Ministerul Finanțelor își dorește introducerea unui nou tip de CNP, cel fiscal, care va fi propriu pentru fiecare client. Românii vor avea în scurt timp și un CNP fiscal, în baza căruia Ministerul Finanțelor, prin intermediul Fiscului, va afla tot ce a cumpărat online un român, scrie Adevărul. La momentul actual, se introduce o factură dintre un comerciant și un client final în sistemul e-Factura și se folosește CNP-ul obișnuit, din buletin.

Prin noul CNP fiscal, Finanțele vor vedea și istoricul de cumpărături făcute de către români în mediul online.

”Aici ar putea fi și o problemă, potrivit experților fiscali, pentru că, deși nu va fi obligația clientului să introducă această factură, totuși va permite Finanțelor să vadă un set de date personale și de aici ar putea să porneasca inclusiv verificări făcute de către FISC”, scrie antena3.ro.

Pentru a evita aceste verificări românii ar putea să apeleze la cumpărături făcute în străinătate. Acest lucru ar putea lovi puternic magazinele online din România, care ar putea să piardă clienți.

Sursa: Adevărul

Cel mai nordic punct al României, județul Botoșani, este aproape de colaps. În mod paradoxal, județul nord-moldav este al doilea din România ca luciu de apă, dar populația și animalele suferă de sete în fiecare vară. Sate întregi nu au nicio sursă de apă iar oamenii au ajuns la capătul răbdărilor, scrie Adevărul.

Un rezervor, singura sursă de apă a localnicilor din Cerchejeni

Județul Botoșani este pe locul doi la nivel național ca suprafață a luciului de apă, cu 3600 de hectare. Botoșaniul are o rețea hidrografică impresionantă cu peste 148 de iazuri, mari lacuri de acumulare și numeroase râuri, dintre care cele mai mari sunt Prutul și Siretul. Cu toate aceastea, în mod paradoxal, la Botoșani oamenii și animalele deopotrivă suferă de sete. Apa zace peste tot prin județ, dar nu ajunge în niciun fel la robinetele populației. O rețea catastrofală de distribuție a apei, cu magistrale vechi de jumătate de secol, o neputință în materie de investiții, au adus județul în pragul colapsului, aproape o zonă calamitată, pentru care autoritățile cer deja instituirea stării de alertă.

„Tărâmul setei” din „împărăția apelor”
Situația este extrem de gravă, în condițiile în care comune întregi suferă din cauza lipsei de apă. De exemplu, Blândești, Ungureni, Flămânzi, Copălău, Drăgușeni, dar și orașe precum Flămânziul. Odată cu venirea verii, culmea când oamenii au cea mai mare nevoie de apă, mulți rămân pe uscat. Inclusiv în municipiul Botoșani, cea mai mare aglomerare urbană a orașului, au fost întreruperi frecvente de apă dar și presiune scăzută. În alte localități precum Unțeni, Răchiți, Stăuceni, Curești, sunt restricții de furnizare a apei, adică oamenii primesc apă cu porția. La Cerchejeni sau Frumușica nu este apă deloc. De altfel, în tot județul, în fiecare comună, există măcar un sat fără apă, iar în celelalte apa este dată cu porția, în intervale orare, câteva ceasuri pe zi. Conform datelor oficiale, Botoșaniul este cel mai afectat județ din România din cauza lipsei apei cu 140 de localități fără apă sau cu restricții serioase în consumul apei. Dacă în anumite zone este cumva de înțeles din cauza rețelei hidrografice limitate, afectată de secetă, la Botoșani este un paradox, cum aproape numai în România poate fi întâlnit. Județul este plin de surse de apă, dar apa nu ajunge la oameni, mai relatează Adevărul..

400 de milioane de euro pierduți
Iar motivul este rețeaua de distribuție apei, extrem de veche și avariată dar și incompentența celor care ar fi trebuit să o reabiliteze. În județul Botoșani, alimentarea cu apă se face din Siret, Prut dar și din lacuri de acumulare, printr-o rețea veche de jumătate de secol, proiectată în anii comunismului pentru aproximativ un sfert din populația actuală a Botoșaniului.. Magistralele care aduc de fapt apa la rețelele comunale sau orășenești sunt principala problemă. Sunt vechi, subdimensionate și distruse. De exemplu magistrala care duce apă de la Botoșani la Flămânzi, alimentând toate comunele pe o distanță de 40 de kilometri a fost proiectată cu un debit necesar doar unei filaturi. Din această cauză apa aproape că nu mai ajunge la Flămânzi. În plus, magistrala este atât de avariată, încât reprezentanții operatorului județean de apă, Nova Apaserv, mărturisesc că au pierderi de 80%. Adică doar 20% din apa pompată în țevi ajunge la utilizatori.

Avariile sunt la ordinea zilei și în municipiul Botoșani dar și peste tot prin județ. În localitatea Dobârceni, localnicii sunt sătui de avarii. „Sunt mereu probleme cu apa.  Chiar mereu. Ba-i spartă într-o parte țeava, ba în alta. Bătaie de joc. Și cred că mai plătim și pierderile. În două luni am avut apă, de două ori, câte o jumătate de oră, maxim o oră”, spune o localnică.

De gestionarea situației apei în județ, se ocupă Nova Apaserv o firmă cu capital de stat. Mai precis, acționarii sunt Consiliul Județean dar și asocierea comunelor din județ. Societatea a avut mereu probleme financiare, existând mereu acuzații și suspiciuni că este de fapt o societate politizată unde performanța ar lăsa de dorit. De altfel, societatea ar fi pierdut 430 de milioane de euro, în două exerciții financiare, bani din finanțări europene, pe care Nova Apaserv i-ar fi putut atrage, prin proiecte, și utiliza pentru reabilitarea magistralelor, modernizarea întregului sistem de distribuție a apei, care evident nu mai face față, scrie Adevărul.

„Suntem la capătul răbdărilor, nu mai rezistăm așa”

Oamenii din Cerchejeni, o adevărată Sahară din nordul Moldovei, sunt la capătul puterilor. De ani de zile nu au apă. Trăiesc din ce le aduce primăria cu cisterna, într-un rezervor de apă de plastic, de 400 de litri. Și ei și animalele. Apa este adusă de la câțiva kilometri depărtare. În sat fântânile sunt fie secate, fie nu au apă potabilă. „Suntem la capătul răbdărilor. Nu mai rezistăm așa. Trăim ca sinistrații cu apă din bidonul de plastic. Năvălesc oamenii ca hultanii să i-a apă în butoaie, găleți ce apucă. Este greu de văzut, greu tare”, spune un localnic.

Publicitate

Mulți caută izvoare în satele sau chiar comunele învecinate. „Nu avem apă potabilă. Cumpărăm de la magazin. Și lângă noi este iazul Dracșani, mare cât o mare. Și noi murim de sete. Ca la proști. Umblu cu o căruță cu butoaie, ca oamenii nebuni. Poate găsim un izvor să trecem și ziua de astăzi”, spune un alt localnic din Cerchejeni.

La Dobârceni, localnicii s-au bucurat că au fost trase conducte de alimentare cu apă în comună. S-au bucurat degeaba. Apă primesc cu porția. Uneori deloc. Sunt localnici care acuză că apa are o culoare stranie și se tem să o bea. În plus, sunt revoltați că au plătit, din sărăcia lor, o mulțime de bani să facă aducțiunile în ogradă. „Am băgat 2.200 de lei în țevi goale, secate. Este bătaie de joc. În plus, fiindcă se tot oprește apa, ne strică tot aici, hurducă țevile, le nenorocește”, spune o localnică din Cișmănești, comuna Dobârceni. La Dobârceni, primăria aduce apă cu cisterna ca să nu moară animalele de sete. „Aduc zece transporturi, adică 120 de tone am adus numai eu. În localitate nu avem apă deloc, aducem de la iazul Ichimeni”, mărturisește un sătean din Drăgușeni.

Săraci și însetați

Botoșaniul este un județ rural, în care zeci de mii de oameni trăiesc exclusiv din agricultură și creșterea animalelor. Disconfortul personal provocat de lipsa apei este cea mai mică grijă. Sunt însă îngrijorați că nu vor avea ce să mai mănânce. Fără apă nu pot uda grădinile de legume și nici adăpa animalele. „Noi din asta trăim. Dacă nu mai pot adăpa animalele, dacă nu mai dau lapte, suntem terminați. Muritori de foame, cerșetori”, spune o localnică din Copălău. La Drăgușeni, o comună în care oamenii trăiesc din creșterea vitelor, localnicii spun că se pregătesc să vândă tot și să plece unde văd cu ochii.

„Fără apă nu putem adăpa vitele. Sunt oamenii care se gândesc să vândă și să plece în afară. Dezastru iese”, spun un fermier din Drăgușeni. Culmea, șefii de la apă, tot pe oameni îi găsesc vinovați, pentru că-și udă grădinile din care trăiesc.  „Rămâne aceeași problemă: consumul exagerat, chiar exagerat, de apă având în vedere utilizarea apei potabile pentru lucrări agricole și grădini. Eu cred că este anormal.  Și rețelele vechi și rețelele noi care vor fi prelucrate în proiectarea lor se ține cont de anumite aspecte tehnice care vizează exclusiv consumul menajer casnic, și nu folosirea apei în alte lucruri”, precizează Liviu Ștefan, directorul Nova Apaserv.

Botoșaniul aproape de starea de alertă

Având în vedere situația disperată de la Botoșani, prefectul Sorin Cornilă se gândește să instituie starea de alertă. „Iau în considerare declararea unei stări de alertă la nivelul județului Botoșani din cauza problemelor pe care le are operatorul de apă.”, a precizat Sorin Cornilă.

Sursă Adevărul.

Primul îndreptar ortografic, ortoepic și de punctuație (ÎOOP) din ultimii 29 de ani a fost trimis la tipar, anunță Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan – Alexandru Rosetti” al Academiei Române, într-o postare pe Facebook. Îndreptarul ar urma să fie lansat pe 31 august, de Ziua Limbii Române, își propun cercetătorii lingviști care au lucrat la el, și ar putea ajunge în magazine cel mai devreme din septembrie.

Lucrarea „continuă tradiția îndreptarelor” cu care au crescut succesiv generații întregi de elevi și familii în ultimul secol și se adresează ca până acum publicului larg care vrea să clarifice îndoielile legate de formele corecte ale cuvintelor care pot pune probleme în acest sens.

În raport cu Dicționarul Ortoepic, Ortografic și Morfologic al Limbii române (DOOM3, din 2021), îndreptarul are un inventar mult restrâns, care rezultă „din aplicarea succesivă a două principii fundamentale, și anume: (a) termenii sunt selectați din vocabularul activ al românei actuale literare de uz mediu; (b) sunt aleși termenii care prezintă diverse dificultăți normative, posibil generatori de variație și de greșeli în uzul curent al limbii”, după cum scrie în introducerea din noul îndreptar.

1. Adina Dragomirescu, cercetătoare lingvistă, directoarea Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan – Alexandru Rosetti” al Academiei Române și conferențiar universitar la Facultatea de Litere a Universității din București spune pentru Edupedu.ro că „ne gândim la o variantă online a îndreptarului, dar peste câteva luni”, întrebată dacă va fi disponibil online, cum este DOOM3.

„Norma din DOOM3 a fost păstrată cu extrem de puține excepții”, mai spune Dragomirescu.

Autorii noii cărți sunt Cristina Aranghelovici, Adnana Boioc Apintei, Raluca Brăescu, Ștefan Colceriu, Adina Dragomirescu, Alexandru Nicolae, Irina Nicula Paraschiv și Gabriela Pană Dindelegan. Lingviștii Rodica Zafiu, Emanuela Timotin și Cristian Moroianu s-au ocupat de revizia volumului.

Îndreptarul din 2024, orientat spre școală

Noua ediție a Îndreptarului ortografic, ortoepic și de punctuație (ÎOOP) vine mai ales în sprijinul elevilor și profesorilor, după cum se arată în introducerea lucrării:

„Lucrarea are o destinație preponderent școlară, astfel că, din necesități didactice, sunt selectate și cuvinte care nu au o justificare imediat normativă: clase „funcționale” de cuvinte (prepoziții, conjuncții, unele pronume și unele adverbe), precum și clase cu particularități speciale de flexiune (termeni cu flexiune neregulată, cu flexiune hibridă, cuvinte cu paradigmă defectivă, cuvinte invariabile, paronime, omonime totale sau parțiale), urmărindu-se aprofundarea informației descriptiv-flexionare”.

Iar autorii au dat și câteva exemple:

• „Astfel, diferențieri grafice de tipul bine-crescut vs bine crescut, bine-cunoscut vs bine cunoscut, bineînțeles vs bine înțeles sunt menite să distingă cuvintele compuse, scrise cu cratimă (bine-crescut, bine-cunoscut) sau legat fără cratimă (bineînțeles), de corespondentele lor grupări analizabile, scrise separat fără cratimă (bine crescut, bine cunoscut). Intrări de tipul din cauză că, în caz că, în caz de marchează calitatea locuțională a grupărilor, distinctă de calitatea substantivală a componentului central (cauză, caz)”.

• „De asemenea, diferențieri de tipul bob¹ (plantă) vs bob² (sanie) vs bob³(sămânță) vs bob⁴ (sămânță pentru ghicit), corespunzătoare celor patru intrări distincte în dicționar, înregistrează patru omonime parțiale deosebite prin plural (absența pluralului vs pluralul boburi vs pluralul boabe vs pluralul bobi). Înregistrarea lor în ÎOOP⁶ răspunde cerințelor imediate ale școlii, unde calificarea și descrierea gramaticală a formelor ocupă un rol important”.

„Pentru nevoi didactice, ÎOOP⁶se încheie cu o listă de „ortograme” (cum le numește școala), perechi de forme monosilabice cu pronunție identică, dar grafie diferită rezultând din folosirea cratimei (tipul alvs a-l; camvs c-am; lavs l-a). Lucrarea conține și o listă de nume proprii; unele sunt incluse în vocabular, fiind angajate într-o relație de antonomază cu un termen comun corespunzător (vezi Don Juan (personaj) vs termenul comun donjuan (tip uman)); altele apar numai în ANEXĂ, fără relație de antonomază, dar cu dificultăți de grafie, de pronunție, de accentuare (vezi New York [nĭuĭork], Schengen (germ.) [șengăn], Ucraina(desp. U-cra-i-na). Tot în ANEXĂ apare și o listă de nume proprii latinești și grecești frecvent folosite”, mai scrie în introducerea îndreptarului.

Publicitate

Norma nu se schimbă

„ÎOOP⁶ nu-și propune schimbarea normei, operație anevoioasă și mult prea derutantă pentru școală, și, oricum, intervenită prea repede în raport cu normarea anterioară. Rămâne în sarcina Institutului de Lingvistică și a Comisiei academice de cultivare a limbii pregătirea documentării (studii prealabile) pentru stabilirea inventarului de norme modificabile”, subliniază autorii lucrării în primele pagini.

Sunt, totuși, câteva modificări de normă care au intervenit și care au în vedere, de exemplu, schimbarea ordinii de preferință a variantelor pentru pluralul substantivelor căpșună, cireașă. Sau (schimbarea silabației pentru substantivele pioneză și fiică. Alte noutăți sunt corectarea formei de imperativ 2 sg. în cazul verbului a azvârli, modificarea formei de g.-d. în cazul substantivelor Antartica, Arctica, precizarea și corectarea indicațiilor privind flexiunea substantivului propriu Paște și eliminarea unor variante neliterare.

„Alte tipuri de modificări, și ele foarte limitate, privesc următoarele aspecte: precizări și detalieri de descriere, modificări de calificare a intrărilor, eliminarea unor împrumuturi cu circulație limitată, eliminarea câtorva neconcordanțe, introducerea unor soluții de tehnoredactare mai economicoase (vezi soluția „cuiburilor”)”, conform introducerii din îndreptar.

Sursa: Edupedu