Calendar Ortodox 2022: Sfântul Mare Mucenic Teodor Stratilat a trăit în timpul împăratului roman Liciniu (307-324), s-a născut în Evhaita și trăia în Iracleea lângă Marea Neagră. El a fost un exemplu viu de curaj și credință care, la 23 de ani, a căutat în mod activ să îl mărturisească pe Hristos, sacrificând absolut tot pentru credința în Dumnezeu.

Sfântul Teodor Stratilat era general în armata romană și a fost foarte iubit și apreciat de concetățenii săi pentru frumusețea sa sufletească și fizică. Datorită acestui lucru, oamenii doreau să fie lângă el și căutau prietenia Sfântului.

El a fost un foarte bun orator care, prin puterea cuvântului său, a adus pe mulți oameni la Hristos. Împăratul Liciniu a fost conducătorul imperiului roman de răsărit și, inițial, a fost aliatul Sfântul Constantin cel mare dar, ulterior, sub influința cercurilor păgâne, rupe toate tratatele anterioare. În timpul său au fost martirizați 40 de mucenici în Sevastia și 45 de ostași în Nicopolia Armeniei, 70 de nobili din palatul imperial, Sfântul Andrian și cei 300 de bărbați din Macedonia. Politica sa anticreștină îl determină pe Sfântul Constantin să îl înlăture de la conducea imperiului în anul 324, punând astfel capăt suferințelor creștinilor.

Sfântul Teodor, plin de credință, folosindu-se de calitățile pe care Bunul Dumnezeu i le-a dat, l-a înfruntat pe acest împărat persecutor și, prin martiriul său, a adus multă lume la Hristos. Liciniu, care vroia să aibă lângă el oameni capabili și de încredere, îl aprecia foarte mult pentru firea sa cinstită, pentru puterea cuvântului și pentru toate virtuțile sale. Datorită faptului că Sfântul avea un renume foarte bun, împăratul dorea să îl aibă alături și să îl promoveze deși bănuia faptul că Sfântul Teodor este creștin.

În vederea cooptări sale la conducerea statului împăratul îl cheamă în capitala imperiului, Sfântul Teodor declină invitația lui Liciniu afirmând că situația în Iracleea este complicată și că prezența sa în oraș este imperios necesară deoarece există riscul izbucnirii unor revolte. Sfântul Teodor îi propune împăratului ca acesta să vină în Iracleea, să aducă zeii cei mari din aur și din argint, în vederea realizării de sacrificii păgâne, afirmând că acest lucru va întări autoritatea imperială și va preveni apariția tulburărilor. Liciniu răspunde cu entuziasm și plin de încredere la propunerea Sfântului, crezând că acesta a renunțat la credința sa în vederea obținerii puterii și a favorurilor imperiale.

Auzind că împăratul se apropie de cetate, Sfântul a intrat în camera sa, rugându-se: „Fii cu mine, Mântuitorule, în nevoința mea în care doresc să intru, pentru numele Tău cel sfânt. Tu mă întărește, ca să rabd pentru Tine cu bărbăție, până la sânge și să-mi pun sufletul pentru dragostea Ta”. Întâlnirea celor doi în Iracleea este una foarte cordială și, în urma acestei întrevederi, Sfântul Teodor îi cere împăratului zei din aur și din argint, motivând faptul că își dorește să le aducă jertfe la el acasă înaintea sacrificiilor păgâne care vor avea loc în fața poporului. Liciniu a aflat cu stupoare și indignare că, după ce a luat idolii din aur și argint, Sfântul Teodor i-a rupt în bucăți și i-a împărțit săracilor.

Împăratul își dă seama că a fost batjocorită credința păgână și dispune întemnițarea urgentă a acestuia. Sfântul este ținut 7 zile nemâncat în închisoare și este supus la chinuri înfiorătoare cărora le face față cu bărbăție mărturisind cu multă tărie credința creștină. În final, după cinci zile de chinuri, a fost scos în piața publică, pironit pe cruce, a fost bătut un piron lung și ascuțit în corpul acestuia, a fost tăiat cu briciul, a fost săgetat și i s-au scos ochii. Crezând că a murit, chinuitorii au lăsat pe cruce peste noapte trupul Sfântului.

După venirea întunericului, martirul primește vizita îngerului Domnului care îl mângâie, îl încredințează că Hristos este alături de el și îl însănătoșește pentru a își continua mărturisirea. A doua zi dimineață, Sfântul este găsit de doi sutași, Patricie și Antioh, lângă cruce, lăudând pe Dumnezeu. Cei doi sutași și cei 70 de soldați care îl însoțesc se convertesc imediat la credința în Hristos. Curajul, credința și răbdarea cu care mucenicul a suportat chinurile îngrozitoare îi determină pe mulți dintre cei care iau parte la acestea să se boteze și să devină creștini. Liciniu, aflând acest lucru, trimite pe Sixt, unul comandanții săi, împreună cu 300 de soldați ca să îi ucidă pe cei care s-au convertit.

Ajunși la locul de martiriu, impresionați de Sfântul Teodor și de minunea care a avut loc acolo, Sixt și toți cei care îl însoțesc devin și ei credincioși. Toate aceste evenimente extraordinare au produs multă tulburare în popor, dar Sfântul a potolit spiritele folosind forța cuvântului său afirmând că își dorește să își jertfească viața Lui Hristos. Sfântul Teodor, însoțit de o mulțime mare de oameni, eliberează pe cei care erau închiși în temniță și distruge idolii din templele păgâne.

Împăratul Liciniu, simțind-se neputincios și speriat de amploarea tulburărilor, trimite călăi ca să îi taie capul Sfântului, mulțimea care era cu el dorește să îl apere, dar el le spune: „Fraților și părinților, nu ridicați război asupra lui Liciniu, pentru că este sluga a diavolului; căci mie, de acum mi se cade să mă duc la Domnul meu, Iisus Hristos!”. Sfântului i s-a tăiat capul sâmbătă, 8 februarie, la al treilea ceas din zi și trupul lui a fost cinstit de popor, fiind întâmpinat cu lumânări și tămâie și pus la loc cinstit și a fost, apoi, dus cu multă slavă în cetatea sa de naștere.

Viața lui a fost scrisă de Avgav și Uar care au fost martori direcți la evenimentele petrecute cu ocazia martiriului său.