Connect with us

Actualitate

CALENDAR ORTODOX 2023: Cinstirea Icoanei Maicii Domnului Portărița

Publicat

Publicitate

ISTORICUL ICOANEI MAICII DOMNULUI PORTĂRIŢA

Printre icoanele Maicii Domnului zugrăvite de Sfântul Apostol și Evanghelist Luca, se numără și vestita icoană a Preasfintei, numită PORTĂRIȚA (greacă: Portaitissa), de la Mănăstirea  Iviron din Sfântul Munte Athos. În vremea împăratului bizantin Teofil (829-842), prigonitorul Sfintelor icoanelor, trăia în cetatea Niceea din Asia Mică o văduvă credincioasă, care avea un singur fiu. Ea păstra cu mare evlavie această icoană a Maicii Domnului în casa ei. Însă împăratul Teofil, „urâtorul de Hristos” a trimis ostași prin cetăți să cerceteze și dacă vor mai găsi icoane, prin biserici sau prin case, să le scoată și să le ardă, iar pe cinstitorii acestora să-i muncească cu felurite chinuri. Căutând trimișii împăratului și la această văduvă, au găsit icoana și au spus amenințător  văduvei: „Dacă ne dai aur, vă lăsăm să scăpați împreună cu icoana voastră, dacă nu vom împlini porunca împăratului!” Atunci femeia le-a dat galbeni mulți, să-i dea un răgaz până a doua zi. Femeia cu fiul ei și icoana au mers noaptea la malul mării și punând icoana pe apă a zis: „Preasfântă Stăpână, eu nu mai pot să te apăr. Ca Maică a lui Dumnezeu, ai stăpânire peste toată zidirea. Tu poți să ne izbăvești și pe noi de mânia stăpânitorilor și icoana ta de afundarea în mare”.  Iar icoana a mers, în chip minunat – dreaptă, pe apă, fără a se afunda – spre Sfântul Munte Athos. Văduva a fost mângâiată de această priveliște și i-a mulțumit Preacuratei, iar fiului ei i-a spus: „Fiule, dorința noastră cea către Maica Domnului este deja împlinită. Eu sunt gata să mor pentru credință de mâinile tiranilor dacă va trebui, dar nu doresc și moartea ta. Te rog să pleci din calea lor”. Fiul a ascultat-o și a plecat la Tesalonic, apoi în continuare a mers în Sfântul Munte Athos, unde a devenit călugăr. Mai târziu, după anul 900, în partea de nord-est a Sfântului Munte Athos, la țărmul Marii Egee, a fost  construită de georgieni, Sfânta Mănăstire Iviron. Călugării de aici au văzut într-o seară deasupra valurilor un stâlp de foc ce ajungea până la cer. În fața priveliștii ieșite din comun, au rămas nemișcați și cântau. Vedenia a mai continuat câteva nopți, până ce s-au adunat și călugări de la alte mănăstiri acolo, pe țărm. Atunci au văzut că acel stâlp de foc izvora dintr-o icoană a Maicii Domnului, iar când părinții voiau să se apropie cu barca, icoana se îndepărta. S-au întors în biserica mănăstirii și s-au rugat cu credință și lacrimi Maicii Domnului să dăruiască acea icoană mănăstirii lor. Era atunci în Mănăstirea Iviron un ieromonah cu numele Gavriil, care viețuia în nevoință și post aspru, asemeni unui înger pământesc. Lui i s-a arătat Prea Sfânta Născătoare de Dumnezeu și i-a zis: „Spune egumenului și fraților că voiesc să le dau icoana mea pentru a-i acoperi și ajuta”. Atunci toți monahii au ieșit la țărm, iar părintele Gavriil a pășit pe apele mării ca pe uscat și s-a învrednicit să ia în mâinile sale această icoană grea și de mari dimensiuni, pictată pe lemn. Pe țărm, monahii s-au închinat icoanei cu evlavie și mare bucurie. Apoi cu cântări au dus-o în altarul  bisericii. În ziua următoare, însă, icoana nu a mai fost găsită în biserică! Căutând-o, au găsit-o pe zidul mănăstirii, deasupra porții centrale. Au adus-o în biserică, dar iarăși au găsit-o la poartă. Acest lucru neobișnuit s-a întâmplat de mai multe ori, până când nedumerirea monahilor a fost dezlegată de Preasfânta, care i-a apărut în vis egumenului, zicându-i: „Spune fraților să nu mă mai deranjeze de acum înainte, pentru că eu nu doresc să fiu păzita de voi, ci eu să va păzesc pe voi, nu numai în viața de acum, ci și în cea viitoare. Și să nădăjduiască în milostivirea Fiului meu și Stăpânului tuturor, toți monahii trăitori cu evlavie și frică de Dumnezeu în muntele acesta virtuos. Acest Dar eu l-am cerut de la El și iată, vă dau vouă semn: cât timp veți vedea icoana mea în această mănăstire, harul și mila lui Dumnezeu nu vor lipsi de la voi”. Monahii s-au bucurat de toate acestea și apoi au zidit un paraclis aproape de poarta mănăstirii, unde au pus această icoană făcătoare de minuni, care se află în acest loc până astăzi. Datorită acestei întâmplări, icoana a primit numele de „Portărița”. Icoana este de mari dimensiuni, având 130 x 190 centimetri. Icoana este îmbrăcată în aur și argint, cu pietre prețioase, monezi de aur și o mulțime de alte podoabe dăruite de împărați, regi, egumeni, duci, ofițeri și simpli credincioși. Aceste odoare sunt dovezi ale minunilor Preacuratei. Le-au oferit Maicii Domnului aceia care au primit ceea ce au cerut de la ea. S-a prorocit, de către părinți, că la sfârșitul lumii, această icoană va pleca pe mare, așa cum a venit. Icoana Maicii Domnului de la Mănăstirea Iviron, cunoscută în toată lumea sub denumirea de „Portărița”, este cea mai iubită și cinstită icoană din Sfântul Munte Athos. La fel de vestite au fost în Rusia și cele două copii ale acestei icoane, comandate de Patriarhul Nicon iconarilor din Sfântul Munte. Prima a fost adusă la Moscova în anul1648 și așezată într-un paraclis anume zidit pentru ea în Mănăstirea Sfintei Fecioare, iar cea de a doua, adusă în anul 1655 la Novgorod, în Mănăstirea Maicii Domnului. Mai târziu, și alte copii ale acestei icoane, numită de credincioși „Dreptcredincioasa din Iviron” și prăznuită de Biserica rusă pe 31 martie, s-au răspândit în număr mare în întreaga Rusie. O altă copie a icoanei athonite adusă în anul 1980  la Montreal, Canada  este și ea făcătoare de minuni, tămăduind mulți neputincioși cu untdelemnul înmiresmat care a izvorât din ea. Și astăzi, după voia Maicii Domnului, se zugrăvesc multe icoane PORTĂRIȚA după originalul de la Mănăstirea Iviron, care se dovedesc făcătoare de minuni. Se cuvine ca noi să avem mare credinţă în mila cea nemărginită a Domnului nostru Iisus Hristos, ca, prin rugăciunile Preacuratei Maicii Sale şi cu ajutorul acestor sfinte icoane să ne vindece, să ne miluiască, să ne poarte de grijă şi să ne mântuiască sufletele noastre.

B.  RUGĂCIUNE LA ICOANA MAICII DOMNULUI PORTĂRIŢA

Apărătoare Doamnă, Stăpâna noastră de Dumnezeu Născătoare, cântările cele de laudă aducem ţie noi robii tăi, ca cei ce cu venirea cinstitei icoanei tale ne-am agonisit armă tare, zid nebiruit şi strajă nebiruită. Acoperă-ne şi ne apară pe noi toţi de vrăjmașii cei văzuţi şi nevăzuţi şi de toată vătămarea sufletească şi trupească, ca să strigăm ţie: Bucură-te, Portăriţă bună care deschizi credincioşilor uşile Raiului!

C.  MINUNI SĂVÂRȘITE LA ICOANA MAICII DOMNULUI PORTĂRIŢA

GALBENUL. Un tânăr pelerin, neprimind pâine de la bucătar, a primit de la Maica Domnului un galben, spre a-l da bucătarului. Bucătarul, dându-si seama de unde era galbenul respectiv, s-a căit.

Publicitate

PÂINEA. Când mănăstirea nu a dat masă la hram, de frica foametei, fiindcă nu aveau destule provizii, atunci milioane de furnici au început să care grâul din hambare. În amintirea acestei minuni, pocăindu-se înaintea lui Dumnezeu, monahii și-au luat canonul dragostei de a pune zilnic, la poarta mănăstirii, un coș de lemn, cu pâine, la îndemâna tuturor pelerinilor ce îi calcă pragul.

SÂNGELE. Un soldat arab a lovit cu cuțitul în chipul acestei icoane și îndată a început a curge sânge. Arabul văzând minunea, s-a înfricoșat și căzând la pământ s-a pocăit, s-a botezat în legea creștinească și s-a îmbrăcat în haina monahală, rămânând acolo până la moarte. Nevrând să primească nume călugăresc, a cerut ca pentru fapta lui să fie numit Varvar – Barbarul. După aceea a dus o viață sfântă, drept care a fost recunoscut ca sfânt. În biserică este pictat pe zid Sfântul Varvar, cu îmbrăcăminte de pirat.

VINDECAREA. În anul 1651, fiica țarului Alexei Mihailovici al Rusiei paralizase și nu mai avea nici o șansă din partea doctorilor. În vis, fetei i-a apărut Maica Domnului Portărița, care i-a zis să i se închine icoanei sale. Țarul a cerut Patriarhiei Ecumenice icoana de la Iviron. Călugării au zugrăvit o copie fidelă a icoanei și au dat-o țarului. Icoana aceasta  a fost adusă înaintea fetei paralizate care, închinându-i-se, s-a vindecat.

Începând cu anul 2016, la Biserica Izvorul Tămăduirii din municipiul Botoșani, se află o copie a acestei icoane, donată de la Sfântul Munte Athos.

 

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Mănăstirea Gorovei invită credincioșii la hram. Programul slujbelor

Publicat

Publicitate

MARTI 𝟮𝟯 𝘀𝗲𝗽𝘁𝗲𝗺𝗯𝗿𝗶𝗲 𝟮𝟬𝟮5 , Mănăstirea Gorovei își serbeaza hramul Icoanei facatoare de minuni a Sfântului Ioan Botezătorul. Slujba Sfintei Liturghii va fi oficiata de către un sobor de preoți și diaconi, începând cu ora 𝟵:𝟬𝟬.

𝗣𝗿𝗼𝗴𝗿𝗮𝗺𝘂𝗹 𝘀𝗹𝘂𝗷𝗯𝗲𝗹𝗼𝗿 :

LUNI , 22 septembrie , ora 𝟭𝟳:𝟬𝟬 – Slujba privegherii în cinstea zămislirii Sfantului Prooroc Ioan Botezatorul.

MARTI , 𝟮𝟯 𝘀𝗲𝗽𝘁𝗲𝗺𝗯𝗿𝗶𝗲 , ora 𝟬𝟳:𝟯𝟬 Slujba Aghiesmei, Acatistul Sfântului Ioan Botezătorul și slujba Ceasurilor.

Începând cu ora 𝟬𝟵:𝟬𝟬 𝗦𝗹𝘂𝗷𝗯𝗮 𝗦𝗳𝗶𝗻𝘁𝗲𝗶 𝗟𝗶𝘁𝘂𝗿𝗴𝗵𝗶𝗶, Cuvant de învățătură, împărtășirea copiilor și a credincioșilor care au dezlegare de la duhovnic și rugaciunile de dezlegare a tuturor păcatelor , Acatistul Sfintei Icoane Facatoare de minuni si 𝗣𝗿𝗼𝗰𝗲𝘀𝗶𝘂𝗻𝗲 cu 𝗜𝗰𝗼𝗮𝗻𝗮 𝗙ă𝗰ă𝘁𝗼𝗮𝗿𝗲 𝗱𝗲 𝗠𝗶𝗻𝘂𝗻𝗶 𝗮 𝗦𝗳𝗮𝗻𝘁𝘂𝗹𝘂𝗶 𝗜𝗼𝗮𝗻 𝗕𝗼𝘁𝗲𝘇ă𝘁𝗼𝗿𝘂𝗹 in jurul Sfintei Manastiri.

Vă așteptăm să vă împărtășiți de binecuvantarea si mijlocirea 𝗦𝗳â𝗻𝘁𝘂𝗹𝘂𝗶 𝗜𝗼𝗮𝗻 𝗕𝗼𝘁𝗲𝘇ă𝘁𝗼𝗿𝘂𝗹 , patronul și ocrotitorul mănăstirii noastre și să vă bucurați de revărsarea de har primită prin săvârșirea Liturghiei și a rugăciunilor de DEZLEGARE, mult căutate de credincioși! !

Publicitate

Stareț Arhim. TEOFIL

Citeste mai mult

Economie

Cât au investit românii programul Fidelis. Suma totală atrasă în titluri de stat, în septembrie

Publicat

Publicitate

Ediția programului de titluri de stat Fidelis, desfășurată în perioada 5 – 12 septembrie 2025, a atras un număr semnificativ de investitori, a anunțat Ministerul Finanțelor, scrie alba24.ro.

Au fost înregistrate subscrieri în valoare de peste 2,15 miliarde lei, prin 19.434 de ordine.

În doar 8 zile, plasamentele pe tranșa denominată în euro, cu scadență la 10 ani, au depășit echivalentul a 499 milioane lei (peste 99 milioane euro). Dobânda pentru aceste investiții este de 6,50%.

În septembrie, au subscris 3.637 de donatori-investitori:

  • peste 118 milioane lei cu o dobândă de 8,20%
  • peste 8,4 milioane euro cu o dobândă de 4,10%

Aceștia beneficiază de un bonus de dobândă de +1% față de emisiunile clasice cu scadența la 2 ani.

Titluri de stat Fidelis. Cele mai accesate emisiuni

Cele mai accesate emisiuni ale acestei ediții au fost:

Publicitate
  • emisiunea în lei, cu scadența de 2 ani, dobânda de 7,20%, cu un total de peste 517 de milioane lei investiți prin 5088 ordine;
  • emisiunea în euro, cu scadența la 10 ani, dobânda de 6,50%, cu o sumă totală investită de peste 99 milioane de euro, echivalentul a peste 499 milioane de lei, plasată prin 3640 de ordine.

Emisiunea în lei, cu scadența la 4 ani și dobânda de 7,60%, a strâns un interes de peste 100,6 milioane lei, plasate prin 723 ordine. Tot în lei, emisiunea cu scadența la 6 ani și dobânda de 7,90%, a cumulat peste 77 milioane lei, plasate prin 1395 ordine.

În ceea ce privește emisiunea în euro, cu scadența de 2 ani și dobânda de 3,10%, investitorii au plasat peste 81,5 milioane euro, prin 2638 ordine, în timp ce emisiunea cu scadență de 5 ani și dobândă de 5,25%, a strâns peste 77.9 milioane de euro prin 2313 ordine.

Titluri de stat Fidelis. Cât se poate investi

Valoarea nominală a unui titlu de stat Fidelis este de:

  • 100 de lei pentru emisiunea în lei
  • 100 de euro pentru emisiunea în euro

Pragul minim de subscriere este de 5.000 de lei, respectiv 1.000 de euro.

Donatorii-investitori au beneficiat de scăderea de 10 ori a pragului minim de subscriere de la 5.000 de lei la 500 lei. Au beneficiat de condițiile avantajoase ale noii emisiuni persoanele care au făcut dovada donării de sânge începând cu 1 aprilie 2025.

Titluri de stat Fidelis. Facilități

Cei care investesc în titlurile de stat Fidelis se bucură de facilități precum:

  • posibilitatea de a vinde titlurile înainte de maturitate, primind dobândă aferentă perioadei de deținere în funcție de prețul primit pe bursă;
  • câștigurile cumulate din dobânzi și profituri sunt neimpozabile;
  • flexibilitate în administrarea și diversificarea portofoliului.

Citeste mai mult

Eveniment

Botoșani: Expoziția ,,Dincolo de zări”, la Galeriile de artă

Publicat

Publicitate

Muzeul Județean Botoșani vă invită să vizitați, în perioada 16-30 septembrie 2025, în spațiul Galeriei ,,Colecția de Artăˮ, expoziția ,,Dincolo de zăriˮ.

Vor fi expuse lucrări de pictură și grafică din patrimoniul instituției, având ca tematică peisajul (urban și rural), semnate de artiștii: Petru Abrudan, Constantin Apostol, Gheorghe Bucătaru, Emil Ciocoiu, Ștefan Constantinescu, Virgiliu Demetrescu Duval, Dumitru Ghiață, Mircea Ionescu, Eugen Ispir, Costin Neamțu, Gheorghe Nicolae, Gheorghe Petrașcu, Constantin Piliuță, Petru Popovici, Sică Rusescu, Ion Sălișteanu, Rudolf Schweitzer-Cumpăna, Carmen Ștefania Suceveanu, Liviu Șoptelea și Arnold Max Wexler.

Taxă de vizitare: 5 lei pentru elevi, studenți, pensionari, persoane cu dizabilități, grupuri; 10 lei pentru adulți.

Citeste mai mult

Eveniment

Spirite aprinse în online după introducerea limbii române în cel mai mare liceu din Cernăuți:

Publicat

Publicitate

Decizia Liceului Nr. 13 din Cernăuți, cea mai mare școală din oraș, de a introduce limba română ca opțiune de a doua limbă străină, alături de germană și poloneză, pentru elevii din clasa a V-a, a stârnit o controversă aprinsă pe rețelele sociale, informează bucpress.eu

sursa foto bucpress.eu

Alegerea a fost făcută în urma unui sondaj în rândul părinților elevilor de clasa a IV-a, unde aproximativ o treime au optat pentru română.

Conducerea liceului a explicat că procesul nu a fost lipsit de provocări, din cauza lipsei inițiale a unei programe aprobate de Ministerul Educației și a manualelor oficiale. Cu toate acestea, soluții au fost găsite, iar la 11 septembrie, voluntari din România au sosit pentru a oferi manuale, formare pentru profesori și activități motivaționale pentru elevi.

Anunțul a declanșat însă o reacție vehementă pe internet.

Sub postările publicațiilor locale, au apărut comentarii agresive, care califică decizia drept o „amenințare” la adresa identității și securității regionale. Unii internauți ucraineni au mers până la a acuza introducerea limbii române de „separatism” și chiar de pregătirea terenului pentru „pretenții teritoriale” din partea României.

. În comentariile publicate online se pot citi, printre altele (traduse liber din ucraineană):

Publicitate
  • „E un coșmar!!! Mai întâi vin voluntarii, apoi vor veni «eliberatorii». Mă adresez părinților care au ales limba română: «Ați înnebunit?! Ce faceți? Vreți ca Bucovina să fie din nou sub români?»”
  • «Це якесь жахіття!!! Спочатку волонтери приїхають, а потім “асвабадітєлі приїдуть”. Звертаюся до тих батьків, які обрали для вивчення рум. мову: “Ви що там, з глузду з’їхали чи що? Що ви робите?” Чи ви хочете, щоб Буковина знову була під румунами?»
  • „Românii sunt gata să ajute nu doar cu manuale, ci și cu pașapoarte. Și atâta timp cât autoritățile noastre tolerează asta, vor exista mereu pretenții teritoriale din partea vecinilor.”
  • «Румуни готові допомогти не лише підручниками, але й паспортами. І доки наша влада буде це толерувати, завжди будуть територіальні претензії від сусідів.»
  • Au promis românii bursă copiilor?! Așa ne vindem statalitatea, națiunea, teritoriul, libertatea… Asta în timp ce pe front apărătorii noștri mor. Apoi să nu vă mirați dacă mâine copiii își vor vinde părinții.”
  • «Що дітям стипендію румуни пообіцяли?! Ось так і продаєм свою державність, націю, територію, свободу… Мабуть, за “це” стоять на Східних теренах України Захисники? Потім не дивуйтесь, як діти продаватимуть батьків, “какаяразніца” чи як там румунською буде?»
  • „Iată, separatismul a ajuns la Cernăuți. Așteptăm eliberatorii cu arme — din nou ocupația orașului.”
  • «От вам і прийшов сепаратизм в Чернівці. Чекаємо визволителів із зброєю. Знову окупація Чернівців.»
  • „Apoi românii vor dori să elibereze «populația vorbitoare de română».”
  • «А потім румуни захочуть визволяти “румуноязичне насєлєніє”.»
  • „E o nebunie cu româna asta… Pregătiți Cernăuțiul pentru separatism? Mai bine a doua limbă să fie engleza sau spaniola.”
  • «Жесть яка, румунська… Ви що, готуєте Чернівців до сепаратизма? Ви про що? Друга — англійська чи іспанська.»
  • „Astăzi e limba română, mâine biserică românească, apoi referendum și vor striga: «România, trimite armata!»”
  • «Зараз вони будуть говорити за румунську мову, потім румунську церкву, потім будуть влаштовувати референдум та кричати: “Румунія, введі войська!”»
  • „Românii deja strigă că Bucovina e a lor. Nu vă sunt de ajuns rușii?”
  • «Румуни і так кричать, що Буковина їхня. Вам москалів мало?»
  • „N-am terminat cu rusificarea, și deja începeți cu românizarea populației! Nu v-a fost destul Donbasul???”
  • «Ще не завершили з русифікацією, а вже почали з румунізацією населення! Та най вас качка копне! Не достатньо вам Донбасу???»
  • Aceste reacții reflectă sensibilitatea profundă a regiunii față de chestiunile legate de limbă și identitate națională, mai ales în contextul conflictului din estul Ucrainei. Totuși, tonul alarmist al comentariilor nu reprezintă neapărat opinia majorității părinților sau a comunității din Cernăuți. Reprezentanții liceului au subliniat că introducerea limbii române este o alegere opțională, menită să răspundă dorințelor părinților și să promoveze diversitatea lingvistică, fără a avea conotații politice.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending