Connect with us

Actualitate

CALENDAR ORTODOX 2022: Scoaterea Sfintei Cruci

Publicat

Publicitate

Sărbătoarea Scoaterii Sfintei Cruci a apărut la dorința grecilor si a rușilor de origine ortodoxă. Semnificația acestei sărbători este prăznuirea biruinței pe care rușii au înregistrat-o asupra bulgarilor, dar și grecii asupra sarazinilor. Pe data de 1 august, la Constantinopol se scotea în procesiune lemnul Sfintei Cruci din Palatul Imperial. Procesiunea pornea din Biserica Sfânta Sofia din Constantinopol, zidită de împăratul bizantin Iustinian cel Mare.

Atunci, din paraclisul palatului împărătesc, Sfânta Cruce, care avea în ea părticică din Lemnul Crucii lui Iisus Hristos, era scoasă cu slujbă şi sobor. Era aşezată în Sfântul altar în raclă de argint şi ţinută după procesiune pentru închinare, până la 14 august, când se săvârșeau o serie de slujbe, menite să-i ferească pe credincioși de boli și suferințe.

Iar din Miercurea Patimilor până în Vinerea Mare stătea pe un altar mic din aur în mijlocul Bisericii, fiind cinstită de împărat şi cei din suita împărătească, Patriarh, cler şi poporul binecredincios. Acest moment liturgic mai amintește și de arătarea pe cer a Sfintei Cruci Sfântului Împărat Constantin cel Mare.

Eliberarea grecilor de sub sarazini a avut loc în timpul împăratului Manuel Comnenul (1143-1180), iar acest lucru a putut fi realizat doar cu ajutorul Sfintei Cruci. În unele biserici rusești se obișnuiește ca în această zi să se săvârșească sfințirea mică a apei (aghiazma). Ortodoxia înalţă Sfânta Cruce în văzul credincioşilor în Duminica a treia din Postul Mare, precum odinioară se petrecea la Biserica Maicii Domnului de lângă Fanar şi la 14 septembrie în amintirea istorică din anii 335 şi 630.

Arheologia şi istoria creştină ne arată că lângă Golgota, împărăteasa Elena a descoperit  la anul 326 sub templul lui Venus, ridicat de împăratul Adrian în anul 111, Lemnul Crucii Sfinte (care a înviat un mort). Scriitorul bisericesc Eusebiu de Cezarea (260-341) scria în cartea sa „Vita Constantini” că în anul 327 i-a scris Sfântului  Macarie, patriarhul Ierusalimului, să construiască acolo o Biserică, pe cheltuiala lui. Sfânta Cruce a fost pusă la loc de cinste in Biserica Sfânta Cruce, ridicată de împărăteasa Elena. Tot Sfânta Elena a trimis la Roma, Lemn din Sf. Cruce, pe care o aşează in Capela din Palatul ei, azi numită Bazilica „Sfânta Cruce din Ierusalim” şi 2 piroane, unul fiind încastrat în coroana împărătească.

După perioada iconoclastă şi cucerirea locurilor Sfinte de către păgâni,  bucăţi din Sfânta Cruce au fost împărţite Patriarhiilor existente. Crucea Domnului este cinstită şi venerată aşa cum a statornicit Sinodul ecumenic de la Niceea (787). Lumea Crucii lui Hristos este creştinătatea: O taină a Crucii care pecetluieşte pe cel botezat. Crucea făcută în numele Sfintei Treimii confirmă unirea cu Dumnezeu pe orizontal şi vertical în cele 4 puncte cardinale. Crucea este deasupra simbolurilor geometrice, este „Axis mundi”: uneşte cerul cu pământul şi se amestecă timpul cu spaţiul. Crucea sfinţeşte totul şi explică taina Hristocentrismului, adică Hristos în mijlocul nostru, „Căci cuvântul Crucii, pentru cei ce pier, este nebunie; iar pentru noi, cei ce ne mântuim, este puterea lui Dumnezeu” (1 Corinteni 1, 18).

Publicitate

 

+) Părticele din lemnul Sântei Cruci se afla la Biserica Sfântului Mormânt din Ierusalim, la Roma, Constantinopol, Veria (Grecia), Veneția, Franţa (Saint Sernin din Toulouse; Capela ,La Vraie-Croix” din Anjou), Germania (Limburg an der Lahn), Belgia (Colegiul „Sfânta Cruce” din Liege), Spania (Santo Toribio de Liebana) la Mănăstirea Xiropotamou, din Munte Athos, la mănăstirile Soumela și  Ikosifinissa din Grecia. În România, părticele din Sfânta Cruce se află la mănăstirile Căldăruşani şi Ţigăneşti şi la Biserica Sfântul Vasile din București.

 

+)Biserica îşi are rădăcina în lemnul Crucii, creştinii devenind ramurile ei. Hristos a fost răstignit pentru noi, cu trupul, sub Ponţiu Pilat şi Irod Tetrarhul, şi datorită Crucii şi Patimii Sale noi existăm” (Sfântul Ignatie Teoforul).

 

 Urmăriți știrile Botosani24.ro și pe Google News

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Sporul natural al populației României s-a menținut negativ și în septembrie (statistică)

Publicat

Publicitate

Sporul natural al populației României s-a menținut negativ în luna septembrie a acestui an (-4.213), cu un număr al deceselor mai mare de 1,3 ori decât cel al născuților-vii, potrivit datelor Institutului Național de Statistică (INS), publicate luni.

Astfel, în perioada analizată, numărul certificatelor de naștere pentru născuți-vii înregistrat a fost mai mare cu 1.328 (+10%) comparativ cu luna septembrie a anului 2024, în timp ce numărul certificatelor de deces a crescut cu 424 (+2,3%) față de luna septembrie 2024, iar cel pentru copiii cu vârsta sub un an care au decedat a fost cu 23 mai mic.

La nivel general, sporul natural a fost negativ atât în luna septembrie 2025 (-4.213 persoane) cât și în luna septembrie 2024 (-5.117 persoane).

Potrivit statisticii, în luna septembrie 2025, în mediul urban s-a înregistrat decesul a 9.553 persoane (5.047 persoane de sex masculin și 4.506 persoane de sex feminin), iar în mediul rural decesul a 9.280 persoane (4.884 persoane de sex masculin și 4.396 persoane de sex feminin). Față de aceeași lună din anul 2024, numărul deceselor înregistrate a crescut cu +2,5% în mediul urban (+4% în cazul persoanelor de sex masculin și +0,8% în cazul persoanelor de sex feminin) și cu +2,1% în mediul rural, +0,8% în cazul persoanelor de sex masculin și +3,6 în cazul persoanelor de sex feminin).

În luna septembrie 2025, numărul nașterilor și cel al deceselor a crescut atât față de luna septembrie a anului trecut, cât și față de luna precedentă (august 2025).

În septembrie 2025 s-au înregistrat certificatele de naștere pentru 14.620 copii, în creștere cu 675 (+4,8%) față de luna august 2025.
Numărul certificatelor de deces înregistrate în luna septembrie 2025 a fost de 18.833 (9.931 pentru persoane de sex masculin și 8.902 pentru persoane de sex feminin), mai mult cu 1.278 decese față de luna august 2025, ceea ce reprezintă o creștere de 7,3% (+8,3% persoane de sex masculin și +6,1% persoane de sex feminin). Numărul de certificate de deces înregistrat pentru copiii cu vârsta de sub un an în luna septembrie 2025 a fost de 63, în scădere cu 6 față de luna august 2025.

Publicitate

În luna septembrie 2025, 41,3% (7.781 decese) din totalul numărului de decese s-a înregistrat la persoanele în vârstă de 80 ani și peste, 27,9% (5.251 decese) la persoanele de 70-79 ani și 16,1%, reprezentând 3.031 decese, la persoanele în vârstă de 60-69 ani. La polul opus, cele mai puține decese au fost înregistrate la grupele de vârstă 0-4 ani (78 decese), 5-19 ani (51 decese) și 20-29 ani (93 decese).

În septembrie 2025, la oficiile de stare civilă s-au înregistrat 11.810 căsătorii. Numărul divorțurilor pronunțate prin hotărâri judecătorești definitive și prin acordul soților (pe cale administrativă sau prin procedură notarială) a fost de 2.565 în luna septembrie 2025. AGERPRES

Citeste mai mult

Eveniment

Sărbătoarea celor mai mici luptători! Prematuritatea: O realitate prezentă în fiecare zi. La Maternitatea Botoșani aproape 10% dintre nou-născuți vin pe lume înainte de termen

Publicat

Publicitate

Prematuritatea rămâne una dintre cele mai mari provocări ale medicinei neonatale, iar cifrele arată că nu este deloc un fenomen rar. 30–40% dintre nașterile premature apar spontan, fără niciun avertisment. Alte 25–30% sunt asociate ruperii premature a membranelor, iar 30–35% au cauze ce pot fi prevenite în timpul sarcinii. Există însă și situații în care medicii nu pot identifica nicio explicație. Se întâmplă pur și simplu.

În spatele fiecărui procent se află un copil care luptă pentru mâine. Un copil pentru care fiecare zi petrecută în uter contează enorm, crescând șansele la viață.

Situația prematurității la Botoșani, în 2025

La Secția de Neonatologie a Spitalului Județean de Urgență Mavromati, în primele 10 luni ale anului 2025 au venit pe lume 1.897 de copii. Dintre aceștia, 185 au fost prematuri, reprezentând 9,7% din totalul nou-născuților.

Peste 500 de copii au avut nevoie de îngrijiri în Terapie Intensivă Neonatală.
20 de nou-născuți au necesitat ventilație mecanică, dintre care 10 au fost prematuri.

Cel mai mic prematur născut anul acesta a cântărit 870 de grame. Recordul secției rămâne însă un copil îngrijit în trecut, care la naștere a avut 460 de grame, ajungând la un minim de 390 de grame pe durata spitalizării.

Publicitate

Cea mai lungă spitalizare a unui copil prematur în acest an a durat 76 de zile, iar cel mai mare decont pentru un nou-născut prematur a ajuns la 104.681 de lei – o măsură a complexității și intensității îngrijirilor necesare.

Sărbătoarea celor mai mici luptători

Duminică, 16 noiembrie, cu o zi înainte de Ziua Internațională a Prematurității, personalul Secției de Neonatologie i-a sărbătorit pe acești mici învingători.

La parterul secției, spațiul s-a umplut de baloane, jucării, cadouri și multe fotografii, un moment de bucurie pentru copiii care au trecut prin încercări grele încă din primele clipe ale vieții.

Cu această ocazie, a fost marcat și un an de viață al micuței Elena Maria, considerată „prematurul special” al secției.

Ziua de 17 noiembrie – un omagiu pentru mame și pentru cei din linia întâi

Ziua Internațională a Prematurității este și despre mamele care stau ore în șir lângă incubatoare uriașe, privind prin sticlă către copilul lor fragil, legat la aparate și înconjurat de cabluri. Ele trăiesc în fiecare zi cu speranța unui miracol.

Alături de ele se află medicii și asistentele. Pentru personalul medical, fiecare nou-născut prematur devine „copilul lor”. Trăiesc emoțiile părinților, se roagă, plâng și suferă alături de ei. Pe unii dintre acești copii îi poartă în minte toată viața, iar reîntâlnirile întâmplătoare, peste ani, pot trezi amintiri puternice: zile întregi petrecute numărând respirații și bătăi mici de inimă.

„Câteodată nu mai putem. Uneori plângem în drum spre casă sau oriunde. Dar a doua zi o luăm de la capăt cu alte vieți micuțe”, mărturisește dr. Carmen Zaboloteanu, șeful Secției de Neonatologie a Spitalului Județean de Urgență Mavromati.

Luna noiembrie este dedicată conștientizării prematurității și identificării factorilor care pot fi preveniți încă din timpul sarcinii. Pentru că, dincolo de statistici și procente, prematuritatea înseamnă vieți fragile, familii speriate, dar și miracole.

 

Citeste mai mult

Eveniment

Leonide 2025: Când are loc ploaia spectaculoasă de „stele căzătoare” de meteori și când putem vedea cei mai mulți meteori pe oră

Publicat

Publicitate

Leonide 2025: Observatorii din întreaga lume pot vedea ploaia anuală de meteori care își atinge apogeul în această săptămână, scrie alba24.ro.

Fenomenul va fi vizibil în perioada 6–30 noiembrie 2025, dar apogeul are loc în noaptea dintre 17 și 18 noiembrie, când pot fi observate între 10 şi 15 meteori pe oră, în condiții ideale.

Această ploaie de stele își are originea în resturile cometei 55P/Tempel-Tuttle.

Particulele de praf rămase pe orbita cometei pătrund în atmosfera Pământului cu o viteză impresionantă, chiar până la 70 de kilometri pe secundă și, la contactul cu aerul, se încălzesc până la incandescență, lăsând în urmă dâre luminoase.

„Spectacolul ceresc al Leonidelor se desfășoară între 6 și 30 noiembrie, însă punctul de interes rămâne în noaptea de 17 spre 18 noiembrie, la ora 20:00, când roiul de meteori atinge vârful de activitate”, a a spus  Digi24.ro.

Denumirea „Leonide” provine de la constelația Leului („Leo”), deoarece radiantul — adică punctul din care par să vină meteorii — se află în acea zonă a cerului.

Publicitate

Anul 2025 aduce condiții bune pentru observare: lumina Lunii va fi redusă (doar ~9%), ceea ce facilitează vizibilitatea meteorilor chiar și fără un echipament special.

Leonide 2025:

În anumiți ani, ploaia de meteori poate fi și mai spectaculoasă. Leonidele sunt cunoscute pentru producerea ocazională de furtuni meteorice extraordinare, cu cel puțin 1.000 de meteoriți pe oră. Ultima furtună de meteoriți Leonide a fost în 2002, transmite CNN.

Cu toate acestea, una dintre cele mai memorabile furtuni a avut loc în 1966, când „am trecut chiar prin centrul unuia dintre curenții Leonidelor, iar ratele au fost estimate la 40 de meteoriți pe secundă”, a declarat Robert Lunsford, reprezentant al Societății Americane de Meteori, citat de CNN.

Acea furtună a avut o activitate meteorică atât de răspândită pe cer încât meteorii păreau să cadă ca ploaia.

Activitatea meteorică ridicată coincide cu momentul în care cometa 55P/Tempel-Tuttle ajunge la periheliu – cea mai mică apropiere pe orbită față de soare.

Cometei îi ia 33 de ani să orbiteze soarele, așa că ploile de meteoriți Leonide mai mari – și uneori furtunile – tind să apară aproximativ la fiecare 33 de ani.

Pentru ca o furtună să se producă, Pământul trebuie să treacă printr-o parte densă a resturilor cometei în timpul periheliului, dar uneori planeta noastră doar ating periferia.

Leonidele. Cum pot fi observate

Micile particule de praf întră cu viteză mare în atmosferă (71 km/s sau 255.600 km/h). Prin frecarea cu aerul, fac ca acesta să emită lumină.

Vedem astfel dâre luminoase care durează o fracțiune de secundă. Astronomii le numesc „meteori”, iar publicul „stele căzătoare”, potrivit astro-urseanu.ro

Fenomenele astronomice se urmăresc cel mai bine din locurile cu cer curat, lipsit de lumini artificiale.

Un loc bun este și la marginea orașelor mari. În zonele cu cer curat, se pot vedea maxim 15 de meteori pe oră. Din orașe se vor vedea foarte puține stele căzătoare.

Citeste mai mult

Eveniment

Piața din Flămânzi, trecută prin filtrul legalității. Acțiune a polițiștilor care au dat numeroase amenzi

Publicat

Publicitate

Polițiștii din Flămânzi au organizat o acțiune pentru prevenirea și combaterea faptelor antisociale și pentru impunerea unui climat de siguranță în rândul cetățenilor.

 

Activitățile s-au desfășurat în intervalul orar 07:00-11:00, pe principalele artere rutiere, precum și în zona pieței.

 

În urma neregulilor constatate au fost aplicate 36 de sancțiuni contravenționale, în valoare de aproximativ 10.000 de lei, dintre acestea, 14 sancțiuni au fost aplicate pentru nerespectarea legislației privind produsele din sectorul agricol și o sancțiune pentru nerespectarea obligației de a utiliza casa de marcat electronică.

Publicitate
Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending