„Cu deosebită Bucurie duhovnicească, vă invităm să ne rugăm împreună la slujbele oficiate cu ocazia hramului Bisericii noastre, după următorul program:- Luni, 22 aprilie 2024

– ora 15:45 primirea raclei cu Sf. Moaşte ale Sf. Ierarh Iosif cel Milostiv;

– ora 16:00 – primirea Î. P. S. Teofan, Mitropolitul Moldovei si Bucovinei şi a ierarhilor invitaţi

– ora 16:15 – Slujba Vecerniei şi a Litiei

– ora 18:00 – Procesiune cu Sf. Moaşte ale Sf. Ierarh Iosif cel Milostiv pe următorul traseu: Biserica Sf. Gheorghe – Str. Ion Pillat – Calea Naţionala – Str. 1  Decembrie – Biserica Uspenia – Str. Poştei – Biserica Sf. Gheorghe

– marţi, 23 Aprilie 2024

– ora 09:00 – primirea Î. P. S. Teofan şi a ierarhilor invitaţi

– ora 09:30 – Sfânta şi Dumnezeiasca Liturghie a Darurilor mai înainte sfințite oficiată de Î. P. S. Teofan şi un sobor de arhierei, ieromonahi, preoţi şi diaconi.

La sfârşitul slujbei fiecare credincios participant va primi sărmăluţe, cozonac de post şi un pahar de vin oferit de Primăria Botoşani.

Cu Binecuvântarea Î. P. S. Teofan, Sfintele Moaşte vor rămâne spre venerare la Biserica noastră până miercuri seara, 24 aprilie 2024„ se arată în afișul dedicat sărbătorii.

Despre Sfântul Ierarh Iosif cel Milostiv, Mitropolitul Moldovei

Acest mare mitropolit al Moldovei – Iosif al II-lea Naniescu – numit „cel milostiv”, a fost cel mai strălucit ierarh al Bisericii Ortodoxe Române din a doua jumătate a secolului XIX după Sfântul Calinic de la Cernica. Era fiul preotului Anania (Nane) Mihalache și al presviterei Teodosia, din satul Răzălăi, raionul Bălți, născut la 15 iulie 1818. Tatăl său a murit după doi ani, iar mama rămâne văduvă cu doi copii, Ioan și Ieremia. În anul 1831, ierodiaconul Teofilact, unchiul său, aduce la Mănăstirea Sfântul Spiridon din Iași pe copilul Ioan, pentru a învăța carte. Aici deprinde scrisul, cititul, tipicul și muzica psaltică. În anul 1834 ierodiaconul Teofilact este numit egumen la Mănăstirea Sfântul Prooroc Samuil din Focșani, unde aduce și pe nepotul său. În anul 1835, ierodiaconul Teofilact ajunge ecleziarh la episcopia Buzăului, sub vestitul episcop Chesarie, împreună cu tânărul Ioan.

La 23 ianuarie 1835 rasoforul Ioan este călugărit sub numele de Iosif, în catedrala episcopală, iar a doua zi este hirotonit diacon. Ca ucenic al episcopului Chesarie, în anul 1836, ierodiaconul Iosif Naniescu intră la seminarul din Buzău, atunci înființat, pe care îl termină în anul 1840. Apoi, între anii 1840-1847 urmează Colegiul Sfântul Sava din București. În anul 1849 este numit egumen la Mănăstirea Șerbănești din Râmnicu-Vâlcea, iar la 29 august 1850 este hirotonit preot în București. În noiembrie 1852 este făcut protosinghel de Sfântul Calinic, episcopul Râmnicului. În 1857 este numit egumen la Mănăstirea Găiseni, județul Dâmbovița, iar după 4 ani este făcut arhimandrit de mitropolitul primat Nifon și numit în 1863 egumen la Mănăstirea Sărindar din București. Între anii 1864-1870 arhimandritul Iosif Naniescu a activat ca profesor de religie la Gimnaziul Gheorghe Lazar și la Liceul Matei Basarab din București, iar ultimii doi ani (1870-1871) a fost director la Seminarul Central. La 23 aprilie 1872 arhimandritul Iosif Naniescu este hirotonit arhiereu, iar în ianuarie 1873 este numit episcop de Argeș. La 10 iunie 1875 este ales mitropolit al Moldovei, iar la 6 iulie același an este instalat la Iași. Timp de 27 de ani venerabilul mitropolit Iosif Naniescu păstorește cu o rară blândețe și înțelepciune Mitropolia Moldovei. Aici a depus cea mai bogată activitate duhovnicească, teologică, pastorală și socială din toată viața sa, rămânând pentru urmași un exemplu viu și greu de imitat. În data de 26 ianuarie 1902 mitropolitul Iosif Naniescu „cel sfânt si milostiv” părăsește pe fiii săi duhovnicești și se strămută la cereștile lăcașuri, pentru a sta în fața marelui Arhiereu Iisus Hristos.

Canonizarea oficială a Mitropolitului Iosif Naniescu a avut loc în  data  de 25 martie 2018, la Catedrala Mitropolitană din Iași, de Patriarhul României împreună cu paisprezece ierarhi români, cu data de prăznuire 26 ianuarie

În perioada 22-25 aprilie 2024, la Botoșani, se va desfășura a XXX-a ediție a Olimpiadei naționale de limba și literatura ucraineană maternă – etapa națională, un eveniment de prestigiu care își propune să promoveze și să susțină limba și cultura ucraineană.

Deschiderea oficială a olimpiadei va avea loc în data de 22 aprilie 2024, începând cu ora 16.00, în Sala de conferințe „Mihai Eminescu” a Complexului hotelier „Rapsodia City Center” din municipiul Botoșani, unitate care va asigura masa și cazarea elevilor participanți și a profesorilor însoțitori pe toată durata competiției.

Probele scrise se vor desfășura marți, 23 aprilie 2024, la Colegiul Național „A. T. Laurian” Botoșani, între orele 9.00-12.00.

Festivitatea de premiere va avea loc în data de 25 aprilie 2024, începând cu ora 10,00, în Sala de conferințe „Mihai Eminescu” a complexului hotelier „Rapsodia City Center”.

La etapa națională a olimpiadei vor participa 68 de elevi din județele Arad, Botoșani, Caraș-Severin, Maramureș, Satu-Mare, Suceava, Timiș, Tulcea și 8 profesori însoțitori. Elevii participanți sunt de nivel gimnazial și liceal și studiază limba ucraineană ca limbă maternă, disciplină de studiu în cadrul programului școlar. O parte dintre elevii participanți, din județele Maramureș, Timiș și Suceava, provin din licee cu predare în limba ucraineană maternă. Comisia centrală va fi formată din 13 membri.

Uniunea Ucrainenilor din România, organizație reprezentativă parlamentară a comunității ucrainene, este partenerul principal al Inspectoratul Școlar Județean Botoșani în organizarea acestui eveniment.

În ultimele 24 de ore, polițiștii botoșăneni au organizat 3 acțiuni punctuale, în cadrul planului BLOCADA, acționând în sistem integrat, împreună cu jandarmii și au intervenit la  37 de evenimente, majoritatea sesizate prin apel la 112.

Activitățile desfășurate au avut drept scop asigurarea climatului de ordine și siguranță publică, creșterea gradului de disciplină rutieră și prevenirea și combaterea traficului și consumului de droguri sau alte substanțe interzise, în cadrul acestora fiind aplicate 156 de sancțiuni contravenționale, în valoare de peste 75.000 de lei.

Sancțiuni în valoare de 9.000 de lei, au fost aplicate pentru apelarea nejustificată sau abuzivă a numărului de urgență 112 și în valoare de 5.400 de lei au fost aplicate pentru provocare de scabdal și adresare de injurii.

De asemenea, au fost reținute 13 permise de conducere și 4 certificate de înmatriculare.

Memorialul Ipotești – Centrul Național de Studii „Mihai Eminescu”, instituție din subordinea Consiliului Județean Botoșani, organizează o nouă ediție a întâlnirilor Poeți în dialog. Pentru lecturi și discuții, sunt invitați poeții Paul Aretzu și Dumitru Augustin Doman. Evenimentul va avea loc marți, 23 aprilie 2024, începând cu ora 10.00, la Colegiul Național „Nicu Gane” din Fălticeni, profesor coordonator – Loredana Amariei, și va fi moderat de Lucia Țurcanu.

PAUL ARETZU (n. 29 mai 1949, Caracal) este poet, critic şi eseist. A fost profesor de limba și literatura română și limba franceză la Școala generală din comuna Osica de Sus (1973-1986), la Școlile nr. 4 și nr. 5 din Caracal (1986-1990) și la Colegiul Național „Ioniță Asan” din aceeași localitate (1990-2014). În perioada 2010-2013, a  fost redactor-șef al revistei „Ramuri”.

În 1971, a debutat în revista „Ramuri”, condusă de Al. Piru, iar în 1988 este inclus cu grupajul Insomnia cuvintelor în volumul colectiv Zboruri lirice (Editura Scrisul Românesc). Prima carte, Carapacea cu sunete, îi apare în 1996, la Editura Eminescu.

A publicat volumele de poezie: Orbi în Paradis (Editura Cartea Românească, 1999); Diapazonul de sânge (Editura Cartea Românească, 2000); Cartea Psalmilor (semne de iubire) (Editura Cartea Românească, 2003); Urma lui Uriel (Editura Vinea, 2006); Muntele Viu (Editura Pleiade, 2016); Cartea cu anluminură (Editura Pământul, 2010); Psalmi cu anluminură (Editura Dacia XXI, 2011); Ștergerea completă a feţei (antologie; Editura TipoMoldova, 2011); Eva Maria şi condeierul Paul (în colaborare cu Eva Maria Ilsia Musuret, Editura Brumar, 2014); Muntele Viu (Editura Pleiade 2016).

Este autorul câtorva cărți de critică literară: Viziuni critice (Editura Ramuri, 2005); Scara din bibliotecă (Editura Ideea Europeană, 2007); Jurnal de lecturi (Editura Scrisul Românesc, 2009); Măgăriţa lui Balaam (Editura TipoMoldova, 2013).

Poemele sale au fost traduse în engleză, franceză, sârbă, maghiară, turcă.

Este membru al Uniunii Scriitorilor din România din anul 2000.

DUMITRU AUGUSTIN DOMAN (n. 29 august 1953, Șovarna, Mehedinți) este poet și prozator. A fost redactor la „Zig-Zag” (1990), „Expres Magazin”(1991-1992), „Evenimentul Zilei”(1992-1997). Între 1996 și 2000, a fost redactor-șef la revista „Calende”, iar din 2008 până în 2020, redactor-șef la „Argeș”.

A publicat prima povestire în anul 1973, în revista „Orizont”, debutând editorial în 1985, cu volumul Povestiri cu contrapunct (Editura Albatros, 1985).

Este autorul volumelor: Sfârşitul epocii cartofilor (Editura Calende, 1999); Meseria de a muri (Editura Calea Moşilor, 2001); Concetăţenii lui Urmuz (Editura Muzeul Literaturii Române, 2007); Moartea noastră cea de toate zilele (Editura Timpul, 2008); Generaţia 80 văzută din interior (Editura Tracus Arte, 2010); Cititorul de roman (Editura Pământul, 2010); Sâmbătă, duminică și alte singurătăți (Editura TipoMoldova, 2015); Zbateri facile, strădanii futile (Editura Bibliotheca, 2017); Moartea de după moarte (Editura Junimea, 2019); Spuma zilelor și nopților de lectură (Editura Grinta, 2019); Omul cu drujba roșie și alte povestiri (Editura Limes, 2023).

În anul 2023, a publicat primul volum de poezie, Zidul de ceață, apărut la Editura Limes.

Este membru al Uniunii Scriitorilor din România din anul 2008.