Connect with us

Actualitate

CALENDAR ORTODOX 2022: Sfinții Mucenici Chiric și Iulita

Publicat

acum 3 ani

Publicitate

În cetatea Iconiei, din Licaonia, era o femeie tânără, de neam bun, anume Iulita, care se trăgea din seminţia împăraţilor Romei celor mai dinainte şi era creştină cu credinţa. Petrecând puţin timp cu un bărbat legiuit, ea a zămislit şi a născut de la dânsul un prunc de parte bărbătească, apoi a rămas văduvă. Iar pruncul ce l-a născut, l-a luminat cu Sfântul Botez şi i-a dat numele de Chiric.

În acea vreme, Diocleţian păgânul, ţinând împărăţia Romei, a ridicat prigoană mare împotriva creştinilor de prin ţările stăpânirii sale. Şi era pus de dânsul ca ighemon în ţara Licaoniei un oarecare Domiţian, om sălbatic la fire şi fără de omenie, ce avea chip de fiară şi nărav asemenea, bucurându-se de vărsarea sângelui creştinesc. Acela, venind în Iconia, a început a munci cumplit pe cei ce credeau în Hristos şi căuta cu tot dinadinsul pe cei ce ţineau în taină credinţa creştinească. Aceasta văzând Iulita, credincioasa roabă a lui Hristos, şi ştiind că buna sa credinţă nu se va putea tăinui de muncitor, s-a gândit să fugă, pentru că se temea ca nu cumva, neputând suferi muncile cele cumplite, să se lepede de Hristos.

Deci şi-a lăsat toate averile sale şi casa, rudele, robii, slava şi toată frumuseţea lumii acesteia, pentru dragostea lui Hristos. Şi luând pe fiul său, Chiric, care era de trei ani, şi două roabe mai credincioase, au ieşit noaptea din cetatea Iconiei şi au plecat în străinătate, aducându-şi aminte de ceea ce s-a zis în Scriptură:Aici nu avem cetate stătătoare, ci să căutăm pe cea viitoare. Deci s-a dus în Seleucia ca o străină, tăinuindu-şi neamul său cel bun, însă şi acolo a aflat aceeaşi prigonire împotriva creştinilor, pentru că un oarecare Alexandru, luând de la împărat stăpânirea ighemoniei, s-a dus în Seleucia şi acolo ucidea fără de milă pe toţi cei ce mărturiseau numele lui Iisus Hristos.

Deci fericita Iulita, aducându-şi aminte de ceea ce se scrie:Daţi loc mâniei, adică „fugiţi de mânie”, şi iarăşi:Când vă vor goni pe voi din cetatea aceasta, fugiţi în cealaltă, a ieşit din Seleucia şi s-a dus în Tars, cetatea Ciliciei, trăind acolo printre cei săraci. Dar după o vreme oarecare, acelaşi Alexandru ighemonul s-a dus şi în Tars, ca să muncească pe creştini. Iar Sfânta Iulita, fiind cunoscută de unii, a fost spusă ighemonului. Iar acela îndată a poruncit s-o prindă şi a şezut înaintea poporului la divanul cel din privelişte. Şi prinzând-o pe ea ostaşii împreună cu fiul ei, au fugit de la dânsa amândouă slujnicele. Însă o urmau de departe privind, voind ca să-i vadă pătimirea şi sfârşitul ei. Deci muceniţa a fost dusă înaintea ighemonului, având pe mâini pe Sfântul Chiric, pruncul de trei ani. Şi fiind întrebată de ighemon de nume, neam şi patrie, ea răspundea cu îndrăzneală, mărturisind numele Domnului nostru Iisus Hristos, numindu-se creştină şi zicând: „Acesta este numele şi neamul meu cel bun, iar patrie îmi este împărăţia cerească a lui Hristos”. Iar ighemonul, mâniindu-se, a poruncit să-i ia pruncul, s-o dezbrace şi să o întindă la pământ, ca să o bată fără de cruţare cu vine crude.

Pe când ostaşii băteau pe muceniţă, pruncul privea spre ea, plângând, şi se smulgea din mâinile celor ce-l ţineau, ca să se ducă la maica sa. Iar ighemonul văzând că pruncul este frumos, a poruncit să-l aducă la el. Deci, luându-l, l-a pus pe genunchii săi şi îl mângâia ca să nu plângă, netezindu-i părul capului şi sărutându-l. Şi îi spunea cuvinte duioase, dar pruncul se apăra, trăgându-se din mâinile lui şi ferindu-şi capul într-o parte, nelăsându-l să-i netezească părul şi să-l sărute cu buzele lui cele întinate. Deci, privind la maica sa,pe când ei o băteau, plângea şi striga: „Sunt creştin! Lasă-mă să mă duc la mama mea!” Şi zgâria faţa ighemonului cu unghiile, împingându-se cu mâinile de la el. Atunci ighemonul, umplându-se de mânie, a aruncat jos pe prunc, izbindu-l cu piciorul în coaste. Iar pruncul, căzând pe treptele de piatră şi lovindu-se cu capul de colţurile cele ascuţite ale treptelor, s-a zdrobit şi a umplut tot locul acela de sânge. Astfel, Sfântul Chiric şi-a dat sufletul cel sfânt şi fără de prihană în mâinile lui Dumnezeu, încununându-se cu mucenicia.

Iar fericita Iulita, maica lui, fiind cumplit bătută, pătimea ca într-un trup străin. Şi nesimţind ca un stâlp neînsufleţit, nu striga altceva decât aceasta: „Sunt creştină şi nu voi jertfi idolilor voştri”. Iar după ce au încetat a o bate şi au ridicat-o de la pământ, a văzut pe iubitul ei fiu mort, zăcând în sânge înaintea divanului. Drept aceea s-a umplut de bucurie şi a zis: „Mulţumesc Ţie, Doamne, că ai învrednicit pe fiul meu de un dar ca acesta, ca să se săvârşească muceniceşte pentru numele Tău cel sfânt mai înainte de mine şi să primească cununa cea neveştejită întru slava Ta!” După aceea, ighemonul a poruncit s-o spânzure la muncire şi să-i strujească trupul cu piepteni de fier, apoi să-i stropească cu smoală topită rănile sale.

Publicitate

Astfel fiind muncită sfânta, propovăduitorul striga: „Miluieşte-te, Iulito, cruţă-ţi tinereţile tale şi închină-te zeilor, ca să te izbăveşti din munci şi să nu pieri cumplit cu moarte fără de vreme, ca şi fiul tău”. Iar muceniţa răspundea: „Nu mă voi închina dracilor şi idolilor celor surzi şi muţi, ci mă voi închina Domnului meu Iisus Hristos, Unul născut, Fiul lui Dumnezeu, prin Care toate le-a făcut Tatăl Ceresc. Deci mă sârguiesc ca să ajung pe fiul meu, ca împreună cu el să mă învrednicesc împărăţiei cereşti”. Văzând ighemonul răbdarea şi mărimea de suflet cea nebiruită a muceniţei, a osândit-o la tăiere cu sabia. Şi luând-o slujitorii, au dus-o afară din cetate la locul cel de moarte, unde se ucideau cei osândiţi. Iar sfânta mergea bucurându-se, ca la o nuntă.

Şi ajungând la locul acela, a cerut puţin timp pentru rugăciune. Deci, plecându-şi genunchii, s-a rugat, zicând: „Mulţumesc Ţie, Doamne, Dumnezeul meu, Iisuse Hristoase, că ai chemat pe fiul meu mai înainte de mine, învrednicindu-l a pătimi pentru numele Tău cel sfânt şi înfricoşat, şi i-ai dat lui, pentru că a lăsat această viaţă deşartă, viaţa cea veşnică cu sfinţii! Primeşte-mă şi pe mine, nevrednica roaba Ta, şi mă învredniceşte să dobândesc dar înaintea Ta, ca să fiu numărată cu fecioarele cele înţelepte care au intrat în cămara Ta cea neîntinată, ca să Te binecuvinteze sufletul meu pe Tine şi pe Tatăl Tău cel fără de început şi pe Duhul Sfânt, Cel împreună de o fiinţă în veci. Amin”. Astfel rugându-se sfânta, călăul ascuţindu-şi sabia, i-a lovit grumajii, tăindu-i cinstitul ei cap, iar trupul l-a lăsat în locul acela, fără a-1 îngropa, spre a-l mânca câinii şi fiarele. Asemenea şi trupul Sfântului Chiric, târându-1 din cetate, l-au aruncat lângă trupul maicii lui şi au plecat. Şi sosind noaptea, au venit cele două slujnice zise mai sus şi au luat trupul stăpânei lor şi a fiului ei şi, ducându-le departe, le-au îngropat în pământ.

Una din aceste slujnice a trăit până în vremea marelui Constantin, întâiul împărat al creştinilor, în zilele căruia a răsărit adevărul, iar bisericile lui Dumnezeu au luat îndrăznire, cu darul lui Hristos. Atunci acea slujnică a arătat credincioşilor creştini acel loc, unde erau îngropate cinstitele moaşte ale Sfinţilor Mucenici Chiric şi Iulita, povestind şi pătimirea lor. Drept aceea, ei au scos din sânul pământului sfintele moaşte, nestricate şi pline de bună mireasmă, care dădeau şi tămăduiri de neputinţe. Iar pătimirea acestora au dat-o în scris, spre pomenirea şi cinstirea sfinţilor mucenici, spre folosul credincioşilor şi spre slava lui Hristos Dumnezeul nostru, Cel slăvit în veci împreună cu Tatăl şi cu Sfântul Duh. Amin.

 Urmăriți știrile Botosani24.ro și pe Google News

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News

Ultimele articole pe botosani24

Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:

ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Pe aceeași tema:

Eveniment

Nu scăpăm de ceață! Atenție la condițiile de trafic! Meteorologii au prelungit avertizarea de COD GALBEN de ceață pentru judeţul Botoșani

Publicat

acum 6 minute

sâmbătă, 20.12.2025

de

Publicitate

Nu scăpăm de ceață! Atenție la condițiile de trafic! Meteorologii au prelungit.

 

Codul galben de ceață pentru judeţul Botoșani până la ora 11:00.

Din această cauză, pe drumurile din județ se va reduce vizibilitatea sub 200 de metri, izolat sub 50 de metri.

În funcție de condițiile locale, se poate forma ghețuș sau chiciură.

Pentru evitarea producerii unor evenimente nedorite, conduceți prudent, reduceți viteza, folosiți sistemul de iluminare, măriți distanța dintre autovehicule, evitați orice manevră riscantă, iar dacă sunteți pietoni, fiți atenți la drum pentru a nu aluneca!

Publicitate

Pompierii militari sunt la datorie 24 de ore din 24, gata pentru a vă sprijini în situații de urgență.

Citeste mai mult

Eveniment

Rețea de corupție la examenele auto: Nouă persoane trimise în judecată, anchetă cu examinator infiltrat

Publicat

acum 19 minute

sâmbătă, 20.12.2025

de

Publicitate

Procurorii Parchetului de pe lângă Tribunalul Suceava au dispus trimiterea în judecată a nouă inculpați – șase instructori auto și trei examinatori – într-un amplu dosar de corupție la examenele pentru obținerea permisului de conducere categoria B, scrie newsbucovina.ro.

Ancheta, desfășurată pe parcursul a aproximativ un an, a beneficiat de colaborarea unui examinator auto infiltrat, care a permis documentarea detaliată a mecanismelor infracționale.

Cercetările au evidențiat o implicare generalizată a unor examinatori din cadrul Serviciului Public Comunitar Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor (SPCRPCIV) Suceava și a unui număr mare de școli de șoferi și instructori auto. Fenomenul infracțional, cu rădăcini anterioare anului 2015 (deși unele cazuri au fost investigate anterior de DNA), implica facilitarea fraudării probei practice prin remiterea de sume de bani (de obicei 200-250 euro/candidat) direct sau prin intermediari, către examinatori.

Metode conspirate și „specializare” infracțională

Inculpații au folosit semnale codificate pentru identificarea candidaților „plătitori”: clipsuri colorate (albastru sau roz) pe dosare, mesaje cu afișare unică sau expresii precum „ai mei sunt la tine”, „fata e ok”. Probele au demonstrat o „specializare” a conduitei, cu intermediari stabili și preocupare constantă pentru sumele obținute ilicit de alți examinatori.

Colaboratorul autorizat – un examinator auto infiltrat – a fost esențial în conturarea modului de operare. Acesta a primit direct sumele de mită și a documentat legăturile dintre examinatori și instructori.

Publicitate

Inculpații și acuzațiile principale (detalii din rechizitoriu):

  • Un instructor auto: 3 infracțiuni de dare de mită și 8 de complicitate (ex.: remitere 8.900 lei pentru 3 candidați; 350 euro pentru alți 6; intermediere 500-600 euro).
  • Doi examinatori auto: Multiple fapte de dare de mită și complicitate (ex.: remitere 200-250 euro/candidat; intermediere sume de la instructori).
  • Alți cinci instructori: Dare de mită și complicitate (sume între 140 lire și mii de euro pentru promovarea candidaților).

Fenomenul era generalizat, cu „standarde” de 200-250 euro/candidat, creat în timp și cunoscut de toți implicați.

Dosarul a fost înaintat spre soluționare Tribunalului Suceava.

Citeste mai mult

Eveniment

Garaj în flăcări, la Leorda. Alarma a fost dată de vecini

Publicat

acum 28 de minute

sâmbătă, 20.12.2025

de

Publicitate

Sâmbătă dimineață, în localitatea Leorda, a izbucnit un incendiu la un garaj, cu pericol de propagare la construcțiile învecinate. Alarma a fost dată de vecini.

La fața locului au intervenit, în cel mai scurt timp, pompierii din cadrul Detașamentului Botoșani, cu două autospeciale de stingere. Aceștia au acționat prompt și au reușit să împiedice extinderea flăcărilor la locuințele din zonă. Până la sosirea echipajelor, proprietarul a reușit să scoată autoturismul din garaj.

Cauza probabilă a incendiului a fost stabilită ca fiind un scurtcircuit.

Pentru înlăturarea riscului de incendiu, ISU Botoșani recomandă:

▪ verificați periodic instalaţia electrică, cu ajutorul personalului autorizat. Orice modificare a acesteia poate fi făcută doar cu avizul distribuitorului de energie şil numai de specialiști în domeniu;

▪ nu folosiţi instalaţii electrice improvizate. Fie că este vorba de reparaţia unui aparat electrocasnic, de prelungirea traseului unui cablu sau de repararea unei siguranţe, improvizaţiile pot conduce la un incendiu. Orice eroare de prindere sau de izolaţie poate crea un scurtcircuit sau o descărcare de curent;

Publicitate

▪ la suplimentarea receptoarelor asiguraţi-vă că instalaţia existentă poate prelua consumul adiţional;

▪ verificaţi periodic cordoanele de legătură ale aparatelor electrice şi înlocuiţi-le atunci când sunt uzate;

▪ nu folosiţi prize sau întrerupătoare slăbite. În cazul în care observaţi că priza se mişcă sau că în jurul întrerupătorului există orificii libere, cereţi ajutorul unui specialist pentru schimbarea prizei/întrerupătorului şi pentru izolarea zonei respective. De asemenea, acordaţi atenţie modului în care introduceţi sau extrageţi cablurile de alimentare din priză;

▪ nu suprasolicitaţi o priză deoarece unele incendii se produc din cauza solicitării excesive a unei surse de curent. Avertismentul vizează alimentarea mai multor electrocasnice de putere electrică mare (frigider, maşină de spălat etc.) de la aceeași priză. Alocaţi, pe cât posibil, fiecărui aparat câte o priză. În cazul în care folosiți mai multe aparate la o singură sursă, aceasta se poate încălzi și provoca un incendiu;

▪ instalaţi şi utilizaţi aparatura electrocasnică respectând indicaţiile producătorului din prospectul produsului. În cazul în care sesizaţi că produsul respectiv şi-a schimbat parametri de funcţionare, se încălzește foarte repede sau emană un miros de ars, scoateţi-l imediat din funcţiune şi adresaţi-vă unui specialist. În cazul aparatelor mari, asigurați un spaţiu de aerisire pentru a se putea emana căldura acumulată în timpul funcţionării;

▪ amplasaţi şi utilizaţi aparatele electrice departe de mediile umede. Unele accidente de natură electrică se produc din cauza folosirii curentului electric în apropierea sau la contactul cu apa.

În continuare, pompierii militari rămân mobilizați, 24 de ore din 24, pentru gestionarea operativă a situaţiilor de urgenţă şi acordarea primului ajutor medical specializat persoanelor aflate în dificultate.

Evenimentele înregistrate la nivel județean rămân în atenția Centrului Operațional, pentru dispunerea imediată a măsurilor menite să asigure optimizarea misiunilor de răspuns orientate spre salvarea de vieți.

Informații despre modul de comportare în cazul producerii unor situații de urgență pot fi obținute prin accesarea platformei naționale de pregătire în situații de urgență https://fiipregatit.ro.

Citeste mai mult

Eveniment

Tradițiile românilor: Ziua de Ignat. Obiceiuri străbune legate de 20 decembrie și pregătirea pentru masa de Crăciun

Publicat

acum 36 de minute

sâmbătă, 20.12.2025

de

Publicitate

Ziua de 20 decembrie – Ignatul – este încărcată de obiceiuri şi de tradiţii la români. Reprezintă, relatează alba24, cu precădere în mediul rural, ziua în care este sacrificat porcul din care se pregătesc apoi toate preparatele pentru masa de Crăciun.

În credinţa vechilor daci, porcul era sacrificat ca simbol al divinităţii întunericului, care slăbea puterea Soarelui în cea mai scurtă zi a anului, la Solstiţiul de iarnă (ziua de 21 decembrie).

Pentru a veni în ajutorul Soarelui, oamenii sacrificau porci. După aceea, ziua începea să crească şi Crăciunul devenea o sărbătoare a luminii şi a vieţii, conform volumului ”Cartea de Crăciun” (Sorin Lavric, Editura Humanitas, 1997).

Ritualul sacrificării porcului – superstiții

În desfăşurarea sacrificării porcului se respectau anumite condiţii de timp şi spaţiu. Sacrificarea nu putea fi începută înainte de ivirea zorilor şi nici nu putea depăşi apusul soarelui. Trebuia să aibă loc pe lumină, întrucât numai lumina putea ţine la distanţă, prin puterea ei arzătoare, spiritele malefice care ar putea anula virtuţile sacrificiului. Pe de altă parte, locul ales pentru sacrificarea porcului era supus unui ritual de purificare, fiind tămâiat şi stropit cu apă sfinţită, pentru a îndepărta duhurile necurate.

Ritualul sacrificării porcului în preajma sărbătorilor Crăciunului aminteşte de jertfele de animale practicate de popoarele vechi (egipteni, greci, romani) în perioadele de trecere de la un an sau anotimp la altul. Într-un moment cum este pragul dintre anul vechi şi anul nou, prin acest sacrificiu, echivalent semantic al anului ce se stinge, o nouă viaţă se naşte, aceea a noului an.

Publicitate

Ritualul sacrificării porcului – origini

Folcloristul Petru Caraman considera că obiceiul tăierii porcului din ziua de Ignat îşi află rădăcinile în tradiţiile antichităţii romane. Lumea romană practica acest sacrificiu la Saturnalii, între 17 şi 30 decembrie, consacrându-l lui Saturn, la origine zeu al semănăturilor.

Porcul era considerat drept o întruchipare a acestei divinităţi, a cărei moarte şi reînviere se consumă la cumpăna dintre anul vechi şi anul nou. Însă este vorba despre un „transfer” al obiceiului/tradiţiei – de la data la care se celebra iniţial anul nou în lumea romană (începutul primăverii, al semănatului, la sărbătorile ce precedau Calendele lui Janus, adică la Saturnalii), precizează cartea amintită.

Prilej de reunire a familiei

În prezent, momentul sacrificării porcului a devenit un prilej de reunire a familiei. De obicei, mai ales la sat, la acest eveniment participă toţi membrii familiei şi el este pregătit în cele mai mici amănunte. Cu o seară înainte, oamenii de la sat pregătesc mai multe cuţite bine ascuţite, o butelie de gaz sau paie – pentru pârlit, dar şi vasele în care vor pune carne, slănină şi şoric. Cei care se ocupă de sacrificarea animalului sunt bărbaţii.

După sacrificare, porcul este spălat, apoi este pârlit pe primele paie secerate în vară, puse deoparte, special pentru Ignat. În foc mai sunt aruncate ramuri de lemn câinesc şi de iasomie, ca să iasă şoricul aromat, mai scrie volumul ”Cartea de Crăciun”.

 

Ion Creangă povesteşte în ”Amintiri din copilărie” despre acest moment: „La Crăciun, când tăia tata porcul şi-l pârlea, şi-l opărea, şi-l învelea iute cu paie, de-l înnăduşa, ca să se poată rade mai frumos, eu încălecam pe porc deasupra paielor şi făceam un chef de mii de lei, ştiind că mie are să-mi dea coada porcului s-o frig şi beşica s-o umplu cu grăunţe, s-o umflu şi s-o zurăiesc după ce s-a usca…”.

Pregătirea pentru masa de Crăciun

Rolul femeilor din gospodărie începe după tăierea porcului, pârlirea acestuia şi când bărbatul care a sacrificat porcul termină tranşarea lui. Femeile împart carnea pe categorii – pentru cârnaţi, caltaboşi, tobă, pentru friptura de la pomana porcului, iar picioarele se opresc pentru piftie. Fiecare bucată din porc este folosită – începând de la urechi şi coadă (folosite la piftie), de la carnea macră şi slănina pusă la afumat, până la intestinele bine curăţate, spălate şi opărite, folosite pentru a fi umplute cu carne tocată, usturoi şi condimente – care se transformă în cârnaţi – ori cu organe (ficat, splină, rinichi) – care se transformă în tobă, lebăr sau caltaboşi. Toate aceste preparate urmează să fie puse pe masă în ziua Naşterii Domnului.

După tranşarea şi sortarea cărnii, gospodina casei pregăteşte o masă – numită tradiţional „pomana porcului” – pentru toţi oamenii care au ajutat la tăierea animalului. Ea prăjeşte, într-un ceaun ori o cratiţă mare, carne tăiată din toate părţile porcului şi face o mămăligă mare, să ajungă pentru toţi mesenii. De obicei, masa cu „pomana porcului” se aşează în curte, unde oamenii mănâncă în picioare şi beau ţuică fiartă.

Ignatul – tradiții și obiceiuri

Deşi Ignatul cade întotdeauna în postul Crăciunului, obiceiurile şi tradiţiile românilor sunt foarte puternic înrădăcinate şi uneori sunt încălcate regulile stricte impuse de Biserică în ceea ce priveşte postul.

Gospodina casei pregăteşte, în zilele următoare Ignatului, produsele destinate sărbătorilor de Crăciun, Anul Nou şi Bobotează: cârnaţi, piftie, tobă, caltaboşi, carne friptă. O parte din carnea porcului se conservă pentru a fi consumată peste an. La sate era obiceiul de a prăji carnea şi cârnaţii şi a le păstra într-un vas, acoperite cu untură topită, la temperatura scăzută. În vremurile de acum, carnea şi cârnaţii se păstrează la congelator.

Există, în tradiţia românească, unele obiceiuri legate de Ignat. Astfel, în ajunul Ignatului se fierbe grâu, capul familiei îl tămâiază şi îl binecuvântează. Din acest grâu fiert mănâncă toţi membrii familiei, iar ce rămâne se dă dimineaţa la păsări.

Tradiţia spune că în ziua de Ignat nu este permisă nicio altă activitate – spălatul rufelor, spartul lemnelor, cusutul/tricotatul, măturatul casei ori al curţii.

O altă tradiţie este legată de faptul că după Ignat, se pregăteşte făina din care femeile urmează să prepare un fel de turte, numite ”cârpele Domnului Hristos” – întinse în foi foarte fine, subţiri, uscate şi apoi unse cu miere şi presărate cu nucă pisată ori măcinată – care se mănâncă în ajunul Crăciunului.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending