Connect with us

Actualitate

CALENDAR ORTODOX 2022: Sfântul Mare Mucenic Mina, ajutătorul celor aflați în datorii grele

Publicat

Publicitate

Sfântul Mare Mucenic Mina era egiptean de neam, de loc din cetatea Nichios, aproape de Memfis. El a trăit în vremea împăraţilor Diocleţian şi Maximian (284-305). Tatăl său se numea Eudoxie şi era fiul guvernatorului Pludianes. Deşi era fiu de guvernator, Eudoxie era cunoscut pentru virtutea şi bunătatea sa.

Mama Sfântului Mina se numea Eufimia, femeie credincioasă care-şi petrecea timpul în rugăciune şi fapte bune. Adesea postea până seara. Găsea mereu prilejul să facă milostenie celor sărmani: bolnavilor, orfanilor, văduvelor şi străinilor. Era însă stearpă, şi de aceea se ruga adesea cu multă osârdie pentru naşterea unui fiu. Odată, cu ochii plini de lacrimi s-a rugat mai stăruitor să aibă măcar un copil. Ajungând în faţa icoanei Maicii Domnului, şi continuându-şi cu umilinţă rugăciunea pentru naşterea de fii, a auzit vocea Pruncului Iisus spunând: „Amin”. Într-adevăr, Dumnezeu le-a împlinit rugăciunea şi aşa au avut un fiu care s-a născut în anul 285, primind numele de Mina.

Ziua naşterii Sfântului Mucenic Mina a fost o zi de mare bucurie. Atunci, tatăl său a poruncit eliberarea unora dintre cei robiţi şi a sporit milostenia faţă de orfani şi de văduve. Sfântul Mina a avut parte de o aleasă educaţie, iar părinţii au avut grijă să-l îndrume şi în dobândirea virtuţilor creştine. De mic, dorea să se roage, să meargă la biserică; îi plăcea să citească Sfânta Scriptură şi, ca un dar deosebit de la Dumnezeu, se ruga continuu. Avea mereu în minte cuvintele din Sfânta Scriptură: „Rugaţi-vă neîncetat!” (1 Tesaloniceni 5, 17). Dar, pe când avea 11 ani, tatăl său a murit departe de casă, trimis ca guvernator într-o provincie africană. În anul 299 a murit şi mama sa, însă, datorită credinţei în Hristos, Sfântul se mângâia cu gândul că ei sunt la Dumnezeu şi că se roagă pentru el. Moştenise de la părinţi nu doar o mare avere, ci şi o mare bogăţie duhovnicească.

Aşadar, şi el urma milostenia părinţilor cu aceiaşi dărnicie, deşi era foarte tânăr. După anul 300, în urmă unui decret imperial, prin care tinerii din provincii erau recrutaţi pentru serviciul militar, şi tânărul Mina a mers ca ostaş în armata romană, în cohorta tribunului Firmilian. Mina era un ostaş puternic, curajos dar şi plin de har. Datorită bunătăţii sale, era iubit de toţi. În scurtă vreme tribunul Firmilian îl numeşte adjunctul său, aflându-se cu armata în ţinutul Cotieon din provincia Frigia, în Asia Mică. În acea vreme, însă, împăraţii de la Roma au dat legi împotriva creştinilor, decrete de persecuţie şi mai aspre, în toate provinciile imperiului creştinii fiind siliţi să se închine zeilor păgâni. În asemenea împrejurări, ofiţerul Mina s-a hotărât să-şi împartă averea şi să se retragă în pustiu. Aici, a vieţuit în post şi în rugăciune cinci ani, primind har de la Dumnezeu şi puterea de a face minuni. El îmblânzea fiarele sălbatice cu puterea rugăciunii şi se apropia de şerpii veninoşi fără teamă de moarte.

Primind vestire de la Dumnezeu să meargă la propovăduire şi la mucenicie, Sfântul Mina s-a rugat Domnului să-l întărească, să-l lumineze şi să-l ocrotească. De atunci, s-a întărit cu gândul că Dumnezeu îl doreşte ca mărturisitor şi Mucenic. Odată, în rugăciune, a auzit un glas ceresc zicându-i: „Binecuvântat eşti Mina, că ai fost chemat din tinereţe la dreapta credinţă. Vei primi în numele Sfintei Treimi pentru Care te lupţi, trei cununi veşnice: una pentru feciorie, una pentru pustnicie şi a treia pentru mucenicie. Oameni din toate popoarele te vor cinsti, iar tu vei primi mărirea veşnică în Împărăţia Mea”. La auzul acestor cuvinte, Sfântul Mina a fost însufleţit de Duhul Sfânt şi o mare bucurie l-a cuprins. Dragostea de Dumnezeu l-a făcut să părăsească pustiul şi să meargă în lume, propovăduind legea lui Hristos din loc în loc, şi curăţindu-şi sufletul cu postul şi rugăciunea.

Aşa a revenit şi în cetatea Cotieon din Frigia, unde altădată avea cinstea şi rangul de ofiţer roman. Pe atunci, oastea era condusă de dregătorul Arghirisc, iar căpetenie a cetăţii era un anume Pir. Ivindu-se prilejul unui mare praznic în cetate, la care era adunat mult popor, pentru jocurile care se desfăşurau în cinstea zeilor, Sfântul Mina, aprins fiind de râvnă pentru Hristos, a stat la loc înalt, de unde putea fi văzut, şi de acolo propovăduia cu multă îndrăzneală pe Hristos, singurul, adevăratul Dumnezeu. Chiar a grăit către cei adunaţi: „Aflatu-m-am celor care nu mă caută, arătatu-m-am celor care nu întreabă de mine”. Toţi priveau către el, deoarece faţa îi strălucea şi curajul lui era nemăsurat. Câţiva ostaşi l-au recunoscut pe fostul ofiţer Mina din oastea condusă de tribunul Firmilian. Conducătorul cetăţii l-a chemat şi l-a întrebat pentru ce părăsise oastea, şi mai ales, pentru ce mărturisea credinţa în Hristos, ştiind de asprele pedepse pentru cei care nu li se închină zeilor.

Publicitate

Atunci, Sfântul i-a răspuns că este robul al lui Iisus Hristos, ostaş al Dumnezeului Celui adevărat, Care împărăţeşte în cer şi pe pământ. Auzind acestea, mai-marele cetăţii a poruncit ca Sfântul să fie pus în lanţuri şi închis în temniţă. A fost apoi îndemnat să se lepede de Hristos, dar Sfântul a rămas statornic în mărturisirea credinţei, deşi l-au supus la chinuri groaznice: a fost bătut crunt cu vine de bou şi strujit cu unghii de fier, i-au fost frecate rănile cu păr aspru; a fost apoi ars cu torţe până când i s-au ivit oasele. Un anume Eliodor, care privea la chinurile Sfântului, a strigat către călăi: „Aceşti creştini se bucură să fie chinuiţi, că moartea pentru ei este mai de preţ decât viaţa”.

Atunci, cei care l-au chinuit, văzând că toate felurile de chinuri nu folosesc la nimic, l-au trimis la guvernator. Acesta supunându-l la alte multe chinuri, a poruncit să fie tăiat cu un fierăstrău. Dar fierăstrăul s-a îndoit ca ceara încălzită. Şi aici, Sfântul Mina a simţit mâna ocrotitoare a Mântuitorului Hristos, Care i Se arătase în temniţă şi Care l-a întărit şi i-a tămăduit rănile. În cele din urmă, guvernatorul şi căpeteniile au hotărât să i se taie capul. Aşa s-a încheiat mucenicia Sfântului, în timpul domniei celor mai cruzi împăraţi persecutori, Diocleţian şi Maximian, luând de la Dumnezeu cununa muceniciei, în anul 309. Soldaţii au aprins un foc mare pentru a fi ars trupul Sfântului, dar acesta a rămas neatins de foc. Câţiva credincioşi au reuşit apoi să ia trupul Sfântului, l-au înfăşurat într-un giulgiu, l-au dus în Egipt şi l-au îngropat cu multă grijă şi evlavie.

Sfântul Mina – protectorul celor păgubiți

Deși nu este un sfânt marcat cu cruce roșie, în Calendarul Ortodox, este un sfânt mult iubit de către români. Ca atare, în ziua praznicului său, la 11 noiembrie, mii de oameni vin să se închine sfântului Mina, la biserica cu același nume, din București, din evlavie sau pentru a „recupera” ceva: un obiect pierdut, o sumă de bani sau alte bunuri materiale. Această tradiție s-a născut în urma unei minuni pe care, conform Tradiției, Sfântul Mina a înfăptuit-o.

 

Se spune că, mergând un creștin spre biserica Sfântului Mina spre a se închina, a fost găzduit într-o casă oarecare. Din păcate, în timpul nopții, stăpânul acelei case l-a ucis pe creștin, pentru a îi lua banii. Tăindu-l în bucăți, l-a ascuns într-un cufăr. A doua zi, pe când se gândea ce să facă cu acel cufăr, Sfântul Mina, călare pe un cal, i-a apărut acelui om, în chip de ostaș, cercetând ce s-a întâmplat cu cel ce se cazase acolo, cu o noapte înainte. Prefăcându-se că nu știe nimic, criminalul a căzut la picioare sfântului, atunci când acesta s-a dus la locul în care creștinul era ascuns și l-a înviat. Atunci, Sf. Mina i-a înapoiat acestuia banii, pe gazdă a pedepsit-o, a iertat-o, a înălțat rugăciune pentru ea și a dispărut.

Plecând de la această istorioară, oamenii îl cunosc pe Sf. Mina ca pe un „recuperator”, însă Sf. Mina nu este „directorul” unei firme miraculoase de recuperări. Sfântul Mina este un făcător de dreptate.

 

„Sfântul Mina nu poate să facă mai mult decât voia Domnului. În primul rând, Sfântul Mina a redat viața acelui om, care mergea să i se închine. Abia pe urmă i-a înapoiat și banii. Să nu ne rugăm pentru bunuri materiale, înainte de a ne ruga pentru bunătatea sufletească. Să nu cerem hrana trupului înainte de a o dori, cu toată ființa, pe cea a sufletului și să nu dorim să recuperăm orice altceva înainte de a Îl recupera pe Dumnezeu în viața noastră. Să ne rugăm, fraților, în primul rând, pentru DESPĂGUBIREA SUFLETEASCĂ.”, ne transmite, în anonimat, un credincios.

Credincioșii se pot închina la moaștele Sfântului Mucenic Mina în București, Iași și Suceava.

Începând din anul 1874, în biserica „Sfântul Mucenic Mina” din București sunt păstrate fragmente din moaștele Sfântului Mina, aduse de la Sf. Munte Athos și de la Mănăstirea „Sfântul Mina” din Egipt.

Deasemenea, locuri de închinăciune la moaștele Sfântului Mina, în România sunt și Catedrala mitropolitană din Iași și Biserica „Sfântul Mina” din cartierul Obcini, din orașul Suceava.

 Urmăriți știrile Botosani24.ro și pe Google News

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

FOTO Tinerețe și misiune în slujba altarului: Părintele Sebastian Grădinariu, noul paroh al Bisericii „Sfântul Ilie” din Cristești

Publicat

Publicitate

Sâmbătă, cu binecuvântarea lui Dumnezeu și sub ocrotirea Sfântului Proroc Ilie Tesviteanul, în Parohia „Sfântul Ilie” din Cristești s-a scris o nouă filă în istoria comunității. Într-un cadru de aleasă bucurie duhovnicească, cu biserica plină de suflete și de lumină, în prezența unui sobor impresionant, părintele protopop Petru Fercal a oficiat ceremonia de învestire a noului preot paroh, părintele Sebastian Grădinariu. Evenimentul a avut loc după slujba Vecerniei cu Litie, în cinstea sărbătorii Pogorârea Sfântului Duh.

Tânăr și plin de râvnă sfântă, părintele Sebastian a primit harul și chemarea preoției pe seama acestei parohii, în urmă cu câteva săptămâni, fiind încredințat de ierarh și de soborul preoțesc că va duce mai departe steagul credinței și va menține aprinsă flacăra iubirii de Dumnezeu. Părintele Sebastian a primit cu emoție chemarea la slujire jertfelnică și la zidire sufletească. Este chemat acum să pună piatră peste piatră în inimile credincioșilor din Parohia „Sfântul Ilie” din Cristești, dornici de hrană duhovnicească. Alături de tânărul preot, stă preoteasa sa, Paula, o fire prietenoasă și o inimă bună care va fi, cu siguranță, vectorul succesului pentru părintele Sebastian.

După citirea actului mitropolitan, părintele protopop l-a prezentat oficial credincioșilor, rostind cuvânt de încurajare și binecuvântare pentru noul slujitor al altarului. „Să fie această misiune nu doar o chemare, ci o trăire, o dăruire totală lui Hristos și oamenilor, în duh de rugăciune, de pace și de iubire”, a spus părintele protopop.

Schimbarea vine după ce părintele Daniel Constantin Țăranu, fostul paroh, a căștigat concursul și a fost deja învestit în fruntea Parohiei „Izvorul Tămăduirii”. Cu inimă îndurerată, dar cu încredere în voia Domnului, părintele s-a despărțit de fiii săi duhovnicești, lăsând în urmă o comunitate plămădită în dragoste și credință.

Noul început aduce nu doar o schimbare administrativă, ci și un nou suflu spiritual. Părintele Sebastian Grădinariu să înmulțească rugăciunea, în slujire curată.

Enoriașii s-au rugat la Dumnezeu să-i dăruiască noului lor păstor înțelepciune, răbdare și dragoste, pentru ca această slujire să aducă roade bogate în ogorul Bisericii lui Hristos.

Publicitate

,,Despărțire și continuitate în misiunea preoțească

Cu mult drag m-am alăturat astăzi membrilor comunității din Cristești, la instalarea noului preot paroh în persoana părintelui Sebastian Lucian Grădinariu. Bucurie mare la reîntâlnirea oamenilor dragi sufletului meu și familiei mele, din fosta parohie Sf. Ilie Cristești. Mă leagă amintiri și emoții, gânduri și planuri din trecut și viitor de această comunitate. Tristețe că mă despart de o comunitate cu oameni frumoși și inimoși, bucurie pentru viitorul care stă în față cu noi provocări.

Cuvânt cu putere multă cerem lui Dumnezeu să-i dăruiască părintelui paroh, sănătate de fier, răbdare, dragoste, râvnă și realizări mărețe. Pastorație lungă și folositoare!”, a transmis părintele Daniel Țăranu.

 

Scurt istoric

În primăvara anului 1900 din iniţiativa şi cu sprijinul moral şi material al preotului Ioan Gaşpar, al ginerelui său Stăncescu Alexandru proprietar şi a câtorva creştini fruntaşi ai parohiei şi comunei Cristeşti s-a pus piatra fundamentală a construcţiei unui nou locaş de închinare, pe terenul proprietate a bisericii în centrul satului Cristeşti, întrucât biserica mică din lemn nu mai putea face faţă cerinţelor din ce în ce mai sporite ale credincioşilor parohiei.”

PAROHIA „SFÂNTUL PROROC ILIE” – CRISTEŞTI – BOTOŞANI

Din anul 1901 s-au descoperit primele documente ce au dus la înfiinţarea parohiei noi şi desprinderea din Parohia “Sfinţii Voievozi Mihail şi Gavriil“ Cristeşti Deal. Construcţia efectivă a început în anul 1910 sub directa preocupare a preotului IOAN GAŞPAR. Un rol decisiv l-a avut primarul localităţii ALEXANDRU STĂCESCU, ginerele preotului. Din tradiţia satului se păstrează informaţia conform căreia primarul, fiind şi preşedintele Asociaţiei Comunelor din Plasa Coşula, Judeţul Botoşani şi preşedintele unei Bănci regionale a instituit o taxă la intrarea în oraşul Botoşani, dinspre Iaşi. Această taxă reprezenta echivalentul unei cărămizi pentru ridicarea noii biserici din Cristeşti. La punerea pietrei fundamentale au contribuit cu ajutoare băneşti şi materiale enoriaşii şi oamenii de bună credinţă din acea vreme. Lucrările au fost executate de meşterul Ilie Leferman, după un plan al Casei bisericii, aprobat de Sfânta Mitropolie din Iaşi.

 

Citeste mai mult

Eveniment

FOTO: Cum vor arăta noile legitimații de control fiscal ale ANAF. Vor fi folosite în inspecții fiscale și controale inopinate

Publicat

Publicitate

Inspectorii ANAF vor primi legitimații de control fiscal noi, având în vedere actualizarea legislației. Modelul acestora a fost publicat miercuri, în Monitorul Oficial, scrie alba24.ro.

Potrivit documentului, pentru desfășurarea inspecției fiscale și a controlului inopinat, precum și pentru efectuarea unei constatări la fața locului, se vor elibera legitimații de control fiscal organelor de inspecție fiscală.

Legitimațiile de control fiscal atestă împuternicirea specială a titularului în fața contribuabilului, ce implică exercițiul autorității de stat, acordată pe timpul îndeplinirii atribuțiilor ce îi revin, potrivit Codului de procedură fiscală.

Legitimația de control fiscal este valabilă numai însoțită de ordinul de serviciu semnat de conducătorul organului de inspecție fiscală.

Legitimațiile de control fiscal au regim special, sunt nominale și se distribuie de către ANAF.

Legitimațiile de control fiscal vor fi semnate de către directorul general al organului fiscal.

Publicitate

Numerotarea legitimațiilor de control fiscal se face de către ANAF, prin repartizarea unei serii și a unei plaje de numere fiecărei direcții generale regionale a finanțelor publice și a direcției generale de administrare a marilor contribuabili.

Legitimațiile de inspecție fiscală vechi, emise în baza Ordinului președintelui ANAF nr. 1156/2009, rămân valabile și se utilizează pentru efectuarea acțiunilor de control fiscal de către organele de inspecție fiscală până la emiterea noilor legitimații de inspecție fiscală.

Citeste mai mult

Eveniment

Marșul Normalității și Bucharest Pride 2025 au adunat mii de oameni, în Capitală

Publicat

Publicitate

Câteva mii de persoane au participat sâmbătă, în Capitală, la Marșul Normalității și la ediția aniversară a Bucharest Pride 2025.

Cele două marșuri, autorizate de autorități, au avut loc la ore diferite – Marșul Normalității începând în jurul prânzului, iar cel dedicat persoanelor LGBTI – în cursul după-amiezii.

Marșul Normalității, împotriva parteneriatelor civile homosexuale, căsătoriilor între persoane de același sex și adopțiilor de copii de către cuplurile homosexuale, s-a desfășurat pe traseul Piața Victoriei – Piața Romană – Piața Universității – Piața Unirii – Dealul Patriarhiei, iar printre participanți s-a numărat și președintele S.O.S. România, Diana Șoșoacă.

Foto: SILVIU MATEI / AGERPRES FOTO


Unii manifestanți au purtat cruci, icoane sau steagul României. Participanții la marș au rostit rugăciuni, au scandat între altele ‘România, țară ortodoxă’, ‘Noi suntem cu Dumnezeu!’, ‘România, trezește-te!’, ‘Dumnezeu a dat femeie și bărbat!’, ‘România e creștină!’, ‘România nu-i Sodoma!’, ‘Ieșiți din casă, dacă vă pasă!’, ‘Biblia în școli!’ și au purtat pancarte cu mesaje precum: ‘Marșul Normalității. Luați labele de pe inocența copiilor noștri!’, ‘Strămoșii noștri s-au jertfit pentru România Mare, nu pentru căsătorii homosexuale’, ‘Nu trădați poporul român’, ‘Banii UE nu cumpără conștiințe’ și ‘Avortul este crimă’.

Publicitate

Foto: SILVIU MATEI / AGERPRES FOTO


În zona Pieței Universității, Diana Șoșoacă le-a propus participanților la marș să țină un moment de reculegere. ‘Aici și-au dat viața, au fost omorâți oameni, pentru ca noi să avem libertate, pentru ca noi să rămânem creștini. (…) Tot aici, în ’90, 15 – 16 iunie, Iliescu a chemat minerii, numai mineri nu erau aceia care au omorât în bătaie intelectualitatea română. (…) Trebuie să dăm un pios omagiu oamenilor care au murit pentru ca copiii noștri să poată să fie liberi, să poată să creadă în Dumnezeu, să nu se mai demoleze bisericile. (…) Homosexualitatea e anormalitate, e deviație, avem obligația să ne apărăm copiii, avem obligația să le păstrăm inocența neîntinată’, a susținut Diana Șoșoacă.

În cursul după-amiezii de sâmbătă, în București s-a desfășurat și marșul ‘Bucharest Pride’, organizat de Asociația ACCEPT, pe Calea Victoriei, de la Piața Victoriei la Parcul Izvor.

Unii dintre manifestanți au avut steaguri, umbrele sau evantaie în culorile curcubeului, simbolul diversității.

Foto: (c) CRISTIAN NISTOR / AGERPRES FOTO


Participanții la Bucharest Pride 2025 au avut pancarte cu mesaje precum ‘Om, nu ideologie’, ‘România educată, nu discriminată!’, ‘Nu lupt pentru privilegii, ci pentru schimbarea legii’, ‘Fricile voastre = Cenzura ca politică de stat’ și au scandat printre altele: ‘Nu discriminare, drepturi egale!’ și ‘Homofobia distruge România!’.

Jandarmeria Capitalei a informat, într-un comunicat de presă, că în zona desfășurării manifestației ‘au fost identificate persoane cu intenții de a-și exprima nemulțumirea față de desfășurarea acestuia’.

‘La intersecția Căii Victoriei cu strada Gheorghe Manu, în jurul orei 16:30, dispozitivul de prefiltrare adoptat de jandarmi a identificat un grup de cinci persoane care aveau asupra lor un cofraj cu ouă. Subliniem faptul că această formă de manifestare, constând în aruncarea cu ouă pentru a exprima nemulțumirea față de o anumită activitate, a mai fost identificată și la alte adunări publice, existând astfel suspiciunea rezonabilă că produsele anterior menționate puteau fi folosite într-o formă de manifestare ilegală. În acest context, persoanele au fost conduse la sediul secției de poliție, în vederea identificării, clarificării situației de fapt și aplicării măsurilor legale, dacă situația o va impune’, a informat Jandarmeria Capitalei.

Foto: (c) CRISTIAN NISTOR / AGERPRES FOTO


Conform Asociației ACCEPT, marșul diversității de sâmbătă a marcat 20 de ani de la primul ‘Pride’ organizat în România, cel din 2025 desfășurându-se sub sloganul ‘Douăzeci de ani de curaj’.

Participanții au avut pancarte cu mesaje pentru egalitate și au dansat alături de ‘artiști queer, DJ și performeri invitați’.

Marșul Bucharest Pride 2025 s-a încheiat la Pride Park, în Parcul Izvor, cu concertele live ale artistelor Erika Isac și Eligarf. AGERPRES

Citeste mai mult

Economie

Românii susțin reducerea cheltuielilor statului, dar se opun ferm majorării taxelor pentru firme și reducerii investițiilor-sondaj INSCOP Research

Publicat

Publicitate

Un sondaj realizat de INSCOP Research în perioada 26-30 mai 2025, în cadrul Barometrului Informat.ro, dezvăluie opiniile românilor privind soluțiile de reducere a deficitului bugetar. Realizat lunar la comanda platformei de știri Informat.ro, în parteneriat cu Strategic Thinking Group, sondajul își propune să stimuleze dezbaterile publice pe teme esențiale, aducând în prim-plan vocea cetățenilor.

Datele au fost colectate prin interviuri telefonice (CATI), pe un eșantion de 1.150 de persoane, reprezentativ pentru populația neinstituționalizată a României (18 ani și peste). Eroarea maximă admisă este de ±2,9%, la un grad de încredere de 95%.

Potrivit directorului INSCOP Research, Remus Ștefureac, sprijinul pentru măsurile de reducere a deficitului variază în funcție de impactul perceput asupra veniturilor și economiei. Reducerea cheltuielilor de funcționare a statului (altele decât cele cu angajații) este cea mai acceptată soluție, cu 77,1% dintre respondenți total sau parțial de acord (58,4% total de acord, 18,8% oarecum de acord). Aceasta este susținută în special de votanții PNL și USR (aproximativ 90%), dar și de peste 65% dintre votanții PSD și AUR, bărbați, persoane cu educație superioară, locuitori din București și urbanul mare, precum și angajați la stat.

Reducerea personalului din sectorul bugetar întrunește acordul a 67,3% dintre respondenți (46,7% total de acord, 20,7% oarecum de acord), fiind susținută mai ales de votanții PNL și USR (aproximativ 80%), dar și de 68% dintre votanții PSD și 63% dintre cei ai AUR, bărbați, persoane cu educație superioară, locuitori din urbanul mare și angajați la privat.

Reducerea salariilor în sectorul bugetar este mai puțin populară, cu doar 48,4% acord (29,9% total de acord, 18,5% oarecum de acord). Susțin această măsură în special votanții USR și AUR, bărbații și persoanele între 30-44 de ani, în timp ce tinerii sub 30 de ani și angajații la stat se opun ferm.

Reducerea investițiilor este cea mai nepopulară soluție, cu doar 26,8% acord (15,4% total de acord, 11,5% oarecum de acord) și 54,5% total împotrivă. Susținerea este mai mare în rândul votanților AUR, persoanelor cu educație primară și locuitorilor din rural, dar opoziția este puternică în rândul votanților PNL, USR, PSD, persoanelor cu educație superioară și angajaților la privat.

Publicitate

Creșterea taxelor pentru firme este respinsă de 70% dintre respondenți, cu doar 25,4% acord (12,4% total de acord, 13% oarecum de acord). Opoziția este generalizată, fiind percepută ca o frână economică și o sursă de scădere a veniturilor și creștere a prețurilor.

Barometrul Informat.ro – INSCOP Research contribuie la consolidarea democrației prin sondaje științifice care reflectă opinia publicului. Rezultatele subliniază preferința românilor pentru eficientizarea cheltuielilor statului, dar și reticența față de măsuri care ar putea afecta dezvoltarea economică sau veniturile personale.

Detalii complete sunt disponibile pe informat.ro, iar prezentarea grafică a datelor poate fi consultată aici.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending