La 40 de zile de la Naștere, Pruncul Iisus este adus la Templul din Ierusalim să fie închinat lui Dumnezeu, după rânduiala Legii Vechi. Fiul lui Dumnezeu întrupat este purtat în brațe de către Fecioara Maria și de bătrânul Simeon, care a văzut cu ochii pe Iisus Hristos, Mântuitorul lumii. Mare a fost bucuria Maicii Domnului că s-a învrednicit să nască pe Hristos.
Mare a fost bucuria Dreptului Simeon că s-a învrednicit să țină în brațe pe Fiul lui Dumnezeu, Cel ce ține în mâinile Sale cerul și pământul.
Mare este bucuria lumii și a noastră a tuturor că a venit Dumnezeu la noi, că avem un Mântuitor și Mijlocitor înaintea Tatălui. Sfântul Simeon a fost unul dintre cei 70 de înţelepţi care au fost aleşi, la porunca lui Ptolemeu, faraonul Egiptului, să traducă Legea lui Moise şi toate proorociile din ebraică în greacă. Însă, în timpul traducerii, nu a crezut proorocia: „Iată fecioara va lua în pântece și va naște fiu și vor chema numele lui Emanuel” (Isaia 7, 14). Pentru aceasta, îngerul Gavriil i-a zis Dreptului Simeon că nu va muri, până ce nu va vedea pe acea fecioară și va purta în brațe pe Hristos, Cuvântul întrupat.
Astfel, a trăit Simeon peste 300 de ani, până ce S-a născut Iisus în Betleemul Iudeii. Se mirau de el toți locuitorii Ierusalimului, de ce nu mai moare, căci nu știau taina că a fost legat de Duhul Sfânt să nu guste moartea până la venirea în lume a Fiului. Atunci când Pruncul Iisus a fost adus de Fecioara Maria și Dreptul Iosif în Templu, la 40 de zile de la Naștere, Simeon a fost îndemnat de Duhul să vină să-L vadă pe Hristos, Mântuitorul lumii. Și a venit cu mare credință să-L vadă pe Iisus, să-L ia în brațe și să fie dezlegat de către El de legăturile trupului, cu care fusese legat de Arhanghelul Gavriil, pentru că nu crezuse în profeția lui Isaia.
Când Simeon a intrat în Templul din Ierusalim, cu totul bătrân și gârbov, a văzut strălucind ca fulgerul o rază de lumină deasupra Fecioarei cu Pruncul. Atunci a înțeles că aceea este Fecioara care a născut Prunc pe Emanuel, din Duhul Sfânt, cum spune Isaia și umplându-se de negrăită bucurie, s-a închinat Lui până la pământ. Apoi, a luat pe Iisus în brațe, ca un preot ce era, zicând: „Acum slobozește pe robul Tău…” (Luca 2, 29). Cerea iertare de la Dumnezeu pentru îndoiala sa în credință și dezlegare cu pace de legăturile trupului, ca să se odihnească cu sufletul dincolo în odihna cea veșnică.
Mari erau credința, nădejdea și răbdarea Dreptului Simeon. Să aștepți cu răbdare trei secole, cu nădejdea că vei vedea cu ochii pe Fiul lui Dumnezeu, Mântuitorul lumii! Cuvintele: „că văzură ochii mei mântuirea Ta, care ai gătit-o înaintea feței tuturor popoarelor, lumină spre descoperirea neamurilor”, îl arată pe Simeon și profet. El vedea în întruparea Domnului mântuirea și salvarea, nu numai a poporului ales, ci a tuturor popoarelor lumii, pe care o vedea cu duhul strălucind ca o stea călăuzitoare, o lumină spre descoperirea neamurilor.
Publicitate
Într-adevăr, credința în Dumnezeu eliberează conștiințele oamenilor de povara păcatelor și dezleagă sufletele noastre, ale celor ce credem în El, din temnița cea întunecată a iadului. Dreptul Simeon a profețit despre Hristos că va fi „pus spre căderea și spre ridicarea multora din Israel și ca un semn care va stârni împotriviri”, iar despre Fecioara Maria, că „prin sufletul ei va trece sabie”. Prima parte a prorociei se referă la necredința iudeilor și căderea și lepădarea de Hristos a ereticilor, care răstălmăcesc Evanghelia.
De la fața lui Hristos cad cei mândri, cei ce hulesc pe Dumnezeu, necredincioșii, desfrânații și toți cei care zac în păcate și nu se pocăiesc (1 Corinteni 6, 9-10). A doua parte vorbește despre Patima lui Hristos, când avea să treacă sabia suferinței și a durerii de mamă prin sufletul Maicii Domnului.
După ce a zis aceasta, Simeon și-a dat duhul acolo în Templu, iar oasele lui s-au risipit și au fost îngropate afară, lângă zid. Să-l lăudăm și noi pe Dreptul Simeon cu următoarele cuvinte: „Bucură-te, Sfinte și Drepte Simeon, mărturisitor al întrupării Cuvântului!”.
Ciuma bubonică a fost o plagă răspîndită de șobolani, apărută în anul 541, adusă din Nord-Vestul Chinei de astăzi și a adus moartea a jumătate dintre oamenii din acea vreme, arată activenews.ro.
Ciuma nu a fost eradicată complet într-un singur an, valuri succesive de molimă bîntuind în veacul al VI-lea și continuînd pînă în anul 750. Mortalitatea a fost cea mai ridicată în vremea primului val, în anii 541-542. Relatarea de mai jos, extrasă din Viețile Sfinților, redă numai o mică parte a dezastrului cu care s-a confruntat omenirea:
Prăznuirea Întâmpinării Domnului s-a așezat în vremea împărăției lui Iustinian, căci mai înainte de aceea, deși se făcea în Biserică pomenirea Întâmpinării Domnului, nu era prăznuită ca sărbătoare. Iar Iustinian, drept-credinciosul împărat, a poruncit să se cinstească ca un praznic dumnezeiesc al Născătoarei de Dumnezeu, precum sunt și alte praznice mari. Și aceasta, pentru aceste pricini:
Pe vremea împărăției lui a fost molimă mare de moarte în Bizanț și în părțile de primprejur, trei luni, începând din zilele cele de pe urmă ale lui Octombrie, murind la început câte cinci mii de oameni în fiecare zi, apoi câte zece mii. Și multe trupuri ale oamenilor bogați și cinstiți erau neîngropate, pentru că, murind slugile și robii tuturor, nu avea cine să îngroape pe stăpânii lor.
Iar în Antiohia era îndoită pedeapsa lui Dumnezeu, căci la rana cea de moarte s-a adăugat, pentru păcatele omenești, și un înfricoșat cutremur de pământ [din anul 526], încât toate casele cele mari, zidirile cele înalte și bisericile au căzut și mulțime de popor a pierit căzând sub zidurit. Între aceștia era și Eufrasie, episcopul Antiohiei, căci a murit căzând biserica peste el. Încă și Pompeiopol, cetatea Misiei, s-a risipit de cutremur, iar jumătate din ea a fost înghițită de pământ cu toți locuitorii ei.
În acea înfricoșată moarte și pierzare, i s-a descoperit unuia din cei plăcuți lui Dumnezeu, să se prăznuiască Întâmpinarea Domnului și a Născătoarei de Dumnezeu.
Venind ziua Întâmpinării Domnului, în Februarie, în ziua a doua, când a început să se prăznuiască cu priveghere de toată noaptea și cu ieșire cu crucile, în acea zi s-a ridicat [din Constantinopol] molima cea de moarte cu desăvârșire și cutremurul pământului s-a alinat, prin milostivirea lui Dumnezeu și cu rugăciunile Prea-curatei Născătoare de Dumnezeu, căreia, împreună cu Cel ce S-a născut dintr-însa, Hristos Dumnezeu, să-i fie cinste, slavă, închinăciune și mulțumire în veci. Amin. (Mănăstirea Petru Vodă)
ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.
În seara zilei de 22 mai 2025, începând cu ora 18:00, scena Teatrului „Mihai Eminescu” din Botoșani se va transforma într-un altar sonor, unde muzica bizantină va deveni rugăciune înălțată din adâncul sufletului. Concertul „Koinonia”, parte a Festivalului de Muzică Bizantină de la Iași, reunește două ansambluri care își aduc jertfa artistică în fața frumuseții divine: Corul Psaltic „Emanuel Zmeu” din Botoșani și „Cappella Romana”, ansamblu de renume internațional din Statele Unite ale Americii.
Evenimentul va fi binecuvântat de prezența Înaltpreasfințitului Părinte Teofan, Mitropolitul Moldovei și Bucovinei, a cărui păstorire duhovnicească a dat naștere și Corului „Emanuel Zmeu” – o inițiativă sfântă de a readuce în sufletul comunității frumusețea și profunzimea muzicii psaltice.
Corul, înființat cu binecuvântarea Înaltpreasfinției Sale în februarie 2025, poartă numele protopsaltului Emanuel Zmeu, slujitor neobosit în strana Bisericii „Uspenia”, și păstrează vie moștenirea lăsată de acesta. Format din preoți, monahii, tineri, profesori și iubitori ai cântului bisericesc, corul este o inimă care bate în același timp cu ritmul liturgic al Bisericii.
Alături de aceștia, Cappella Romana va oferi publicului o interpretare de o rafinată spiritualitate, îmbinând rigoarea cercetării muzicologice cu puterea trăirii mistice. Considerat un adevărat ambasador al moștenirii bizantine și ortodoxe, ansamblul aduce în fața publicului un repertoriu rar, cu rădăcini adânci în istoria Bisericii și a culturii creștine.
Această întâlnire între tradiția vie a locului și ecoul universal al muzicii sacre va fi prezentată de părintele Teodor Cenușă, slujitor al Bisericii Militare din Botoșani, și de soția sa, artista Iustina Irimia-Cenușă, suflet al artei și promotoare a valorilor autentice, în calitate de manager al Centrului Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale.
Concertul „Koinonia” nu este doar un spectacol muzical – este o comuniune de duhuri, o punte între cer și pământ, între generații, tradiții și ținuturi, toate unite în glasul care-L caută pe Dumnezeu.
Publicitate
Intrarea este liberă, în limita locurilor disponibile. Publicul este invitat să se alăture acestui moment de har și frumusețe, în care Botoșaniul va deveni pentru o seară un loc al întâlnirii între inimă și lumină.
Programul Rabla 2025 pentru firme începe pe 29 mai. Ministerul Mediului, prin intermediul Administrației Fondului pentru Mediu, a anunțat lansarea unei noi sesiuni a Programului Rabla dedicată persoanelor juridice de drept privat. Înscrierile pentru această ediție încep pe 29 mai și se vor încheia pe 27 noiembrie 2025 (sau până la epuizarea bugetului alocat), scrie alba24.ro.
„Programul Rabla Auto este un instrument strategic pentru sprijinirea tranziției verzi în sectorul privat. Prin această sesiune dedicată operatorilor economici, oferim sprijin real companiilor care doresc să își modernizeze flotele și să reducă amprenta de carbon. Investim în mobilitate curată, iar succesul acestui program reflectă angajamentul nostru pentru un viitor mai sustenabil”, a precizat ministrul Mircea Fechet.
Buget disponibil
Pentru ediția 2025, bugetul total al programului pentru persoane juridice este structurat astfel:
60 milioane lei – pentru achiziția de autovehicule cu propulsie termică
610 milioane lei – pentru autovehicule 100% electrice și plug-in hybrid
Această distribuție a fondurilor reflectă orientarea programului spre încurajarea mobilității electrice, susținând astfel obiectivele naționale și europene de reducere a emisiilor de carbon.
Valoarea ecotichetelor în 2025
Programul oferă stimulente financiare semnificative pentru înnoirea parcului auto:
Publicitate
37.000 lei – pentru achiziționarea unui autovehicul nou 100% electric sau cu pilă de combustie cu hidrogen
15.000 lei – pentru vehicule plug-in hybrid sau motociclete electrice
12.000 lei – pentru vehicule hibride
10.000 lei – pentru autovehicule cu propulsie termică (inclusiv GPL/GNC)
Procedura de înscriere
Operatorii economici interesați trebuie să pregătească următoarele documente:
Cererea de finanțare completată și semnată
Cazier fiscal (eliberat de ANAF)
Certificate de atestare fiscală (de la stat, administrația locală și Fondul de Mediu)
Important: Toate documentele trebuie să fie valabile la momentul înscrierii în program.
Perioada de înscriere
Sesiunea de înscriere se desfășoară în perioada 29 mai – 27 noiembrie 2025, până la ora 23:59, sau până la epuizarea bugetului alocat programului.
Un orășel de la capătul țării are cele mai frumoase spații verzi din Moldova. Este vorba despre Darabani, cea mai nordică așezare urbană din România, premiată de Ordinul Arhitecților din România pentru amenajările sale peisagistice. Orașul a cunoscut o dezvoltare spectaculoasă, scrie ADEVĂRUL.
Parcurile din Darabani sunt considerate cele mai frumoase din Moldova FOTO Cosmin Zamfirache
Darabani este cel mai nordic oraș din România, dar și una dintre cele mai mici așezări urbane de pe teritoriul țării nostre. Un orășel de frontieră, ghemuit lângă codrii de pe malurile Prutului. Aparent fără perspective și fără un „vino-ncoace” turistic, Darabaniul anului 2025 reușește să învingă orice prejudecată și să ofere experiențe de neuitat oricărui român care ajunge să se aventureze în acest colț de țară. Cu o dezvoltare fulminantă în ultimul deceniu, târgul nord-moldav are cele mai frumoase spații verzi din România
Orașul-verde de la capătul României
Darabaniul se află în nordul județului Botoșani, la aproximativ 65 de kilometri de municipiul Botoșani. Pentru a ajunge în acest târg de frontieră este de ajuns să urmezi drumul național 29B, Botoșani-Dorohoi-Darabani, care șerpuiește printr-un peisaj de vis, de-a lungul malurilor Prutului. Oricine ajunge atât de departe de marile centre urbane, în mod firesc se așteaptă la un provincialism dezolant, rural, măcinat de sărăcie și înapoiere. Darabaniul este însă locul care sparge toate tiparele și prejudecățile.
Parc în Darabani FOTO Primăria Darabani
În primul rând, drumurile ca-n palmă și străzile frumos desenate schimbă total orice părere preconcepută. Urmează apoi o incursiune într-o lume verde, dominată de parcuri, arbori și zone verzi, perfect îngrijite, care duc mai degrabă cu gândul la peluzele tipic britanice. La toate acestea se adaugă numeroase case vechi, conace, biserici boierești, printre care se strecoară elementele inevitabile ale modernității, firme luminoase, supermarketuri, măcelării, cofetării și chioșcurile cu cafea. Nici măcar cartierul de blocuri gri, tristă amintire a comunismului, nu poate strica farmecul acestui oraș împânzit de verdeață. Printre cele mai pitorești zone verzi din Darabani este parcul de lângă biserica ridicată acum aproape 200 de ani de marele hatman al Moldovei Toader Balș.
Amfiteatrul din Darabani FOTO Cosmin Zamfirache
Cu un gazon impecabil și amenajări peisagistice de tip occidental, din care nu lipsesc arborii de mari dimensiuni, parcul este locul preferat de relaxare al elevilor care învață la liceul din apropiere. „În parcul din spatele bisericii venim să ne adunăm, după ore. Este cel mai relaxant loc. Se pune și muzică ambientală. Este super”, spune un elev de clasa a X a. Zona este atractivă și datorită pietonalului cochet, care trece chiar pe lângă parc. Aici se află cafenele, restaurante, patiserii și magazine de toate felurile. Pietonalul se oprește în apropierea Primăriei, iarăși o zonă înconjurată de spații verzi și amenajări peisagistice deosebite.
Publicitate
Parc în Darabani FOTO Cosmin Zamfirache
„Zona asta este mândria orașului. Este cartea noastră de vizită. Aici se plimbă toată lumea. Plăcintele sunt bune, la restaurant se mănâncă la fel de bine”, mărturisește un pensionar dărăbănean. Câteva străzi mai sus, nu departe de Liceul „Dimitrie Cantemir”, se află o altă amenajare peisagistică interesantă. Este vorba despre un amfiteatru „verde”, cu terase acoperite de gazon și multe zone de recreere. Aici, în fiecare vară, au loc concerte. Atât parcul de lângă biserică, dar și amfiteatrul sunt doar o mică parte din suprafața totală de suprafețe verzi a orașului Darabani, care acoperă peste două hectare.
Mobilierul cu flori, unicat în România
Majoritatea zonelor arată impecabil din punct de vedere peisagistic. „Pentru amenajarea acestor spații verzi am primit o finanțare europeană de aproximativ 5 milioane de lei, de la Agenția pentru Dezvoltare Regională Nord-Est”, precizează Alin Gârbaci, primarul din Darabani. Pe lângă aceste spații verzi realizate cu finanțare europeană, mai există o serie de amenajări peisagistice cu tradiție la Darabani, adevărate simboluri ale orașului. Este vorba despre mobilier realizat aproape exclusiv din material vegetal.
Băncile din flori ale Darabaniului FOTO Primăria Darabani
În spațiile verzi de lângă clădirea Primăriei Darabani, dar și din apropierea bisericii, au fost amplasate bănci și o fântână din flori. „Atât fântâna cât și băncile sunt făcute din mușchi adus de la pădure, peste care se pun flori. Este muncă multă dar iese ceva impresionant. Este un simbol al orașului. Iarna se usucă dar, la sfârșitul primăverii, când dă căldura, le refacem, an de an”, mărturisește unul dintre agajații care se ocupă de spațiile verzi ale orașului.
Cele mai frumoase spații verzi din România
Spațiile verzi din Darabani, inclusiv mobilierul cu flori, i-a impresionat și pe prezentanții Ordinului Arhitecților din România. Tocmai de aceea, Darabaniul a primit, în octombrie 2024, premiul I, în Moldova, la secțiunea „Spații Publice Exterioare”, devansând mările orașe din zonǎ.
Fântâna cu flori din Darabani FOTO Primăria Darabani
„Ne onorează foarte mult acest premiu. Face toate eforturile pentru a menține în stare cât mai bună aceste spații verzi. După finalizarea proiectului european, îngrijirea spațiilor verzi a rămas în sarcina Primăriei. Avem personal care se ocupă de întreținere. Cred că avem aproximativ două hectare de spații verzi, în zona centrală”, adaugă edilul din Darabani.
O zonă fabuloasă din punct de vedere turistic
Totodată, Darabaniul a fost remarcat și revitalizarea sa este uimitoare. Important târg comercial de frontieră, în epoca medievală și mai ales în secolul al XIX-lea, Darabani a decăzut în perioada comunistă. După 1990 s-a prăbușit efectiv, devenind un teritoriu al sărăciei și lipsei de perspectivă. În ultimul deceniu, orașul a reînviat, transformându-se într-una dintre cele mai cochete orășele din nordul extrem al țării.
Pietonal Darabani FOTO Primăria Darabani
În plus, zona are un potențial turistic fabulos, cu zăvoaiele de pe malurile Prutului, mănăstirile, dar și conacele care așteaptă să fie descoperite. La Darabani este organizat unul dintre cele mai interesante și puternice festivaluri din nordul Moldovei, intitulat „Zilele Nordului”. Acest festival atrage tineri din toată țara la evenimente culturale, sportive, dar mai ales la concerte cu artiști renumiți din zona pop, rock, folk.
Numărul tranzacțiilor a scăzut semnificativ în aprilie 2025 față de luna anterioară, arată datele oficiale ale Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară (ANCPI). Se remarcă scăderi semnificative în București: -23%; Cluj: -24%; Timiș: -13%, Constanța: -20%, scrie alba24.ro.
Conform unui comunicat al ANCPI, în luna aprilie 2025 au fost vândute, la nivelul întregii țări, 49.911 de imobile, cu 6.325 mai puține față de luna martie.
Numărul caselor, terenurilor și apartamentelor care au făcut obiectul tranzacțiilor în luna aprilie este cu 11.807 mai mic față de perioada similară a anului 2024.
Cele mai multe vânzări de imobile au fost înregistrate, în aprilie 2025, în București – 7.490, Ilfov – 3.845 și Timiș – 2.676.
Județele cu cele mai puține imobile vândute în aceeași perioadă sunt Teleorman – 102, Alba – 286 și Ialomița – 291.
Numărul ipotecilor, la nivel național, în aprilie 2025, a fost de 26.124, cu 3.694 mai mic față de aprilie 2024.
Publicitate
Cele mai multe operațiuni de acest gen au fost înregistrate în București – 4.520, Ilfov – 2.468 și Timiș – 2.033. La polul opus se află județele Covasna – 67, Sălaj – 82 și Harghita – 100.
Județele în care au fost vândute cele mai multe terenuri agricole în a patra lună a anului 2025 sunt Dolj – 811, Brăila – 721 și Buzău – 667.