Connect with us

Actualitate

CALENDAR ORTODOX 2022: Sfântul Ierarh Varlaam, Mitropolitul Moldovei

Publicat

Publicitate

S-a născut  în anul 1585, în părţile Vrancei şi a trecut la Domnul în august 1657, la mănăstirea Secu.  În 1628 este trimis într-o misiune la Moscova. În 1632 este ales mitropolit al Moldovei (hirotonit la 23 septembrie 1632) şi a păstorit pâna în aprilie 1653, când s-a retras la Secu.

În anul 1639 s-a numărat printre candidaţii la scaunul de patriarh ecumenic.  A fost preocupat îndeosebi de probleme cărturăreşti. În 1640 a înfiinţat o tiparniţă la  Iasi în care a tipărit mai multe cărţi de învăţătura în româneşte. În anul 1642 au avut loc lucrările sinodului de la Iaşi, la care  a participat şi mitropolitul Varlaam. În anul 1645 a convocat el însuşi un sinod al tuturor ierarhilor din Ţara Româneasca şi Moldova care a aprobat răspunsul împortiva Catehismului calvinesc, scris de el.

Tot el a susţinut ctitoriile lui  Vasile Lupu – printre care şi biserica „Sf. Trei lerarhi” din Iaşi (1639) – în care au fost aşezate moaştele Cuvioasei Paraschiva (1641). Un rol important l-a avut  tipografia mitropolitului Varlaam, care este a patra din Ţara Romaneasca, după cea de la mănăstirea Dealu, înfiinţată de Radu cel Mare în anul 1508, unde a lucrat ca meşter tipograf ieromonahul Macarie; de la Târgovişte cea întemeiată de Radu Paisie în anul 1544, condusă de Dimitrie Liubavici, în care s-a format ca tipograf diaconul Coresi; şi cea a lui Matei Basarab (1632), având ca meşter tipograf pe ieromonahul Meletie.

Tipografia mitropolitului Varlaam este a doua tipografie din Bucureşti, după cea a ieromonahului Lavrentie, de la mănăstirea Plumbuita  (1573). Aceste tiparniţe dăduseră la lumină mai ales cărţi în legătură directă cu nevoile Bisericii, fiind imprimate în limba slavonă bisericească şi cu alfabet chirilic.Tipografia mitropolitului Varlaam a dat roade bune, căci, de atunci şi până astăzi, vreme de trei secole, cu unele întreruperi datorate unor împrejurari vitrege, tiparul n-a mai lipsit din Bucuresti, dând  la iveală, un  grai  românesc  şi  cu  gravuri  artistic  lucrate,  cu precădere  texte  sacre  şi  cărţi  de  cult.  Între  acestea  se  cuvine  a fi  menţionată  tâlcuirea  şi  tipărirea  în  româneşte  a  textului integral  al  Sfintei  Scripturi,  adică  a  Bibliei,  începută  în noiembrie  1678,  din  îndemnul  şi  cheltuiala  voievodului Şerban  Cantacuzino  şi  terminată  peste  un  an,  în noiembrie 1688, la începutul domniei  lui  Constantin Vodă  Brâncoveanu.

Aceasta  Biblie  numită şi Biblia lui Şerban sau Biblia de  la Bucureşti,  este  cea  dintâi  tipărire  completă  a  textului  Sfintei Scripturi  în  limba  româna  şi  reprezintă  o  nouă  treaptă  în dezvoltarea  limbii  noastre  literare,  şi  totodată,  un monument de  artă   grafică   românească.

Pentru râvna sa în apărarea dreptei credinţe, pentru vieţuirea sa sfântă şi pentru lumina duhovnicească pe care a dăruit-o poporului român dreptcredincios, la propunerea Sinodului mitropolitan al Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei, în data de 12 februarie 2007, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a înscris în rândul sfinţilor din calendar pe învăţatul Mitropolit Varlaam al Moldovei, cu zi de pomenire la 30 august. Cu ale lui sfinte rugăciuni, Doamne Iisuse Hristoase, Dumnezeul nostru, miluieşte-ne pe noi.       

Publicitate

 Urmăriți știrile Botosani24.ro și pe Google News

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Peste 700.000 de români îşi serbează ASTĂZI ziua onomastică. Ce nume se sărbătoresc de Crăciun

Publicat

Publicitate

Peste 700.000 de români îşi sărbătoresc onomastica de Crăciun. Este un bun prilej pentru a transmite mesaje de Crăciun celor dragi, cu o dublă semnificație: ziua numelui și marea sărbătoare creștină, scre alba24.ro.

Datele Direcţiei pentru Evidenţa Persoanei din cadrul MAI relevă că sunt 383.615 bărbaţi şi 322.869 femei care poartă prenume asociate sărbătorii Naşterii Domnului – Crăciunul.

Între bărbaţii care se sărbătoresc pe 25 decembrie, cei mai mulţi poartă prenumele Cristian – 329.311, potrivit Agerpres.

  • Atenție: ziua de naștere și onomastica sunt două lucruri diferite.

De asemenea, se sărbătoresc în prima zi de Crăciun cei care se numesc Cristinel – 30.822 de persoane, Cristi – 11.729, Christian – 8.442, Crăciun – 2.378, Kristian – 605, Crăciunel – 320 şi Crăciunică – 8.

Ce nume se sărbătoresc de Crăciun:

La femei, cele mai multe sărbătorite au prenumele Cristina – 286.876.

Îşi sărbătoresc onomastica şi cele care se numesc Cristiana – 27.516 de persoane, Krisztina – 6.557, Kristina – 794, Cristinela – 754, Kristiana – 192, Crăciuniţă – 136 şi Crăciunică – 44.

Publicitate

Nume mai puțin obișnuite, sărbătorite de Crăciun:

Natalia/Natali – Provine din latinescul „natalis”, care înseamnă „naștere” și este asociat cu Nașterea Domnului.

Noel/Noela – Nume de origine franceză care înseamnă „Crăciun” (din latinescul „natalis dies”).

Aceste nume sunt strâns legate de semnificația spirituală a Crăciunului, reprezentând fie direct Nașterea Domnului, fie simbolurile religioase și culturale asociate cu această sărbătoare.

Este un prilej de a-i celebra pe cei care poartă astfel de nume, având în vedere conexiunea lor cu sărbătoarea Nașterii Domnului.

Citeste mai mult

Eveniment

Gesturi fără egal pentru suflete curate: Polițiștii din Botoșani au adus bucurie în sufletele copiilor de Crăciun

Publicat

Publicitate

Polițiștii, împreună cu Moș Crăciun au continuat tradiția campaniei umanitare de Crăciun și l-au ajutat pe moșul să ajungă cu daruri, la copii.

A fost organizată o acțiune specială pentru a bucura copiii care nu au reușit să-l vadă vreodată pe Moș Crăciun, fiindu-le oferite celor mici cadouri și un strop de speranță.

Pachetele pregătite cu grijă au conținut jucării, dulciuri, haine și produse alimentare de bază, toate fiind colectate prin contribuția personală a polițiștilor.

Am dorit să aducem un zâmbet pe chipurile acestor copii și să le arătăm că nu sunt singuri. Crăciunul înseamnă să fim alături unii de alții, iar această activitate a fost modul nostru de a contribui la bucuria familiilor din comunitate.

“Momentele au fost pline de emoție, atât pentru copii, cât și pentru polițiști, iar cea mai mare răsplată a fost sclipirea de bucurie din ochii celor mici”, a transmis purtătorul de cuvânt al Inspectoratului de Poliţie Judeţean (IPJ) Botoşani, Delia Nenişcu.

Iată și câteva imagini surprinse cu această ocazie:

Publicitate

Citeste mai mult

Eveniment

CALENDAR ORTODOX 2024: Craciunul – Nașterea Domnului. A treia mare sărbătoare dintre cele 12 praznice împărătești ale a lumii creștine

Publicat

Publicitate

În fiecare an, pe data de 25 decembrie, se sărbătorește Nașterea Domnului Iisus Hristos. Crăciunul este una dintre cele mai mari sărbători ale creștinilor, notează alba24, o sărbătoare care marchează de peste 2.000 de ani naşterea lui Iisus Hristos și este celebrat în lumea întreagă.

Naşterea Domnului (întruparea Fiului lui Dumnezeu), sărbătorită în Biserica Ortodoxă la 25 decembrie (după calendarul gregorian) sau la 7 ianuarie (după calendarul iulian), face parte din cele 12 sărbători domneşti (sau praznice împărăteşti) ale Bisericii Ortodoxe, a treia mare sărbătoare după cea de Paşti şi de Rusalii.

Mesia Hristos a venit pe pământ cu o fire străină de a Sa, adică cu fire omenească, în cetatea Betleemului (Beit Lehem – Casa pâinii), care se află la o distanţă de 7 km de Ierusalim.

În oraşul natal al regelui David, s-a săvârşit marea taină a dreptei credinţe: „Dumnezeu S-a arătat în trup, S-a îndreptat în Duhul, a fost văzut de îngeri, S-a propovăduit între neamuri, a fost crezut în lume, S-a înălţat întru slavă” (I Tim. III, 16).

Peştera care, după tradiţie, este locul unde a venit pe lume Iisus Hristos se află pe o colină din partea de est a oraşului. Sfinţii împăraţi Constantin şi mama sa Elena au înălţat aici, în anul 330, o biserică, care ulterior a fost restaurată de împăratul Iustinian (527-565). Este cea mai veche biserică din Ţara Sfântă. Sub altarul acestui aşezământ se află peştera naşterii Domnului, intrarea în acest spaţiu se face prin partea de nord şi cea de sud a altarului.

Naşterea Domnului, eveniment unic în istoria omenirii

Publicitate

În acea perioadă, a fost dispusă de autorităţi organizarea unui recensământ, fiecare trebuind să meargă în cetatea lui de origine pentru a se declara. Printr-un astfel de procedeu se stabilea o bază de date pentru impozitarea populaţiei şi a terenurilor.

Potrivit Sfintei Scripturi şi Sfintei Tradiţii, mergând cu Iosif de la Nazaret la Betleem, spre a împlini porunca autorităţilor, Sfânta Fecioară Maria a născut pe Iisus, într-un staul de animale de la marginea cetăţii.

Acolo, la marginea câmpului, în noaptea sfântă, îngerul a vestit păstorilor Naşterea Mântuitorului lumii. Tot atunci şi tot acolo, în pragul colibei în care se afla pruncul sfânt, s-au oprit cei trei magi din lunga lor călătorie, spre a lăsa, lângă copilul sărac, daruri împărăteşti: aur, smirnă şi tămâie.

Naşterea Domnului, numită şi Crăciunul, pare a fi cea dintâi sărbătoare specific creştină, dintre cele ale Mântuitorului, dar nu este tot atât de veche ca Paştile (Învierea Domnului) sau Pogorârea Sfântului Duh (Rusaliile).

Despre vechimea sărbătoririi Naşterii Domnului, Sfântul Ioan Gură de Aur spune că în vremea sa (în cea de-a doua jumătate a secolului al IV-lea), sărbătoarea era cunoscută numai de câţiva ani, dar ea strălucea prin cinstirea care i se dădea.

Marele părinte al Bisericii spune însă că Naşterea Domnului ar putea fi numită sărbătoare nouă şi veche. Nouă, pentru că ea se făcuse cunoscută de puţin timp; veche, pentru că era trăită cu aceeaşi intensitate ca sărbătorile mai vechi (Paştile sau Rusaliile).

Pentru a întări spusele sale, Sfântul Ioan Gură de Aur citează din Faptele Sfinţilor Apostoli cuvântul învăţătorului de Lege iudaică, Gamaliel, adresat sinedriului. Gamaliel era conducător al unei celebre şcoli rabinice şi membru în sinedriu (instituţie evreiască care avea funcţie de conducere religioasă şi politică). El a cerut cu autoritate şi argumentat să nu mai fie urmăriţi şi prigoniţi apostolii lui Hristos.

„Şi acum zic vouă: Feriţi-vă de oamenii aceştia şi lăsaţi-i, căci dacă această hotărâre sau lucrul acesta este de la oameni, se va nimici; Iar dacă este de la Dumnezeu, nu veţi putea să-i nimiciţi, ca nu cumva să vă aflaţi şi luptători împotriva lui Dumnezeu”, spunea cărturarul evreu. (Fapte 5; 38-39)

Tot la fel se va întâmpla şi cu praznicul Naşterii Domnului, spune profetic Sfântul Ioan Gură de Aur, când va fi mai mult cunoscut, se va bucura de o cinste mult mai mare.

Citeste mai mult

Eveniment

Pavel Ștefanache, primarul comunei Știubieni: De Crăciun este momentul să uităm de griji şi supărări, să iertam şi să iubim

Publicat

Publicitate

Pavel Ștefanache, primarul comunei Știubieni, a transmis un mesaj în Ajunul Crăciunului pentru toți locuitorii comunei dar și pentru locuitorii județului Botoșani.

“De Crăciun este momentul să uităm de griji şi supărări, să iertam şi să iubim şi să ne amintim ca nu suntem niciodată singuri! Lumina sfântă venită în Ajun să vă aducă în suflet un veșnic Crăciun. Sărbători de vis alături de cei dragi! Uită pentru o noapte grijile și retrăiește miracolul nopții de Crăciun! Crăciun cât mai luminos, vis de iarna călduros, liniște lângă cei dragi, veste buna dinspre magi!”, a transmis Pavel Ștefanache, primarul comunei Știubieni.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending