinainte. Doar atunci când sărbătoarea acestor sfinți cade în zi de sâmbătă și duminică vom ieși în acea zi la cimitir”, a  spus părintele Nicolae, cu glasul său blând și hotărât.

„Parcă o aud pe mama cum mă strigă din poartă”

Această zi nu a fost doar despre pomenire, ci și despre reîntâlnire. Neamuri despărțite de ani și de kilometri s-au revăzut cu emoție, prieteni din copilărie s-au recunoscut după zâmbet sau voce, chiar dacă vremea le-a furat din chip.

„Nu mai am pe nimeni aici, dar vin în fiecare an. Mormântul mamei e singurul loc unde mă simt acasă”, spune cu ochii înlăcrimați doamna Maria, revenită din Italia, unde trăiește de peste 15 ani.

Ion, un bărbat trecut de 60 de ani, venit din Botoșani, mărturisește: „De fiecare dată când vin aici, parcă o aud pe mama cum mă strigă din poartă. Să nu uităm de ai noștri, chiar dacă au trecut dincolo. Ei trăiesc prin noi.”

O tânără localnică, Ana, spune că „Astăzi e ziua când Stăuceniul se umple de oameni și de amintiri. Chiar și ploaia parcă ne-a adunat mai aproape unii de alții.”

Obiceiul locului

La Stăuceni, Paștele Blajinilor este un prilej nu doar de rugăciune, ci și de comuniune. După slujba din cimitir, oamenii obișnuiesc să-și întindă mesele modeste lângă morminte – cu ouă roșii, cozonac, pască și vin, dar și cu bucate aduse din suflet. Se oferă pomelnice cu mâncare pentru sufletele celor adormiți, mai ales către bătrâni sau persoane nevoiașe.

Unii, conform tradiției, lasă la cruce câte o lumânare aprinsă și o pânză albă – „ca să aibă sufletul lumină și drum drept în ceruri”, cum spun bătrânii.

În ciuda vremii, sărbătoarea a fost păstrată cu demnitate, în tăcere și evlavie. Nu a lipsit nici obiceiul de a ciocni ouă roșii între rude, alături de cuvintele rostite din inimă: „Hristos a înviat!  Adevărat a înviat!”

La Stăuceni, Paștele Blajinilor nu este doar o tradiție, ci un legământ de suflet: între vii și cei plecați, între trecut și prezent. Iar ploaia, deși necruțătoare, a părut să lege mai adânc această comuniune – ca o binecuvântare coborâtă din cer.

oplus_0