Connect with us

Actualitate

CALENDAR ORTODOX 2023: Cinstirea Icoanei Maicii Domnului Portărița

Publicat

Publicitate

ISTORICUL ICOANEI MAICII DOMNULUI PORTĂRIŢA

Printre icoanele Maicii Domnului zugrăvite de Sfântul Apostol și Evanghelist Luca, se numără și vestita icoană a Preasfintei, numită PORTĂRIȚA (greacă: Portaitissa), de la Mănăstirea  Iviron din Sfântul Munte Athos. În vremea împăratului bizantin Teofil (829-842), prigonitorul Sfintelor icoanelor, trăia în cetatea Niceea din Asia Mică o văduvă credincioasă, care avea un singur fiu. Ea păstra cu mare evlavie această icoană a Maicii Domnului în casa ei. Însă împăratul Teofil, „urâtorul de Hristos” a trimis ostași prin cetăți să cerceteze și dacă vor mai găsi icoane, prin biserici sau prin case, să le scoată și să le ardă, iar pe cinstitorii acestora să-i muncească cu felurite chinuri. Căutând trimișii împăratului și la această văduvă, au găsit icoana și au spus amenințător  văduvei: „Dacă ne dai aur, vă lăsăm să scăpați împreună cu icoana voastră, dacă nu vom împlini porunca împăratului!” Atunci femeia le-a dat galbeni mulți, să-i dea un răgaz până a doua zi. Femeia cu fiul ei și icoana au mers noaptea la malul mării și punând icoana pe apă a zis: „Preasfântă Stăpână, eu nu mai pot să te apăr. Ca Maică a lui Dumnezeu, ai stăpânire peste toată zidirea. Tu poți să ne izbăvești și pe noi de mânia stăpânitorilor și icoana ta de afundarea în mare”.  Iar icoana a mers, în chip minunat – dreaptă, pe apă, fără a se afunda – spre Sfântul Munte Athos. Văduva a fost mângâiată de această priveliște și i-a mulțumit Preacuratei, iar fiului ei i-a spus: „Fiule, dorința noastră cea către Maica Domnului este deja împlinită. Eu sunt gata să mor pentru credință de mâinile tiranilor dacă va trebui, dar nu doresc și moartea ta. Te rog să pleci din calea lor”. Fiul a ascultat-o și a plecat la Tesalonic, apoi în continuare a mers în Sfântul Munte Athos, unde a devenit călugăr. Mai târziu, după anul 900, în partea de nord-est a Sfântului Munte Athos, la țărmul Marii Egee, a fost  construită de georgieni, Sfânta Mănăstire Iviron. Călugării de aici au văzut într-o seară deasupra valurilor un stâlp de foc ce ajungea până la cer. În fața priveliștii ieșite din comun, au rămas nemișcați și cântau. Vedenia a mai continuat câteva nopți, până ce s-au adunat și călugări de la alte mănăstiri acolo, pe țărm. Atunci au văzut că acel stâlp de foc izvora dintr-o icoană a Maicii Domnului, iar când părinții voiau să se apropie cu barca, icoana se îndepărta. S-au întors în biserica mănăstirii și s-au rugat cu credință și lacrimi Maicii Domnului să dăruiască acea icoană mănăstirii lor. Era atunci în Mănăstirea Iviron un ieromonah cu numele Gavriil, care viețuia în nevoință și post aspru, asemeni unui înger pământesc. Lui i s-a arătat Prea Sfânta Născătoare de Dumnezeu și i-a zis: „Spune egumenului și fraților că voiesc să le dau icoana mea pentru a-i acoperi și ajuta”. Atunci toți monahii au ieșit la țărm, iar părintele Gavriil a pășit pe apele mării ca pe uscat și s-a învrednicit să ia în mâinile sale această icoană grea și de mari dimensiuni, pictată pe lemn. Pe țărm, monahii s-au închinat icoanei cu evlavie și mare bucurie. Apoi cu cântări au dus-o în altarul  bisericii. În ziua următoare, însă, icoana nu a mai fost găsită în biserică! Căutând-o, au găsit-o pe zidul mănăstirii, deasupra porții centrale. Au adus-o în biserică, dar iarăși au găsit-o la poartă. Acest lucru neobișnuit s-a întâmplat de mai multe ori, până când nedumerirea monahilor a fost dezlegată de Preasfânta, care i-a apărut în vis egumenului, zicându-i: „Spune fraților să nu mă mai deranjeze de acum înainte, pentru că eu nu doresc să fiu păzita de voi, ci eu să va păzesc pe voi, nu numai în viața de acum, ci și în cea viitoare. Și să nădăjduiască în milostivirea Fiului meu și Stăpânului tuturor, toți monahii trăitori cu evlavie și frică de Dumnezeu în muntele acesta virtuos. Acest Dar eu l-am cerut de la El și iată, vă dau vouă semn: cât timp veți vedea icoana mea în această mănăstire, harul și mila lui Dumnezeu nu vor lipsi de la voi”. Monahii s-au bucurat de toate acestea și apoi au zidit un paraclis aproape de poarta mănăstirii, unde au pus această icoană făcătoare de minuni, care se află în acest loc până astăzi. Datorită acestei întâmplări, icoana a primit numele de „Portărița”. Icoana este de mari dimensiuni, având 130 x 190 centimetri. Icoana este îmbrăcată în aur și argint, cu pietre prețioase, monezi de aur și o mulțime de alte podoabe dăruite de împărați, regi, egumeni, duci, ofițeri și simpli credincioși. Aceste odoare sunt dovezi ale minunilor Preacuratei. Le-au oferit Maicii Domnului aceia care au primit ceea ce au cerut de la ea. S-a prorocit, de către părinți, că la sfârșitul lumii, această icoană va pleca pe mare, așa cum a venit. Icoana Maicii Domnului de la Mănăstirea Iviron, cunoscută în toată lumea sub denumirea de „Portărița”, este cea mai iubită și cinstită icoană din Sfântul Munte Athos. La fel de vestite au fost în Rusia și cele două copii ale acestei icoane, comandate de Patriarhul Nicon iconarilor din Sfântul Munte. Prima a fost adusă la Moscova în anul1648 și așezată într-un paraclis anume zidit pentru ea în Mănăstirea Sfintei Fecioare, iar cea de a doua, adusă în anul 1655 la Novgorod, în Mănăstirea Maicii Domnului. Mai târziu, și alte copii ale acestei icoane, numită de credincioși „Dreptcredincioasa din Iviron” și prăznuită de Biserica rusă pe 31 martie, s-au răspândit în număr mare în întreaga Rusie. O altă copie a icoanei athonite adusă în anul 1980  la Montreal, Canada  este și ea făcătoare de minuni, tămăduind mulți neputincioși cu untdelemnul înmiresmat care a izvorât din ea. Și astăzi, după voia Maicii Domnului, se zugrăvesc multe icoane PORTĂRIȚA după originalul de la Mănăstirea Iviron, care se dovedesc făcătoare de minuni. Se cuvine ca noi să avem mare credinţă în mila cea nemărginită a Domnului nostru Iisus Hristos, ca, prin rugăciunile Preacuratei Maicii Sale şi cu ajutorul acestor sfinte icoane să ne vindece, să ne miluiască, să ne poarte de grijă şi să ne mântuiască sufletele noastre.

B.  RUGĂCIUNE LA ICOANA MAICII DOMNULUI PORTĂRIŢA

Apărătoare Doamnă, Stăpâna noastră de Dumnezeu Născătoare, cântările cele de laudă aducem ţie noi robii tăi, ca cei ce cu venirea cinstitei icoanei tale ne-am agonisit armă tare, zid nebiruit şi strajă nebiruită. Acoperă-ne şi ne apară pe noi toţi de vrăjmașii cei văzuţi şi nevăzuţi şi de toată vătămarea sufletească şi trupească, ca să strigăm ţie: Bucură-te, Portăriţă bună care deschizi credincioşilor uşile Raiului!

C.  MINUNI SĂVÂRȘITE LA ICOANA MAICII DOMNULUI PORTĂRIŢA

GALBENUL. Un tânăr pelerin, neprimind pâine de la bucătar, a primit de la Maica Domnului un galben, spre a-l da bucătarului. Bucătarul, dându-si seama de unde era galbenul respectiv, s-a căit.

Publicitate

PÂINEA. Când mănăstirea nu a dat masă la hram, de frica foametei, fiindcă nu aveau destule provizii, atunci milioane de furnici au început să care grâul din hambare. În amintirea acestei minuni, pocăindu-se înaintea lui Dumnezeu, monahii și-au luat canonul dragostei de a pune zilnic, la poarta mănăstirii, un coș de lemn, cu pâine, la îndemâna tuturor pelerinilor ce îi calcă pragul.

SÂNGELE. Un soldat arab a lovit cu cuțitul în chipul acestei icoane și îndată a început a curge sânge. Arabul văzând minunea, s-a înfricoșat și căzând la pământ s-a pocăit, s-a botezat în legea creștinească și s-a îmbrăcat în haina monahală, rămânând acolo până la moarte. Nevrând să primească nume călugăresc, a cerut ca pentru fapta lui să fie numit Varvar – Barbarul. După aceea a dus o viață sfântă, drept care a fost recunoscut ca sfânt. În biserică este pictat pe zid Sfântul Varvar, cu îmbrăcăminte de pirat.

VINDECAREA. În anul 1651, fiica țarului Alexei Mihailovici al Rusiei paralizase și nu mai avea nici o șansă din partea doctorilor. În vis, fetei i-a apărut Maica Domnului Portărița, care i-a zis să i se închine icoanei sale. Țarul a cerut Patriarhiei Ecumenice icoana de la Iviron. Călugării au zugrăvit o copie fidelă a icoanei și au dat-o țarului. Icoana aceasta  a fost adusă înaintea fetei paralizate care, închinându-i-se, s-a vindecat.

Începând cu anul 2016, la Biserica Izvorul Tămăduirii din municipiul Botoșani, se află o copie a acestei icoane, donată de la Sfântul Munte Athos.

 

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Patru avertizări de COD ROȘU. Botoșănenii au înroșit telefoanele pompierilor. O familie cu un copil a rămas blocată într-o mașină. Urmările unei furtuni care a măturat jumătate de județ

Publicat

Publicitate

În această seară, județul Botoșani s-a aflat sub incidența a patru avertizări nowcasting Cod Roșu și a uneia de Cod Portocaliu, emise de Administrația Națională de Meteorologie, pentru intervalul orar 19:17 – 22:30.

 

Au fost prognozate fenomene meteo extreme, precum: grindină de mari dimensiuni (peste 4 cm), vijelii puternice (70–90 km/h), averse torențiale, frecvente descărcări electrice

 

Pentru informarea populației din zonele vizate, a fost transmis mesaj RO-ALERT.

 

Publicitate

📍 Efecte produse în urma fenomenelor meteo:

 

Până la această oră, au fost înregistrate 29 de apeluri prin SNUAU 112, privind efecte ale furtunii în municipiile Botoșani, Dorohoi, precum și în localitățile Broscăuți, Șendriceni, Hilișeu-Horia, Hudești, Văculești, Saucenița, Baranca, Bajura, Darabani, Vârfu Câmpului, Ibănești și George Enescu.

 

Echipaje ale Inspectoratului pentru Situații de Urgență Botoșani, alături de serviciile voluntare (SVSU) și autoritățile locale, au intervenit pentru înlăturarea efectelor, astfel:

 

Intervenții semnificative:

Broscăuți – arbore și stâlp de înaltă tensiune căzuți pe carosabil; tablă smulsă de pe o casă;

 

Șendriceni – casă inundată;

 

Hilișeu Cloșca – cablu de telefonie căzut pe șosea;

 

Hudești – acoperiș căzut pe cabluri electrice;

 

Dorohoi:

– acoperiș luat de vânt la internatul Școlii Profesionale Speciale „Ion Pillat”;

– mai multe inundații la locuințe și anexe (str. Oborului, Al. Caisului, Bulevardul Victoriei);

– copaci căzuți peste carosabil, fire electrice, garaj și gard (Spiru Haret, Piața Mare);

– jumătate din acoperișul unui bloc smuls (Bulevardul Victoriei);

– stradă inundată (str. Ștefan cel Mare).

 

Văculești – stradă și cabluri electrice afectate; arbori căzuți;

 

Saucenița – apă curgând pe un contor electric (intervenție SVSU);

 

Baranca:

– familie cu 3 copii blocată într-un autoturism, din cauza arborilor căzuți (intervenție SVSU Hudești);

– acoperiș smuls de vânt; copac pe carosabil.

 

Darabani (Teioasa) – gospodărie inundată.

 

Vârfu Câmpului – copac căzut pe carosabil.

 

Botoșani – tablă în pericol de cădere.

 

Ibănești/Dumbrăvița – arbore căzut pe șosea.

 

George Enescu – arbore căzut peste cabluri electrice.

 

Misiunile de intervenție sunt în desfășurare.

 

Centrul Operațional al ISU Botoșani monitorizează continuu situația meteorologică și menține echipajele în stare de operativitate pentru a interveni prompt în sprijinul populației.

 

ℹ️ Pentru informații utile privind măsurile de protecție în caz de fenomene meteo periculoase, accesați: www.fiipregatit.ro și aplicația mobilă DSU, disponibilă gratuit în Google Play Store și App Store.

Citeste mai mult

Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (372)

Publicat

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist

 

DIN CAIETUL MEU DE ÎNSEMNĂRI

Conceptul de intelectual după Maurice Barres: „persoana care foloseşte inteligenţa (cunoaşterea, ştiinţa) şi spiritul în analiza semnelor şi simbolurilor opuse materiei şi actelor reale”;

Bujor Nedelcovici a introdus conceptul de sfânt laic: „De ce Voltaire şi Hugo sunt amândoi în Pantheon având o operă literară atât de diferită. Pentru că ei reprezintă acelaşi ideal: SFÂNTUL LAIC. Filozoful şi poetul au fost fondatori ai geniului uman şi acest titlu îi onorează deopotrivă”. Gheorghe Grigurcu, în „România literară” nr. 1 din 2003, sistematizându-l pe Bujor Nedelcovici, găseşte trei posibile poziţii ale sfântului laic: protestul, complicitatea şi ambiguitatea. În prima situaţie, protestul, avem individul revoltat, vrea libertatea gândirii, vrea independenţa acţiunii, e mereu în serviciul victimei şi a celui umilit. În a doua poziţie, complicitatea, întâlnim mercenarii gata a se înrola cu puterea, umblă după beneficii materiale, se supun despotismului, sunt ceea ce Voltaire numea „canaliile politice”. În poziţia a treia, ambiguitatea, sunt cei despre care am putea spune că „stau cu fundul în două luntrii”;

Eugen Negrici a scris o carte interesantă: „Literatura română în comunism. Proza”. Marius Chivu, citind cartea, extrage patru etape prin care a trecut proza în comunism: 1. etapa stalinismului integral (1948-1953): o literatură total aservită şi care a avut două orientări: a) proza conflictelor antagonice (romanele luptei de clasă, reportajul şi pamfletul); b) proza istorică orientată politic); 2. etapa destalinizării formale (1953-1964): „o dedogmatizare inconsecventă perfidă şi care produce confuzie”. Acum apar: a) literatura aservită; b) literatura tolerată; 3. etapa relativei liberalizări (1964-1971): „în fapt o diversiune ce sugera normalitatea”(apar literatura „obsedantului deceniu” şi cea a „echilibristicii ideologice”; 4. etapa naţionalismului comunist (1971-1989): campania de reîndoctrinare şi se impune aberaţia protocronistă”;

Publicitate

Sintagme, termeni, concepte: Mircea Mihăieş: „poeţi sonori”; Vasile Igna: „o cocoaşă de verbe în spate”; Daniel Cristea-Enache: „a stănescianiza”; Liviu Ioan Stoiciu: „gând supraetajat”; Cătălin Mihuleac: „putorişti”; Lucian Vasiliu: „tomnoros”; Mircea Mihăieş: „muieroc”; Ioan Moldovan: „caietul de GRIJI”; Ioan Moldovan: „caietul de NEPĂSĂRI”;

Iolanda Malamen, în „Luceafărul de dimineaţă”, nr. 2 din 2020, ne dă calea de a ne construi ca artist: „scormoneşte în eul tău profund ca să scoţi la suprafaţă acel „altfel” care te construieşte ca artist”;

Câteva versuri din poezia „Istoria” de Nicolae Rotaru: „Aţi observat bine, /istoria calcă pe cadavre, / viitorul ei este clădit / pe cheltuiri de sine, / pe suma neputinţelor / pietrificate, înhumate, / pierdute în uitare, / foarte bine aţi observat, / istoria este arta de a ne lua adio / de la ziua de poimâine”;

Piesa lui Gogol, „Revizorul”, a fost interzisă în vremea lui Ceauşescu. Culmea este că spectacolul cu „Revizorul” a fost interzis şi în Rusia chiar în timpul lui Gogol. Mai târziu, în corespondenţa sa, acesta scria: „Cum să nu se supere publicul şi critica pe acest „Revizor”, când jumătate din Rusia dă mită şi cealaltă jumătate primeşte?”;

Căutând prin nişte însemnări mai vechi, am găsit aceste zise ale poetului Mihai Ursachi: 1. „raportul creator-operă este asemănător celui dintre lumânarea care arde şi emanaţia luminoasă”; 2. „mie îmi convine foarte tare limba română, îmi vine ca mănuşa dreaptă pe mâna dreaptă, nu ca mănuşa stângă pe mâna dreaptă”; 3. „o poezie nu poate fi tradusă, ci trebuie făcută din nou în limba respectivă”; 4. „eu nu pot traduce în româneşte tot ce am gândit şi scris în englezeşte”; 5. „în America, poezia nu mi-a folosit drept la nimic! Drept la nimic, nici măcar cât motorul acela al omului din Tecuci!”; 6. „eu am citit aşadar din nou pe Martin Heidegger, pe plaja din La Hoya, vreo doi ani. O plajă foarte mică, unde l-am recitit şi m-am dezgustat definitiv de el”. Nu ştiu în ce conjunctură a spus cele reţinute, am notat doar atât: „revista „Cultura” din 2004;

Vintilă Mihăilescu, în „Dilema” nr. 406 din 2000, scriind despre „subiectivităţi trans-naţionale”. În acest context preia o clasificare făcută de Ulf Hannerz: 1. „cosmopoliţii – dispuşi să se prindă în joc cu ceilalţi”; 2. „transnaţionalii – împărtăşind structuri de semnificaţie purtate de reţele sociale”; 3. „localii – reprezentanţi ai unor culturi mai circumscrise teritorial”;

Din colecţia de versuri frumoase pe care le reţin într-un caiet, vă propun „Poeţii sunt trişti” de Gheorghe Ursu (inginerul şi poetul disident care a fost arestat, anchetat, torturat şi ucis de comunişti): „Poeţii sunt în general trişti / Ei nu înţeleg lumea / Şi lumea nu-i înţelege / Ei iubesc lumea dar nu o înţeleg /Lumea îi iubeşte dar nu-i înţelege / Uneori când ajung să înţeleagă lumea ei o detestă / Atunci când lumea ajunge să-i înţeleagă e prea târziu / Şi uite aşa, poeţii mor în general trişti”;

Octavian Paler despre lumea lui Caragiale: „…e o lume simpatică, în care nu există ură. O lume de care nu ţi-e silă, pe care n-o deteşti. Nu-ţi vine să împarţi personajele lui Caragiale „în smintiţi şi în mişei”, nu te bate gândul să le aduni în „două temniţi large”, după care „să dai foc la puşcărie şi la casa de nebuni”. Demagogia pe tema „progresului” şi „enteresului ţării” se salvează, la Caragiale, prin ridicol. E o lume în care se poate râde, ba chiar eşti stimulat să râzi. Canaliile au farmec. Potlogarii, „mizerabilii” te amuză. Nicio clipă zâmbetul nu se transformă în grimasă. Nu ai sentimentul că prostia, obtuzitatea, cinismul, fanfaronada sunt atotputernice, că nu mai întrevezi, dincolo de ele, nicio zare de lumină”(vezi „România liberă” din februarie 1998);

 

Citeste mai mult

Eveniment

Botoșani: COD ROȘU pentru jumătate de județ

Publicat

Publicitate

Meteorologii au emis o nouă avertizare nowcasting tip cod roșu valabilă astăzi, între orele 19:35- 20:30, pentru o parte din județul Botoșani.

Localitățile vizate sunt: Dorohoi, Ungureni, Hudești, Mihai Eminescu, Suharău, Havârna, Vlădeni, Vorniceni, Răchiți, Ibănești, Șendriceni, Vârfu Câmpului, Cristinești, Dersca, George Enescu, Hilișeu-Horia, Broscăuți, Dângeni, Pomârla, Roma, Unțeni, Știubieni, Mihăileni, Nicșeni, Corlăteni, Leorda, Cândești, Cordăreni, Brăești, Concești, Văculești, Lozna, Dimăcheni și Bucecea.

Sunt prognozate: grrindină de mari dimensiuni (>4 cm), vijelie puternică (70…90 km/h), averse torențiale care vor acumula peste 40 l/mp, frecvente descărcări electrice.

În zonele vizate a fost transmis mesaj RO-ALERT.

Evoluţia fenomenelor meteorologice prognozate este permanent monitorizată prin Centrul Operaţional al ISU Botoșani.

Echipajele de pompieri de la toate subunitățile din județ sunt pregătite pentru a interveni în cel mai scurt timp în sprijinul cetățenilor.

Publicitate

‼️ RECOMANDĂRI

▪️️închideți ferestrele locuinței;
▪️️evitați adăpostirea sau trecerea prin apropierea copacilor, stâlpilor, panourilor publicitare și a elementelor de construcție ce pot fi ușor dislocate;
▪️️evitați atingerea stâlpilor sau a firelor căzute la pământ;
▪️în cazul unei situații de urgență, sunați la numărul unic 112.

Informații despre modul de comportare în cazul producerii unor situații de urgență sau alte date utile despre manifestarea fenomenelor meteorologice periculoase pot fi obținute prin accesarea portalului fiipregatit.ro sau prin intermediul aplicației DSU, care poate fi descărcată gratuit din Google Play Store și AppStore.

Citeste mai mult

Eveniment

Profesorii vor putea preda și alte materii. Ce se întâmplă cu norma didactică. Planuri și noutăți din lege

Publicat

Publicitate

Profesorii vor putea preda și alte materii, după modelul din vest. Este vorba despre discipline din aceeași arie curriculară, a spus recent ministrul Daniel David, scrie alba24.ro.

Acesta s-a referit la situații în care, de exemplu, un profesor de Fizică ar putea preda și ore de Chimie, în școală.

„Vom deschide spre disciplinele din aceeași arie curriculară. (…) te uiți la sistemul vestic. Și în Statele Unite și în Finlanda, în țările nordice, ai arii curriculare largi. Numai la noi e hiperspecializare, exact pe discipline.

Eu cred că, în situații bine controlate, un profesor de Fizică ar putea să facă și câteva ore dintr-o disciplină din aceeași arie curriculară. Mai ales că deja unele universități au început cu dublele specializări știind această logică: dacă știi Fizică, faci și Chimie; faci Chimie, ai și ore de Fizică. Vom asigura această facilitate ca să evităm fragmentarea”, a declarat David, citat de edupedu.ro.

 

Norma didactică

Potrivit sursei citate, pentru profesorii din sistemul preuniversitar, norma didactică crește în perioada 2025–2026 / 2029–2030 inclusiv.

Publicitate

În medie, pe săptămână norma de predare va fi de:

  • 20 de ore pentru profesorii de gimnaziu, liceu, profesional și postliceal
  • 18 ore pentru profesorii din educația timpurie
  • două ore suplimentare de pregătire remedială cu elevii, pentru învățătorii și profesorii pentru învățământ primar.

Norma didactică. Prevederi din Legea 141/2025

„ (…) începând cu anul școlar 2025-2026 și până la începutul anului școlar 2029-2030, norma didactică de predare-învățare evaluare, de instruire practică și de evaluare curentă a antepreșcolarilor/preșcolarilor și a elevilor în clasă,

în care pot fi incluse și activități de pregătire pentru evaluări/examene naționale și/sau pentru obținerea performanței educaționale, precum și cele de învățare remedială,

reprezintă numărul de ore corespunzător activităților prevăzute la alin. (1) lit. a) și se stabilește după cum urmează:

  • a) un post de învățător/învățătoare ori de profesor pentru învățământul primar pentru fiecare clasă din învățământul primar sau pentru clase simultane din cadrul acestuia, unde nu se pot constitui clase separate. În atribuțiile postului se includ obligatoriu 2 ore/săptămână de pregătire remedială;
  • b) 20 de ore pe săptămână pentru profesorii din învățământul gimnazial, liceal și postliceal, pentru profesorii din unitățile și clasele cu program integrat și suplimentar de artă și sportiv, precum și din unitățile de educație extrașcolară, care au dobândit cel puțin licențierea în cariera didactică;
  • c) 18 ore pe săptămână pentru profesorii din învățământul preuniversitar care au dobândit gradul didactic I sau titlul de profesor emerit și care desfășoară activitate de mentorat;
  • d) 26 de ore pe săptămână pentru profesorii de instruire practică și maiștrii-instructori, pentru cei care au dobândit cel puțin licențierea în cariera didactică;
  • e) 22 de ore pe săptămână pentru profesorii de instruire practică și maiștrii-instructori, pentru cei care au dobândit cel puțin gradul didactic I și care desfășoară activitate de mentorat;
  • f) pentru personalul didactic de predare din învățământul special, norma didactică se stabilește astfel: învățători, profesori la predare, profesori care efectuează terapiile specifice – 18 ore pe săptămână; învățător-educator, institutor-educator, profesor-educator, profesor preparator (nevăzător), maistruinstructor și profesor pentru instruire practică — 22 de ore pe săptămână”.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending