Moşii de iarnă 2022. De sărbătoarea Moşii de iarnă sunt legate numeroase credinţe populare, tradiţii şi superstiţii. Potrivit scrierilor bisericeşti, se spune că vinul, coliva şi colacul au putere de mijlocire în faţa lui Dumnezeu pentru iertarea păcatelor celor adormiţi.
Pe 26 februarie, de sărbătoarea Sâmbăta Moşilor de iarnă, în sfintele lăcaşuri, preoţii se roagă împreună cu rudele celor adormiţi pentru sufletele acestora. Pentru acest ritual creștin, credincioşii aduc la biserică daruri de milostenie pentru sufletele celor adormiţi, precum colivă, vin, colaci, lumânări şi tămâie.
De Moşii de iarnă, aşa cum este sărbătoarea cunoscută în rândul credincioşilor, se dă de pomană oamenilor nevoiaşi, preparatele pe care membrii familiei le-au adus la biserică pentru sfinţire, cum ar fi colaci și colivă, pachete cu mâncare, lumânări, haine sau diverse obiecte.
Pe de altă parte, după terminarea Sfintei Liturghii, pe 26 februarie, rudele celor adormiţi mai merg în cimitir pentru a face curat sau aprinde lumânări pe morminte.
Sărbătoarea Moşii de iarnă aduce o serie de tradiţii, obiceiuri şi superstiţii în rândul credincioşilor, iar pentru a avea noroc, prosperitate şi sănătate, oamenii trebuie să respecte datinile acestei sărbători creştine.
Tradiţii, obiceiuri şi superstiţii de Moşii de iarnă 2022, 26 februarie
Publicitate
În ziua de Moşii de iarnă, femeile nu dau cu mătura prin gospodărie, pentru a nu ridica praful în ochii celor adormiţi. Totodată, nu spală şi nu aruncă gunoiul din casă, ca să nu ajungă în mâncarea răposaţilor.
O altă tradiţie creştină în amintirea celor adormiți spune că rudele acestora merg la cimitir pentru a le așeza răposaţilor pe morminte flori și lumânări aprinse. Se mai spune că, în ziua de Moşii de iarnă, cei adormiţi îşi văd rudele lângă morminte ca printr-o pânză.
Tradiţia mai spune că, de Moșii de iarnă, este bine ca fiecare persoană să fie împăcată cu toată lumea şi să meargă la biserică cu inima curată.
De Sâmbăta Morţilor, credincioşii care merg la biserică trebuie să se îmbrace în alb, iar femeile să aibă capul acoperit, mai spune o tradiţie legată de vestimentaţie.
De Moșii de iarnă, finii se duc la nași cu colaci, care intră în rândul colacilor ritualici pentru nuntă. Acest obicei anticipează darul colacilor mari, pe care finii îi vor duce nașilor de Crăciun.
Pe lângă toate aceste tradiţii şi obiceiuri, rugăciunea înălţată cu evlavie în această zi este cea mai importantă pentru sufletul adormiţilor. Aşadar, adunarea în rugăciune în Sâmbăta Morţilor este cea care are putere de mijlocire în faţa lui Dumnezeu pentru iertarea păcatelor celor adormiţi.
Ce e bine să faci şi ce să eviţi în Sâmbătă Morților, pe 26 februarie
În ziua de Moşii de iarnă, femeile nu dau cu mătura prin gospodărie, pentru a nu ridica praful în ochii celor adormiţi. Totodată, nu spală şi nu se aruncă gunoiul din casă, ca să nu ajungă în mâncarea împărţită răposaţilor.
În această zi nu este bine să mergi la fântână și nici să treci printr-o răscruce de drumuri izolată. Potrivit tradiției, duhurile necurate poposesc în aceste locuri şi cei care nu ţin cont de acest lucru vor avea ghinion tot anul.
Nu în ultimul rând, tradiția mai spune că nu este bine să faci vizite în ziua Moşilor de iarnă, doar dacă împarţi pentru sufletul celor adormiţi nemului.
ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.
Un accident rutier s-a produs în urmă cu puțin timp, la intrarea în localitatea Curtești, în care au fost implicate două autoturisme. În urma coliziunii, două persoane au suferit răni și au fost transportate la spital pentru îngrijiri medicale.
La locul accidentului au intervenit două echipaje ale Inspectoratului pentru Situații de Urgență Botoșani, cu două autospeciale de intervenție, un echipaj de Terapie Intensivă Mobilă SMURD și un echipaj al Serviciului Județean de Ambulanță.
Una dintre victime, rămasă încarcerată într-unul dintre autoturisme, a fost extrasă în siguranță de către pompieri, fiind predată echipajului de Terapie Intensiva Mobilă SMURD. Cea de-a doua persoană rănită, aflată în același vehicul, a fost preluată de echipajul de ambulanță pentru acordarea primului ajutor și transportul la spital.
Pentru prevenirea unui incendiu, pompierii au deconectat bornele bateriilor celor două autovehicule implicate în accident.
Inspectoratul pentru Situații de Urgență Botoșani atrage atenția asupra importanței respectării regulilor de circulație pentru prevenirea unor astfel de evenimente.
Pompierii militari rămân mobilizați 24/24 pentru a răspunde rapid oricărei situații de urgență și pentru a acorda ajutor specializat celor aflați în pericol.
Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA), prin intermediul Centrelor Județene, efectuează plata ajutorului de stat în sectorul creșterii animalelor (ameliorare rase), solicitat prin cererile de plată aferente serviciilor prestate în luna iunie 2025.
Suma plătită este în valoare de 53,76 milioane de lei și se acordă de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale.
Banii sunt plătiți pentru solicitanții care au accesat această formă de ajutor de stat în conformitate cu prevederile OUG nr. 61/2023 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat în sectorul creșterii animalelor, cu modificările și completările ulterioare.
Programul Festivalului APOLODOR, aproape gata! Patru zile de literatură, arte vizuale, ateliere și întâlniri cu scriitori contemporani, ilustratori și critici literari
Vezi momentele, invitații, locațiile, programează-ți evenimentele la care vrei să participi!
18 – 21 septembrie, Botoșani
Festivalul APOLODOR aduce în Botoșani patru zile de literatură, arte vizuale, ateliere și întâlniri cu scriitori contemporani, ilustratori și critici literari. Programul cuprinde evenimente dedicate elevilor, părinților, publicului larg și profesioniștilor din domeniul educației și culturii.
Inițiat de Dan LUNGU (director) și Luminița CORNEANU (director artistic), festivalul se desfășoară sub Înaltul Patronaj al Reprezentanței Comisiei Europene în România și este finanțat de Consiliul Local și Primăria Municipiului Botoșani.
Publicitate
Astfel, joi, 18 septembrie, se va da startul evenimentelor APOLODOR odată cu vernisajul expoziției cu lucrări inedite de Tia PELTZ, „Ilustrații la poveștile lui Ion Creangă” (de la ora 11.00, la Biblioteca Județeană „Mihai Eminescu”). Curatorul expoziției este Dana LUNGU. Alte trei expoziții vor fi deschise joi: „Maria Baciu, copilării cu autograf”, „Neanderthal”, expoziție de ilustrații de carte pentru copii semnată Raluca Ioana BURCĂ, precum și „BookM@p. Cartografia ilustrației românești”, expoziție colectivă de ilustrație de carte pentru copii și adolescenți, curatoriată de Cezarina CALOIAN.
Scriitorii care vor fi joi invitații școlilor din Botoșani sunt Adina ROSETTI, Alex MOLDOVAN, Florin BICAN, Veronica D. NICULESCU și Mircea PRICĂJAN. „Mașina de scris sonete” cu Ioana BOT, „Cum se naște o carte?” cu editura GAMA, și „… spre Labrador” cu Vasile IFTIME sunt atelierele-concurs din prima zi, ultimele două urmând să se desfășoare în toate cele patru zile de festival. În seara de joi va avea loc, începând cu ora 19.00, la,Teatrul „Mihai Eminescu,” deschiderea oficială a festivalului, urmată de „Copilării pe scenă”, cu Matei VIȘNIEC și Florin BICAN.
Ziua a doua va debuta cu un atelier-surpriză de bucate literare la un restaurant din Botoșani și va continua cu „Ilustrații de poveste” și întâlnirile a două cluburi de lectură: „Cititorii de diamant” și „Unde fugim de-acasă?”. Autorii printre bănci de vineri vor fi Mircea PRICĂJAN,Mihai MĂNESCU, Adina POPESCU, Dan UNGUREANU și Adina ROSETTI. Matei VIȘNIEC își va lansa cartea pentru copii „Consulatul Lunii sau Adelina și crocodilii de mlaștină” în Aula Colegiului Național „A.T. Laurian”, iar scriitoarea Gabriela ADAMEȘTEANU se va întâlni cu elevii botoșăneni la Teatrul „Mihai Eminescu”, în Sala de Marmură, moderatoare fiind Lucia ȘTEFĂNESCU, inspectorul școlar de limba și literatura română. Tot vineri vor fi deschise expozițiile „Muzeul școlar al comunismului”, „1001 de cărți-obiect”, ziua completându-se cu workshopuri și un tur ghidat.
Dialogul „Copilării la feminin” cu Gabriela ADAMEȘTEANU și Svetlana CÂRSTEAN, ce va avea loc la ora 19.00 pe scena teatrului, va fi moderat de Adela GRECEANU și Matei MARTIN.
Sâmbătă, 20 septembrie, evenimentele vor debuta cu un dialog între scriitori și cadre didactice propus de Asociația Scriitorilor de literatură pentru copii și adolescenți din România „De basm”, sub numele „KitLit: Cum să împrietenim copiii cu literatura română contemporană dedicată lor”, eveniment moderat de directorul artistic al festivalului, Luminița CORNEANU, membră a asociației, alături de botoșăneanca Isabella CANTEMIR. „Un pinguin celebru! Cum a apărut Apolodor, de la primele schițe la personajul Apolodor” este intitulat momentul lui Dan UNGUREANU, discuția și atelierul de ilustrație de carte fiind programate tot sâmbătă (Teatrul „Mihai Eminescu”, Sala de Marmură).
Seara va include conferința „Skibidi Ohio. Zece efecte ale rețelelor sociale asupra copiilor și adolescenților”, susținută de Mihnea MĂRUȚĂ, începând cu ora 19.00 și concertul Adei MILEA,ambele fiind găzduite de Teatrul „Mihai Eminescu”.
Ziua deduminică, 21 septembrie, va debuta cu atelierul „De la carte la cadru: Cum transformi poveștile în scenariu de film”, susținut de Mihai MĂNESCU. Viorel ILIȘOI îi va învăța pe adolescenți „Cum scriem un reportaj?”. În paralel, vor avea loc noi întâlniri cu scriitorii invitați. Participanții la festival vor putea afla „Cum se tipărea pe vreme bunicilor noștri?”, dar și cum se realizează un „Digital Story-Telling Lab”.
Finanțatori: Consiliul Local și Primăria Municipiului Botoșani
Parteneri: Inspectoratul Școlar Județean Botoșani, Teatrul Național „Mihai Eminescu” Botoșani, Memorialul Ipotești – Centrul Național de Studii „Mihai Eminescu”, Biblioteca Județeană „Mihai Eminescu”, Botoșani, Universitatea Națională de Arte „George Enescu” din Iași, Palatul Copiilor Botoșani, Casa Corpului Didactic Botoșani, Galeria ArtEast Iași, Tipografia Printco Iași, Agenția Caracteristic, CNIPT Botoșani, Asociația pentru Ospitalitate Culturală – AOC Iași, Asociația Scriitorilor de Literatură pentru Copii și Adolescenți din România — „De Basm”, Fundația Star of Hope – SOH România
Edituri partenere: Editura Arthur, Editura Polirom, Editura Vlad și Cartea cu Genius, Editura YoungArt, Editura Minigrafic, Editura Humanitas Junior, Editura Gama, Editura Alice Books
Parteneri media: Radio România Cultural, TVR Cultural, TVR Iași, Buzz Botoșani, PressHub, Revista Clivaj, Botoșăneanul, VIVA FM, Monitorul de Botoșani, Observator Cultural
Actorul și regizorul Mihai Mălaimare este cunoscut îndeosebi de pe scena Teatrului Masca, al cărui director a fost.
S-a născut la 27 august 1950, la Botoșani. A absolvit Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică I.L. Caragiale București – secția actorie (1973) și secția regie teatru (1984), studiind totodată și pantomima la Școala de teatru ”Jacques Lecoq” din Paris (1981). Este doctor în Istoria teatrului (1995), potrivit www.cinemagia.ro.
Mihai Mălaimare (stg) alături de actori ai Teatrului Masca, în cadrul unui spectacol in aer liber, Bucureşti, 23 iunie 1994.
Foto: (c) EUGEN ENĂCHESCU /Arhiva istorică AGERPRES
A jucat pe scena Teatrului Național din capitală, între anii 1973-1990, în piese precum: ”Richard al III-lea” de Shakespeare (regia Horea Popescu, 1975), ”Destine” de R. Waiker (regia Ion Cojar, 1976), ”Filumena Marturano” de Ed de Fillippo (regia Sanda Manu) , ”Cyrano de Bergerac” de E. Rostand (regia Al. Toscani, 1977), ”Fata din Andros” de Terentiu (regia Grigore Gonța, 1977), ”Romulus cel mare” de Dürenmatt (regia Sanda Manu,1977), ”Alexandru Lăpușneanu” de V. Stoenescu (regia Cristian Munteanu, 1978), ”A XII-a noapte” de Shakespeare (regia Anca Ovanez, 1984) ș.a. La același teatru semnează regia spectacolului ”Mantaua” de Gogol, precum și scenariul și regia spectacolelor ”Clovnii” și ”Actorul”.
Publicitate
În 1990 a întemeiat, alături de regizoarea Anca Florea, Teatrul Masca, singurul teatru de gest, pantomimă și expresie culturală din România, unde a jucat în spectacole precum: ”Medievale”, ”Clovnii”, ”Mantaua”, ”Cafeneaua”, ”Oina”, pentru care a semnat scenariul și regia. Totodată, a semnat regia spectacolelor: ”Concert de promenadă”, ”Cabaretul Națiunilor”, ”La Romani”, ”Gardienii veseli”, ”Domnul de Pourceaugnac”, ”Parada”, ”Cafeneaua”, ”Acul Cumetrei Gurton”, ”Cocktail”, ”Comedia erorilor”.
Mihai Mălaimare şi Ion Caramitru, la colocviul cu tema „Instituţiile de spectacol. Legislaţie şi reformă”. Bucureşti, 14 martie 2003.
Foto: (c) MIHAI POZIUMSCHI /Arhiva istorică AGERPRES
Artistul s-a remarcat, în paralel, prin rolurile interpretate în piese de teatru la radio și televiziune, precum și în numeroase filme. Astfel, în 1974 a debutat la Radio, invitat cu piesa ”Mușcata din fereastră” de V. Ion Popa. În anii următori avea să lucreze cu regizorii Grigore Gonța, Titel Constantinescu, Constantin Dinischiotu, Nicoleta Toia, Ion Vova, Val Moldoveanu, Manole Pavel Dan și Vasile Manta.
Pe marele ecran a debutat în anul 1976, în ”Doctor fără voie”, apoi a jucat în filme printre care amintim: ”Rețeaua S”, ”Nea Mărin miliardar”, ”Caruța cu mere”, ”Sosesc pasările calatoare”, ”Șobolanii roșii”.
(de la stg. la dr.) Cristian Poteraş, primarul sectorului 6, actorul Mihai Mălaimare, directorul Teatrului Masca şi Adriean Videanu, primarul general al Capitalei, la ceremonia inaugurării sediului Teatrului Masca, Bucureşti, 3 noiembrie 2005.
Dintre spectacolele de teatru de televiziune sunt de amintit: ”Omul de catifea” (1973), ”Regele Ioan”, ”Evantaiul” (1974), ”Marii maeștri ai farselor” (1975), ”Omul cu umbrela” (1977), ”Castelul din Carpați” (1980).
În anul 2011 a scris scenariul și a regizat spectacolul pentru radio Ex libris al Teatrului Masca. De asemenea, a participat la numeroase emisiuni radio de varietăți și emisiuni dedicate copiilor.
A fost membru al Consiliului Național al Audiovizualului (2008-2013) și membru al Consiliului de Administrație al TVR (1998-2000). Profesor la UNATC, secția actorie (1984-1989), a predat actorie la Universitatea Ecologică și pantomimă la Școala de Teatru ‘Pygmalion’ din Viena.
Este autorul mai multor volume: ”Maidane cu teatru” (1998), ”Demisia” (2004), ”Șansa” (2007), ‘Caleașca aurită’ (2021), ‘Statuia vivantă’ (2021), ‘Actorul, clovnul și bufonul’ (2021), ‘Moștenirea’ (2023), ‘Parada stradală’ (2024).
De-a lungul bogatei sale cariere artistice a fost recompensat cu mai multe premii titluri și distincții, printre care: Premiul UNITER, pentru teatru nonverbal (2008); Ordinul Național ”Serviciu credincios” în grad de Cavaler (2002); ”Ordinul Cultural în grad de Cavaler”, la categoria ”Arta spectacolului” (2010); Diploma de Excelență și Trofeul ‘România 2000’ în cadrul celei de-a XIII-a ediții a Galei laureaților ‘România 2000’ (2013); titlul onorific de Doctor Honoris Causa, din partea Academiei de Teatru și Arte Plastice din Chișinău, în cadrul Festivalului Class Fest (2014).
În afara scenei, Mihai Mălaimare a fost membru al PDSR (1995-2001), al PSD (2001-2005), PNL (2005-2015) și UNPR (2015-2016); a fost deputat de Botoșani (2000-2004; 2004-2008) pe listele PDSR, respectiv PSD; președinte al Comisiei pentru Cultură a Camerei Deputaților (2000-2004) și președinte al Comisiei Parlamentare pentru UNESCO (2008), potrivit www.cdep.ro.
Este căsătorit cu regizoarea Anca Dana Florea și are patru copii. În 2023, după 33 de ani, cei doi artiști s-au retras din instituția căreia i-au trasat traseul artistic.
Mălaimare și-a luat rămas bun de la Teatrul Masca prin one man show-ul în aer liber, ‘Actorul’, în cadrul proiectului ‘Străzi deschise – București, Promenadă urbană 2023’, în august 2023, cu prilejul aniversării a 73 de ani de viață, 50 de ani de teatru și 33 de ani de ‘Masca’. AGERPRES