Ministrul Educaţiei şi Cercetării, Daniel David, a emis un ordin prin care sunt aprobate noi programe şcolare pentru discipline opţionale incluse în oferta educaţională naţională, valabile în anul şcolar 2025–2026, informează playtech.ro.

Materii noi în şcolile din România

Printre aceste discipline se regăsesc „Educaţie Nutriţională”, „Armonie şi expresie corporală” şi „Aventură cunoaşterii Universului”. Ordinul a fost publicat în Monitorul Oficial al României pe data de 9 aprilie 2025 şi a intrat în vigoare în aceeaşi zi.

Conform Ordinului nr. 3595/2025 emis de Ministerul Educaţiei şi Cercetării, au fost aprobate şapte discipline opţionale destinate învăţământului preuniversitar, adresate nivelurilor de clasă pregătitoare, învăţământ primar şi gimnazial. Acestea sunt:

• „Educaţie prin minibaschet”, destinată claselor a III-a şi a IV-a din ciclul primar, introdusă ca disciplină opţională în cadrul curriculumului la decizia elevului, din oferta şcolii;
• „Armonie şi expresie corporală”, pentru clasele V–VIII din învăţământul gimnazial, disponibilă ca disciplină opţională la decizia elevului;
• „Viitorii olimpioni”, destinată clasei a IV-a din învăţământul primar, propusă ca disciplină opţională în cadrul curriculumului la decizia elevului;
• „Muzică şi dans”, pentru clasele a V-a şi a VI-a din învăţământul gimnazial, disponibilă ca opţional din oferta şcolii;
• „Minihandbal – mişcare, joc şi fair-play”, adresată claselor a III-a şi a IV-a din ciclul primar, introdusă ca disciplină opţională în cadrul curriculumului la decizia elevului;
• „Educaţie nutriţională”, pentru clasa pregătitoare şi clasele I şi a II-a din învăţământul primar, disponibilă ca disciplină opţională la alegerea elevului, din oferta unităţii de învăţământ;
• „Aventura cunoaşterii Universului”, destinată claselor a V-a şi a VII-a din gimnaziu, propusă ca opţional integrat în cadrul curriculumului la decizia elevului.

Când intră în vigoare noul regulament

Conform prevederilor ordinului, aceste programe şcolare urmează să fie implementate începând cu anul şcolar 2025–2026.

De asemenea, documentul prevede că Direcţia Generală pentru Echitate şi Performanţă în Învăţământul Preuniversitar, împreună cu Centrul Naţional de Politici şi Evaluare în Educaţie, inspectoratele şcolare judeţene şi unităţile de învăţământ, sunt responsabile pentru punerea în aplicare a dispoziţiilor prezentului ordin.

Începând de miercuri, pescarii din România trebuie să pună undițele în cui pentru o perioadă. Intră în vigoare prohibiția generală pentru pescuitul în apele naturale, o măsură anuală menită să protejeze resursele piscicole în cea mai importantă perioadă pentru reproducerea speciilor – primăvara. Potrivit Ordinului comun emis de Ministerul Agriculturii și Ministerul Mediului, interdicția se aplică la nivel național și va fi valabilă până pe 8 iunie 2025, informează playtech.ro.

Prohibiție generală în habitatele naturale

Această pauză legală este crucială pentru menținerea echilibrului ecologic al ecosistemelor acvatice și pentru regenerarea naturală a stocurilor de pește. Cei care aleg să ignore interdicția riscă amenzi usturătoare, dar și alte sancțiuni legale, inclusiv confiscarea echipamentelor și a capturii.

Când nu ai voie să pescuieşti, în România? Perioada în care este interzis să prinzi peşte, nu se ţine cont de lege
În toate apele interioare din România – râuri, lacuri, canale, bălți și Delta Dunării – pescuitul recreativ și comercial este interzis începând de mâine. Măsura se aplică pe o perioadă de 60 de zile, cu excepția anumitor regiuni de frontieră sau a unor specii pentru care s-au stabilit reglementări speciale.

Ce să presari peste cartofi în aprilie pentru a dubla recolta. Scoţi 3 kilograme dintr-un singur cuib
În perioada 8 aprilie – 7 iunie, pescarii nu au voie să desfășoare nicio activitate care implică capturarea de pește din mediul natural. Scopul este protejarea speciilor în timpul depunerii icrelor, un moment esențial pentru perpetuarea lor.

Reguli speciale la graniță și excepții temporare

Pentru apele care formează granițele de stat, interdicțiile sunt diferențiate. La frontiera cu Ucraina, inclusiv în Golful Musura, pescuitul este interzis timp de 45 de zile, în intervalul 16 aprilie – 30 mai 2025, inclusiv. În celelalte sectoare de frontieră, interdicția se aplică în perioada 24 aprilie – 7 iunie.

Există totuși câteva excepții notabile. Una dintre ele este pescuitul scrumbiei de Dunăre, o specie migratoare care înoată din Marea Neagră în amonte pentru a-și depune icrele. Capturarea acesteia este permisă în anumite condiții, chiar și în perioada de prohibiție generală.

Concret, pescarii cu permis familial pot pescui scrumbie în Delta Dunării în intervalul 9 – 19 aprilie, dar numai în zonele permise prin Planul de Management al Rezervației și doar cu maximum două setci.

Amenzile pentru încălcarea prohibiției

Pescarii care ignoră regulile și ies la pescuit în perioada de prohibiție riscă amenzi cuprinse între 600 și 1.000 de lei, conform legislației în vigoare. În plus, autoritățile pot dispune confiscarea echipamentului de pescuit, a ambarcațiunii (dacă este cazul) și a peștelui prins ilegal.

În cazul unor fapte mai grave sau în zone protejate precum Delta Dunării, sancțiunile pot deveni și mai severe, fiind însoțite de dosare penale, mai ales dacă este afectată o specie protejată sau dacă pescuitul este realizat cu unelte neautorizate.

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist

CITIND  REVISTA „RAMURI”  NR. 1 DIN 2025

Gabriela Gheorghișor publică studiul literar „Mihai Eminescu și avatarurile lui Orfeu”.  Studiul este o paralelă a modurilor cum văd orfismul eminescian Dumitru Chioaru și Ioan Em. Petrescu.  Merită reținute rândurile despre Orfeu și poezia orfică: „În conștiința literară europeană, Orfeu reprezintă arhetipul poeților. Legenda cântărețului cu liră, care a circulat în mai multe variante, a devenit, în timp, mitul fondator al Poeziei înseși. Poezia orfică este, în mod fundamental, MELOS, cântec, având puterea nu doar de a îmblânzi animalele sălbatice, ci și de a suspenda, temporar, moartea. Dumitru Chioaru definește poezia orfică drept una de cunoaștere metafizică, o poezie inițiatică, la întâlnirea dintre viață și moarte, care se bazează pe transfigurarea existentului prin imaginație simbolică, de aceea poezia orfică se aseamănă cu mistica, experiență în care  eul creator este, la fel ca Orfeu, un intermediar prin care se revelează tainele lumii”;

Gabriel Coșoveanu, în editorialul său „Să apară, oare, un substitut al speciei?”, reține un punct de vedere al lui Friedrich Hayek despre socialism: „Socialismul a învățat mulți oameni că dețin revendicări INDIFERENTE față de performanță și participare. În lumina moralei care a produs ordinea extinsă a civilizației incită de fapt oamenii să încalce legea.  Aceia care susțin că au fost „alienați” de ceea ce majoritatea lor se pare că nu au învățat niciodată, și care preferă să trăiască în calitate de proscriși paraziți, consumând produsele unui process la care refuză să contribuie, sunt adevărații partizani ai apelului luiRousseau de întoarcere la natură, reprezentând ca principală anatemă acele instituții care au făcut posibilă formarea unei ordini a coordonării omenești”;

Gheorghe Grigurcu, în „Răzlețele” sale, reia un punct de vedere al lui Ortega y Gassett despre critică și critic:  „Altădată, critica se putea comporta pur și simplu ca un judecător: pornind de la un cod prestabilit, își pronunța sentința asupra faptului concret. Acel cod preexistent îi lua sub ocrotire hotărârile și-i punea la adăpost criteriul.  Dar arta vremii noastre, de la sfârșitul impresionismului în pictură și al simbolismului în poezie, duce lipsă de coduri confirmate.  Criticul e silit să acționeze sub cerul liber și în afara drumurilor bătute; în momentul în care judecă o opera e obligat să-și cucerească și autoritatea pentru legea generală pe care o aplică. Observați că, exceptând știința, așa se întâmplă în toate domeniile vieții noastre”;

Cristian Pătrășconiu, citind atent  volumul „Religia Woke” a lui Jean-Francois Braunstein, ne lămurește cu privire la termenul „woke„: „E un termen de jargon – mai precis, din jargonul urban afro-american; e o derivație din „woken”, participiul trecut al al verbului „wake”, adică „a se trezi”. Este un cuvânt cu o ascensiune politică și ideologică realmente fulminantă. Braunstein: „termenul „woke” a fost inventat de activiștii americani de culoare și a fost folosit în cultura campusurilor universitare începând cu annul 2010, mai întîi în teoria critică a rasei, iar apoi, în sens larg, pentru a se referi la toate curentele academic militante, de la gen la intersecționalitate. Această noțiune de trezire a căpătat foarte repede un sens politic”;

Marile predicate ale lumii ”woke” (vezi Cristian Pătrășconiu despre volumul ”Religia Woke” a lui Jean-Francois Braunstein): 1. „toți alibi sunt rasiști”; 2. „toți negrii sunt victime”; 3. „dacă spui că nu ești rasist, sigur ești”; 4. „ai genul pe care ți-l alegi”; 5. „sexul și corpul nu există, doar conștiința contează”; 6. „matematica este rasistă”;  7. „biologia este machistă”; 8. „logica este rasistă”; 9. „bărbații pot rămâne însărcinați”;

Robert Șerban publică un interviu cu scriitorul Andrei Crăciun. Rețin: 1. „secretul unei vieți lungi și lipsite de regret e să nu ai așteptări de la oameni, de la niciun om”; 2. „nu intru vreodată în vreo turmă”; 3. „în cercul meu intim intră foarte puțini oameni. Îi numeri pe degete”; 4. „îmi plac puține lucruri, îmi plac oceanele, de pildă,  și îmi place să fiu strain”; 5. „nu rezizt nicăieri mai mult de cinci zile fără să risc să mă plictisesc”; 6. „un om de obicei citește o carte. Eu merg cu zece în paralel”; 7. „România e cum e produsul istorioei, geografiei și mentalităților”; 8. „revoluția tehnologică ne-a făcut și mult bine, dar a și tâmpit o bună parte din populația lumii”; 9. „nu citesc deloc cronici. Nu mă interesează. Nici de bine, nici de rău”; 10. „am avut un singur om de a cărui părere critică am ținut mereu seama: Radu Cosașu”; 11. „omul care scrie e un om singur”; 12. „cred că prea multă actualitate strică un text pe termen lung”; 13. „jurnalismul m-a învățat să ajung la esență și să păstrez doar ce e important”; 14. „ideile îmi trec mai întâi prin cap, apoi prin inimă”;

Din poemul „Memorii” de Maria Anastasiu: „dar a scrie nu e un verb, e o stare, / a scrie înseamnă să-ți amintești ceva ce încă nu există, / mă încurc și mă descurc în urzeala poemului // și nici nu pricep de ce se cheamă „a scrie”, / când scriitorului nu-i trebuie nici hârtie, nici cerneală ca să fie scriitor, / actul creației se petrece undeva pe la jumătatea distanței dintre inimă și minte – / dacă rugăciunea îți coboară mintea în inimă, / atunci scrisul îți urcă inima la cap, / hârtia și cerneala sunt necesare doar pentru a nu uita ceea ce ai scris, / de aceea, poemele nici n-ar trebui numite poeme, ci memorii.”;

Andrei Crăciun despre Panait Istrati: „L-am descoperit târziu pe Panait Istrati (trecusem de 30 de ani) și m-am îndrăgostit de curajul său și de filosofia sa de a fi omul care nu mai aderă la nimic în afară de suferințele semenilor săi, după ce fusese și el sedus de comunism.  Cred că a fost unul dintre cei mai curajoși oameni din secolul al XX-lea și mi-ar fi plăcut să fim prieteni Cu el și cu Emil Cioran, despre care de asemenea am scris o carte („Cioran. Ultimul om liber…” , „Polirom”, 2020), aș fi fost prieten  dintre scriitorii de origine română din veacul trecut. Și cu Dimitrie Stelaru, poetul”;

„Invitatul Zilei” în la Interviurile Botosani24.ro a fost astăzi primarul comunei Gorbănești, Ionuț – Lucian Melinte.
Unul dintre cei mai tineri primari din România, Ionuț – Lucian Melinte a vorbit despre investițiile din această comună mică dar cochetă din județul Botoșani, unde în ultimi patru ani au fost investite milioane de euro de la Uniunea Europeană în diferite proiecte de infrastructură.
Un interviu realizat în studioul on-line al publicației Botosani24.ro de editorul șef Tudor Carare.