O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist:

DE ZIUA LIMBII ROMÂNE, ALTCEVA DESPRE LIMBĂ ȘI LIMBAJ 

DOUĂ NOI  LIMBAJE DE CAUCIUC:  Au fost identificate de Octavian Hoandră şi prezentate în „Ziua” nr. 4167 din 2008:

1. a) limbajul POLITICO – AVOCĂŢESC – RUGINIT;
2. b) limbajul SIMANDICOS INTELECTUALIST, de dicţionar. 

LIMBA TALAŞ:  Dan Stanca, în „Luceafărul de dimineaţă” nr. 1 din 2019, introduce un interesant concept, o sintagmă nouă: LIMBA TALAŞ. Această „limbă” o înlocuieşte, spune Dan Stanca, pe cea DE LEMN prin rindeluirea permanentă a acesteia. O descrie astfel: „Este o limbă distrusă, sfărâmată, din care valorile expresive au fost îndepărtate.  Este o limbă în care aproape că nici nu mai contează dezacordurile gramaticale sau utilizarea improprie a unor termeni. Această limbă se revarsă zilnic asupra auzului nostru şi ne sileşte şi pe noi s-o folosim”.

NOVLIMBA:  Concept întâlnit  și explicat de Cezar Gheorghe  în articolul său “Novlimba şi elefantul din încăpere”, din „Observator cultural” nr. 857 din 2017: ”Novlimba” este un cuvânt inventat de George Orwell în romanul său “O mie nouă sute optzeci şi patru”. Ea desemnează o limbă care nu mai semnifică, care şi-a pierdut referinţa la realitate (semnificatul), curăţată de termenii care ar putea da de gândit celor care o vorbesc şi o citesc”; 

CEL MAI ANTIPATIC VERB:  L-am întâlnit evidenţiat de Miruna Runcan în „Observator Cultural” nr. 453 din 20-26 februarie 2014: „TREBUIE” este cel mai antipatic verb, verbul necesităţii iminente. Verbul care se opune, ontologic, hazardului exterior şi (măcar aparent) libertăţii interioare. Naşte în noi, de cele mai multe ori, un fel de reacţie instinctivă de refuz, la unii aproape alergică („uite, de-aia n-o să fac asta, fiindcă „TREBUIE”), cu atât mai mult cu cât, înaintând în vârstă, spectrul lui se răsfrânge asupra tuturor responsabilităţilor şi rutinelor cotidiene. În publicistică, mai ales în cea dedicată discursurilor artistice şi mai ales acum, în nesfârşita – dizolvanta extensie o presă tradiţională în mediile virtuale, „TREBUIE” e un verb amninţător şi privit, nu fără motive, cu destulă suspiciune.” 

REGISTRE ALE IMAGINARULUI LINGVISTIC VIOLENT:  Au fost inventariate de Ruxandra Cesereanu în cartea sa „Imaginarul violent al românilor” („Humanitas”, 2003). Cele nouă registre pe care Ruxandra Cesereanu le consideră simptomatice pentru mentalul românesc sunt:

1. subuman
2. igienizant
3. infracţional
4. de tip bestiariu
5. religios (cu subdiviziunile sale punitiv, desacralizant şi satanizator)
6. putridului şi al excrementalului
7. sexual şi libidinos
8. funebru
9. xenofob şi rasist

FENOMENUL CORCIRII LIMBII ROMÂNE:  L-am întâlnit descris de poeta Marta Petreu într-un interviu acordat lui Gellu Dorian şi publicat în „România literară” nr. 3 din 2022.  Marta Petreu pleacă de la observaţia că poeţii din generaţia de după optzecism „scriu într-o română împodobită cu englezisme. Ei vor să dovedească ceva – iar eu mă întreb ce anume? Mi se pare evident că lipsa noastră de grijă faţă de fiinţa limbii române îi va grăbi acesteia dispariţia, împreună cu tot ce s-a creat în română…”.  În analiza Martei Petreu, trei aspecte duc la corcirea limbii române:  1. „migrarea, din motive economice, a cetăţenilor români în alte ţări, uneori pe alte continente”; 2. „îmbătrânirea naturală a populaţiei şi descreşterea demografică a ţării”; 3. „cerinţa unităţilor de învăţământ superior ca profesorii să publice în revistele internaţionale bine cotate, pentru a trage în sus universităţile de baştină în punctajul internaţional”. 

BEŢIA DE CUVINTE:  Sintagmă introdusă de Titu Maiorescu în articolul său „Studiu de patologie literară” (1873, „Revista Contimporană”). Codrin Liviu Cuţitaru, în „Dilema veche” nr. 984 din 2023, în articolul său de la rubrica „prezentul discontinuu”,  reia un citat din George Călinescu în care explică sintagma maioresciană (1946, „Naţiunea”): „Când Titu Maiorescu punea în circulaţie maliţioasa expresie „beţia de cuvinte” erau, se vede, alte vremuri. Viaţa noastră civică era încă plină de amenitate şi un Caţavencu ignora gramatica şi elementele economiei politice, dar dovedea o anumită gingăşie sufletească. Sunt unii care socotesc pe eroii lui Caragiale vulgari. Exagerare! Ei sunt  numai nişte oameni uşuratici,  superficiali şi în fond bonomi. Nu-ţi poţi închipui un Rică Venturiano mânuind pistoalele. Pentru Maiorescu „beţia de cuvinte” reprezenta o euforie blândă, rezultată din verbigeraţie. Individul atins de această intemperanţă constituia un spectacol inofensiv şi înveselitor. Astfel erau […] modelele lui Maiorescu – simpli agramaţi simpatici, nişte retori şi limbuţi cordiali”; 

MORMÂNTUL LIMBAJULUI: Sintagma face parte dintr-o definiție a dicționarului pe care o dă Christian Crăciun în eseul său „Timp eviscerat” din revista „Cafeneaua literară” nr. 2 din 2025: „Iar dicționarul ce este, de nu un mormânt al limbajului, o îmbălsămare, opusă viului din cuvântul uzual?”

De la 1 septembrie, persoanele aflate în întreținere nu vor mai beneficia de asigurare de sănătate ca și coasigurați. Soțul, soția sau părinții fără venituri, care până acum erau scutiți de plata contribuției și aveau calitatea de coasigurați ai unei persoane asigurate, își pierd acest drept, relatează alba24.ro.

De la această dată, aceștia nu vor mai fi asigurați în sistemul de sănătate decât dacă plătesc suma fixă anuală stabilită ca CASS pentru această categorie. 

Suma care trebuie plătită pentru ca un coasigurat să beneficieze de asigurare de sănătate a fost stabilită de Guvern la 2.430 de lei pe an – echivalentul a 10% din salariul minim pe 6 luni.

Persoana care coasigură trebuie să depună la ANAF o declarație (Declarația unică (212)) prin care își asumă plata pentru persoana pe care vrea să o coasigure.

Persoanele care rămân asigurate după 1 septembrie, fără plata contribuției

Din 1 septembrie 2025, beneficiază de calitatea de asigurat, fără obligația plății contribuției de asigurări sociale de sănătate (CASS), următoarele categorii de persoane:

• copiii până la vârsta de 18 ani, tineri de la 18 ani până la vârsta de 26 de ani dacă sunt elevi, ucenici sau studenți, respectiv studenți-doctoranzi;
• tinerii cu vârsta de până la 26 de ani care provin din sistemul de protecție a copilului;
• femeile însărcinate și lăuzele;
• pensionarii cu venituri sub 3.000 lei;
• persoanele cu handicap;
• bolnavii cu afecțiuni oncologice, beneficiari de programe naționale de sănătate, care nu au surse de venit;
• persoanele care execută o pedeapsă privativă de libertate sau se află în arest preventive;
• victimele traficului de persoane, pentru o perioadă de cel mult 12 luni;
• voluntarii care își desfășoară activitatea în cadrul serviciilor de urgență voluntare, în baza contractului de voluntariat;
• donatorii de celule stem hematopoietice, pentru o perioadă de 10 ani de la donare.

Citește și Categorii de persoane care rămân asigurate la sănătate, fără plata contribuției, și după data de 1 septembrie

Cum se poate verifica calitatea de asigurat

Pentru a verifica calitatea de asigurat în România, cetățenii trebuie să acceseze platforma online SIUI (Sistemul Informatic Unic Integrat) al CNAS la adresa: https://siui.casan.ro/asigurati/.

Pe pagina platformei, se va introduce Codul Numeric Personal (CNP) pentru a obține informații despre statutul de asigurat. Verificarea este gratuită și disponibilă 24/7.

Persoanele care sunt în prezent co-asigurate vor fi încă afișate ca „Asigurat” până la 1 septembrie 2025. După această dată, statutul se va actualiza automat.

Persoanele care sunt afișate „Neasigurat” și nu au un contract de muncă, pensie sau alt statut protejat, trebuie să se asigure voluntar.

Asigurarea la sănătate a persoanelor aflate în întreținere, după 1 septembrie

Persoanele coasigurate beneficiază de calitatea de asigurat până la data de 1 septembrie 2025. Ulterior acestei date, menținerea calității de asigurat este condiționată de depunerea declarației unice la organul fiscal competent (formular disponibil pe site-ul ANAF) de către persoana asigurată de care acestea depind sau, după caz, în nume propriu, precum și de achitarea contribuției aferente.

Suma care trebuie plătită pentru ca un coasigurat să beneficieze de asigurare de sănătate a fost stabilită de Guvern la 2.430 de lei pe an – echivalentul a 10% din salariul minim pe 6 luni.

• Salariul minim brut: 4.050 lei
• Baza de calcul: 6 salarii minime = 24.300 lei
• Contribuția CASS: 10% × 24.300 lei = 2.430 lei/an

Cum puteți deveni asigurat la sănătate

Fundația pentru Apărarea Cetățenilor Împotriva Abuzurilor Statului (FACIAS) a realizat un ghid practic gratuit destinat persoanelor care rămân fără asigurare de sănătate, de la 1 septembrie, în contextul noilor modificări legislative. Ghidul explică ce trebuie să facă un cetățean pentru a-și putea plăti singur asigurarea de sănătate.

1. Unde se găsește declarația unică

Declarația unică (212) privind impozitul pe venit şi contribuţiile sociale datorate de persoanele fizice poate fi descărcată de pe site-ul ANAF (sau AICI fișierul în format .pdf).

Declarația se utilizează de persoanele fizice pentru declararea impozitului pe veniturile realizate şi a contribuţiilor de asigurari sociale de sănătate datorată de către persoanele fizice care optează pentru plată contribuţiei in cursul anului 2025.

2. Cum se completează declarația

După descărcarea formularului declarației unice, pe prima pagină se completează datele de identificare ale persoanei cu venituri fiscalizate, care a avut în întreţinere coasiguraţi şi care vrea să asigure la sănătate aceste persoane cu plata CASS, respectiv:

• Nume, prenume, CNP, adresa de domiciliu și datele de contact

Mai apoi, persoanele fizice care optează pentru plata CASS pentru persoanele aflate în întreținere bifează și completează Secțiunea 2 – respectiv bifează rubrica „declar că optez pentru plata CASS pentru”.

Ulterior, pdf-ul inteligent al declaraţiei unice va completa automat rubricile următoare privind baza de calcul al CASS şi suma datorată pentru CASS.

În continuare, contribuabilii vor bifa la persoana aflată în întreţinere (soţ / soţie sau părinte, după caz) și vor completa datele personale ale persoanei pe care doresc să o asigure la sănătate: nume, prenume. La cod de identificare fiscală se va scrie CNP-ul persoanei aflată în întreţinere.

Formularul digital trebuie validat înainte de trimitere, apăsând butonul verde de pe prima pagină sus (Validează formularul). Dacă primiți o eroare trebuie să verificați cu atenție datele introduse.

3. Unde se poate depune declarația

Declarația completată se poate depune:

• Online prin Spațiul Privat Virtual (SPV) ANAF
• Prin poștă – declarația se trimite la administrația fiscală de domiciliu, cu confirmare de primire
• La ghișeul ANAF – declarația tipărită se depune la ANAF, unde va fi înregistrată de un funcționar

4. Cum se plătește contribuția CASS

Plata contribuției (2.430 lei/an) se va efectua după cum urmează:

• în tranșe: 25% din cuantumul datorat, calculat la baza de șase salarii minime brute pe economie (respectiv 607,5 lei), iar diferența de 75% (1.822,5 lei) până cel târziu la data de 25 mai 2026
• la casieriile Trezoreriei Statului / ANAF – plata se poate efectua în numerar sau cu cardul
• plata integrală (2.430 lei/an) este posibilă online (prin internet banking, Ghiseul.ro) sau la Trezorerie / ANAF

Pentru a achita contribuția CASS aferentă declarației unice, este necesar să utilizați conturile IBAN corespunzătoare Trezoreriei Statului. Aceste conturi sunt organizate pe județe și sectoare ale municipiului București. Pentru a identifica contul IBAN specific zonei în care locuiți, accesați lista oficială actualizată a conturilor IBAN, disponibilă pe site-ul ANAF – AICI.

Asigurarea la sistemul asigurărilor sociale de sănătate este valabilă 12 luni, calculate începând cu ziua în care declaraţia unică a fost trimisă/înregistrată la ANAF şi a fost achitată prima tranşă a contribuţiei datorate sau, după caz, suma integrală.

Inspectorul-șef al Inspectoratului de Poliție Județean Botoșani a scos din trafic un șofer care se deplasa cu autoturismul fiind sub influența alcoolului.

La data de 31 august a.c., în timp ce se deplasa pe DC 208 C, în afara localității Curtești, județul Botoșani, inspectorul-șef a observat un autoturism care a oprit brusc pe marginea părții carosabile, iar pasagera din dreapta a coborât, vizibil tulburată.

Acesta a oprit autoturismul si s-a apropiat pentru a verifica dacă totul este în regulă, moment în care a constatat că șoferul prezenta semne vizibile că se află sub influența alcoolului. Imediat, a solicitat sprijinul unui echipaj de poliție rutieră.

Conducătorul auto, un bărbat de 42 de ani, din orașul Ștefănești, a fost testat cu aparatul etilotest, rezultând o valoare de 1,30 mg/l alcool pur în aerul expirat. Ulterior, acesta a fost condus la o unitate medicală pentru recoltarea probelor biologice, în vederea stabilirii alcoolemiei.

Bărbatul a fost introdus în Centrul de Reținere și Arestare Preventivă al IPJ BOTOȘANI.

Ziua Limbii Române este sărbătorită în fiecare an la 31 august, fiind instituită prin Legea 53/2013, relatează agerpres.ro.

Propunerea legislativă privind instituirea acestei zile a fost inițiată în 2011, când 166 de parlamentari din toate grupurile politice au depus la Senat un proiect de lege în care solicită proclamarea zilei de 31 august drept Ziua Limbii Române. Demersul legislativ a fost aprobat de Senat în ședința din 6 decembrie 2011 și de Camera Deputaților la 19 februarie 2013. Legea a fost promulgată de președintele Traian Băsescu la 13 martie 2013 și publicată în Monitorul Oficial la 19 martie 2013.

Potrivit prezentei legi, Ziua Limbii Române poate fi sărbătorită de către autoritățile publice din România și de către reprezentanțele diplomatice din străinătate, inclusiv de Institutele Culturale ale României sau de alte instituții românești din străinătate, prin organizarea unor programe și manifestări cultural-educative, cu caracter evocator sau științific. De asemenea, legea prevede ca în ziua de 31 august să fie arborat Drapelul României, iar Societatea Română de Televiziune și Societatea Română de Radiodifuziune pot include în cadrul programelor lor manifestările dedicate acestei zile. Legea 53/2013 a fost completată prin legea 290/2013, prin introducerea unui alineat care stipulează că Ministerul Culturii elaborează normele metodologice de punere în aplicare a legii, cu consultarea comisiilor pentru cultură din cele două camere ale Parlamentului.

Ziua Limbii Române se sărbătorește în Republica Moldova începând din anul 1990. În urma solicitărilor celor circa 700.000 de participanți la Marea Adunare Națională de la Chișinău, care a avut loc la 27 august 1989, Sovietul Suprem al RSS Moldovenești a adoptat, la 31 august 1989, Legea prin care decreta limba moldovenească drept limbă de stat, se arată pe site-ul moldova.org. Totodată, o altă lege stipula renunțarea la grafia chirilică și revenirea la alfabetul latin, ambele acte legislative menționând explicit faptul că limba moldovenească este identică cu limba română. Anul următor, la 23 iunie 1990, Parlamentul Moldovei a instituit ziua de 31 august ca sărbătoarea națională ”Limba noastră cea română”, iar în 1994, denumirea sărbătorii a fost schimbată în ”Limba noastră”. Cu toate acestea, sărbătoarea continuă să rămână cunoscută ca Zi a Limbii Române, rolul limbii române în calitate de limbă de stat a Republicii Moldova fiind consfințit și în Declarația de independență adoptată la 27 august 1991.

În anul 2011, mai multe asociații și organizații românești din Serbia, Bulgaria, Ungaria și Ucraina au stabilit ca ziua de 31 august – Ziua Limbii Române să fie sărbătoarea națională a acestor comunități românești, urmând ca, începând cu anul 2012, ea să fie sărbătorită în toate aceste comunități. De asemenea, au solicitat și celorlalte asociații și organizații românești din întreaga lume să proclame ziua de 31 august ca Ziua Limbii Române și să fie marcată similar.