Connect with us

Actualitate

Burse școlare 2024-2025. Ce tipuri de burse vor fi acordate elevilor, în anul școlar viitor

Publicat

acum 6 luni

Publicitate

Burse școlare 2024-2025. Metodologia de acordare a burselor în anul școlar următor a fost publicată în Monitorul Oficial. Ministerul Educației a prezentat principalele noutăți. Pe lângă noul tip de bursă de reziliență, s-a modificat și termenul de plată al burselor.

A fost introdusă bursa de reziliență, care se acordă elevilor care au cel puțin media anuală 7.

În ceea ce privește bursa de merit, aceasta se acordă tuturor celor care au cel puțin media anuală 9.50. Cele două burse se acordă primilor 30% dintre elevii fiecărei clase, a comunicat Ministerul Educației.
Burse școlare 2024-2025. Noutăți

Câteva dintre noutățile din metodologie:

De bursa de excelență olimpică I și II beneficiază și elevii aflați în mobilitate internațională, pe durata mobilității, dar nu mai mult de anul școlar în care a fost acordată bursa.
Bursele de merit, reziliență și tehnologice se acordă pe perioada cursurilor școlare, inclusiv pe perioada pregătirii practice și pe timpul pregătirii și susținerii evaluării naționale de către absolvenții clasei a VIII-a. Acestea se acordă în perioada primei sesiuni a examenului național de bacalaureat sau a examenului de certificare a calificării profesionale, până la comunicarea rezultatelor finale.
Pentru elevii din anii terminali, bursele sociale se acordă și în perioada primei sesiuni a examenului național de bacalaureat sau a examenului de certificare a calificării profesionale, până la comunicarea rezultatelor finale.
Noul termen de plată a bursei este data de 20 a fiecărei luni.
Beneficiază de bursă elevii cu afecțiuni oncologice și/sau cronice școlarizați, pentru o perioadă mai mare de 4 săptămâni, în cadrul „Școlii din Spital” sau la domiciliu, precum și cei reintegrați în unitatea de învățământ la care au fost înmatriculați anterior, după o perioadă de spitalizare mai mare de 4 săptămâni.

Burse școlare 2024-2025. Tipuri de burse și valoare

Publicitate

bursă de excelență olimpică I (gimnaziu și liceu):
750-3000 lei
pentru elevii care obțin premiile I, II, III și mențiune/medalii asimilate la olimpiadele școlare internaționale, campionatele sportive școlare internaționale recunoscute ME, Jocurile Olimpice, Jocurile Paralimpice, Jocurile Olimpice de Tineret
de această bursă vor beneficia și elevii aflați în mobilitate internațională
bursa de excelență olimpică II (gimnaziu și liceu):
700 de lei
pentru elevii care obțin premiile I, II, III la olimpiadele școlare naționale organizate și finanțate de Ministerul Educației
de această bursă vor beneficia și elevii aflați în mobilitate internațională
bursa de merit: 450 lei/lună
bursa de reziliență: 300 lei/lună
numărul burselor de merit cumulate cu numărul burselor de reziliență se acordă pentru minimum 30% din elevii din fiecare clasă de gimnaziu și liceu, inclusiv învățământ profesional și dual, dintr-o unitate de învățământ preuniversitar.
bursă socială: 300 lei/lună
bursă tehnologică: 300 lei/lună
bursa pentru susținerea participării școlare a mamelor minore: 700 lei/lună

Burse școlare 2024-2025. Bursa de merit

Bursele de merit se acordă după cum urmează:

elevilor din fiecare clasă de gimnaziu și liceu dintr-o unitate de învățământ preuniversitar, mai puțin elevii din clasa a V-a și elevii din clasa a IX-a, cu medii generale pe anul școlar anterior egale sau mai mari de 9,50
în situația în care prin aplicarea procentului de 30% nu sunt cuprinși toți elevii cu medii generale anuale mai mari sau egale cu 9,50, lista va fi extinsă pentru a-i cuprinde și pe aceștia;
elevilor din fiecare clasă a V-a dintr-o unitate de învățământ preuniversitar, cu media primelor două intervale de învățare din anul școlar în curs mai mare sau egală cu 9,50
în situația în care prin aplicarea procentului de 30% nu sunt cuprinși toți elevii cu medii mai mari sau egale cu 9,50, lista va fi extinsă pentru a-i cuprinde și pe aceștia
elevilor din fiecare clasă a IX-a dintr-o unitate de învățământ preuniversitar, cu medii de admitere în învățământul liceal sau profesional și dual egale sau mai mari de 9,50
în situația în care prin aplicarea procentului de 30% nu sunt cuprinși toți elevii cu medii de admitere mai mari sau egale cu 9,50, lista va fi extinsă pentru a-i cuprinde și pe aceștia
elevilor de gimnaziu și liceu, inclusiv învățământ profesional și dual, care au obținut:
premiile I, II sau III la etapele județene ale olimpiadelor școlare recunoscute de Ministerul Educației
premiul I la etapele naționale ale concursurilor/ competițiilor școlare și extrașcolare, recunoscute de Ministerul Educației
medalia de aur/locul I la campionatele naționale organizate de federațiile sportive naționale olimpice/probe olimpice

Burse școlare 2024-2025. Condiții bursa de merit

Listele cu elevii din clasa a V-a beneficiari ai bursei de merit se stabilesc în luna ianuarie a anului calendaristic următor anului în care se obțin rezultatele școlare. Se plătesc începând cu luna februarie, pentru drepturile aferente lunii ianuarie, până la sfârșitul cursurilor din anul școlar respectiv.

Pentru învățământul liceal vocațional, profilurile artistic, sportiv, teologic și militar, prin sintagma „media de admitere” se înțelege media finală de admitere, calculată conform prevederilor ordinului de ministru care reglementează organizarea și desfășurarea admiterii în învățământul liceal pentru fiecare an școlar.

Prin excepție, bursele de merit acordate pentru rezultate la competiții/concursuri școlare și extrașcolare pentru elevii din clasele terminale ale învățământului liceal, profesional și dual se acordă începând cu luna următoare obținerii rezultatelor, până la finalul cursurilor, inclusiv pentru cei care beneficiază deja de bursă de merit/bursă de excelență olimpică I sau II.

Bursele de merit care au la bază rezultatele obținute la competiții/concursuri școlare și extrașcolare, atestate prin documente școlare, respectiv prin copii de pe diplomele obținute la competiții, certificate pentru conformitate cu originalul la nivelul unității de învățământ, se acordă elevilor pe baza unei cereri depuse de părinte/reprezentantul legal/elevul major în primele 25 de zile calendaristice de la începerea cursurilor anului școlar sau în termen de 15 zile calendaristice de la data obținerii premiului pentru elevii din anii terminali. Rezultatele la campionatele naționale organizate de federațiile sportive naționale olimpice/probe olimpice care vor sta la baza acordării burselor de merit vor fi atestate prin: copie diplomă loc I și adeverință de la federația sportivă națională pe ramura de sport respectivă, la care se atașează extras din calendarul competițional.
Burse școlare 2024-2025. Bursa de reziliență

Bursele de reziliență se acordă după cum urmează:

elevilor de gimnaziu și liceu, inclusiv învățământ profesional și dual, care au obținut cel puțin media generală 7 în anul școlar anterior celui în care se acordă bursa, în ordinea descrescătoare a mediilor generale, mai puțin elevii din clasa a V-a și elevii din clasa a IX-a
elevilor din fiecare clasă a V-a dintr-o unitate de învățământ preuniversitar, cu media primelor două intervale de învățare din anul școlar în curs mai mare sau egală cu 7, în ordinea descrescătoare a mediilor
elevilor din fiecare clasă a IX-a dintr-o unitate de învățământ preuniversitar, care au obținut cel puțin media de admitere 7 în învățământul liceal sau profesional/dual, în ordinea descrescătoare a mediilor de admitere;
elevilor cu afecțiuni oncologice și/sau cronice școlarizați, pentru o perioadă mai mare de 4 săptămâni, în cadrul „Școlii din Spital” sau la domiciliu, în anul școlar următor în unitatea de învățământ la care au fost înmatriculați anterior

Bursa de merit și bursa de reziliență. Alte prevederi

Numărul de elevi beneficiari ai bursei de merit acordate pe bază de medie, cumulat cu numărul de elevi beneficiari ai bursei de reziliență, acordată pe bază de medie, este de 30% din numărul de elevi ai fiecărei clase de gimnaziu și de liceu, inclusiv învățământ profesional și dual, dintr-o unitate de învățământ preuniversitar de stat.

Prin excepție, în clasele în care elevii ce îndeplinesc criteriile de acordare a burselor de merit și de reziliență nu reprezintă cumulat 30% din efectivul clasei, aceste burse se pot acorda și unui procent mai mic de 30%.

În cazul în care în clasă există unul sau mai mulți elevi cu media generală anuală/media notelor pe primele 2 module —pentru elevii din clasa a V-a/media de admitere — pentru elevii din clasa a IX-a egală cu a celui de pe ultima poziție din lista beneficiarilor de burse de reziliență, lista va fi extinsă pentru a-i cuprinde pe toți cei cu medii egale.

Calcularea numărului de elevi, corespunzător procentului de 30% din elevii din fiecare clasă de gimnaziu și liceu dintr-o unitate de învățământ preuniversitar, se face în situația în care se obține un număr fracționar, prin rotunjirea la numărul întreg imediat superior numărului fracționar obținut prin calcul, indiferent de valoarea fracției.

În cazul elevilor din clasa a V-a media care stă la baza acordării burselor de merit și de reziliență se calculează ca medie aritmetică, având două zecimale, fără rotunjire, a notelor obținute de elevi la toate disciplinele, pe parcursul primelor două intervale de învățare din anul școlar în curs.
Burse școlare 2024-2025. Calculul burselor de merit și reziliență, pe clase

Bursele de merit și de reziliență se acordă în perioada cursurilor școlare.

În numărul beneficiarilor de bursă de merit și de reziliență nu vor fi cuprinși beneficiarii burselor de excelență olimpică I și II.

Având în vedere că forma de organizare în învățământul simultan gimnaziu este de formațiune de studiu, iar în cadrul unei formațiuni de studiu elevii sunt grupați pe clase (clasa a V-a, a VI-a, a VII-a, a VIII-a), calculul numărului de beneficiari ai burselor de merit și de reziliență se face pe clase.

Bursele de merit și de reziliență care au la bază media se acordă la propunerea profesorului diriginte. Nu sunt condiționate de depunerea unei cereri în acest sens. Profesorul diriginte va înainta la secretariatul unității de învățământ lista cu elevii propuși pentru bursa de merit și de reziliență pe baza mediei, în primele 25 de zile calendaristice de la începerea cursurilor anului școlar, pentru elevii din clasele VI—XII. Pentru elevii de clasa a V-a, în primele 15 zile calendaristice ale lunii ianuarie.
Burse școlare 2024-2024. Bursa socială

Se acordă la cerere, în funcție de situația materială/socială/medicală a elevului, a familiei sau a susținătorilor legali.

Elevii care beneficiază de bursă socială au dreptul la păstrarea confidențialității asupra identității, datelor cu caracter personal și informațiilor referitoare la situația de dificultate în care se află.
Bursa socială. Beneficiari

Bursa socială se acordă elevilor din învățământul preuniversitar de stat, înscriși la cursurile cu frecvență, inclusiv celor școlarizați la domiciliu sau care urmează cursurile în școala de spital, care se încadrează în cel puțin una dintre următoarele situații:

elevi proveniți din familii care realizează un venit mediu net lunar pe membru de familie, supus impozitării, pe ultimele 12 luni anterioare cererii, mai mic de 50% din salariul minim net pe economie;
elevi cu vârsta de până la 30 de ani, neangajați pe piața muncii și înscriși în formele de învățământ cu frecvență redusă sau în programele educaționale de tip „A doua șansă”, a căror familie realizează un venit mediu net lunar pe membru de familie, supus impozitului pe venit, pe ultimele 12 luni anterioare cererii, mai mic de 50% din salariul minim net pe economie
pentru cei de mai sus se va lua în calcul salariul minim net pe economie în vigoare la data depunerii cererii
elevi cu unul sau ambii părinți decedați și elevi asupra cărora a fost instituită o măsură de protecție specială, respective plasamentul/plasamentul de urgență, fără a se lua în considerare nivelul venitului mediu pe membru de familie

Bursa socială. Beneficiari

elevi care provin din familii monoparentale, care realizează un venit mediu net lunar pe membru de familie, supus impozitării, pe ultimele 12 luni anterioare cererii, mai mic de un salariu minim net pe economie; se va lua în calcul salariul minim net pe economie în vigoare la data depunerii cererii
elevi care au deficiențe/afectări funcționale produse de boli, tulburări sau afecțiuni ale structurilor și funcțiilor organismului, încadrate conform criteriilor din anexa nr. 1 la Ordinul MS/ MMFPSPV 1.306/1.883/2016 și structurate tipologic conform aceluiași act normativ, fără a se lua în considerare nivelul venitului mediu pe membru de familie
elevi cu afecțiuni oncologice și/sau cronice școlarizați, pentru o perioadă mai mare de 4 săptămâni, în cadrul „Școlii din Spital” sau la domiciliu, fără a se lua în considerare nivelul venitului mediu pe membru de familie
elevi care revin după școlarizarea din cadrul „Școlii din Spital” în unitatea de învățământ la care au fost înmatriculați anterior, fără a se lua în considerare nivelul venitului mediu pe membru de familie
elevi proveniți din familii care beneficiază de venit minim de incluziune, în baza deciziei de stabilire a dreptului la ajutor de incluziune a familiei elevului.

Bursa socială. Acte necesare

Elevii majori sau părinții/tutorii legal instituiți/reprezentanții legali ai elevilor minori depun la comisia de management al burselor din unitatea de învățământ o cerere însoțită de acte care dovedesc dreptul de acordare a bursei sociale. Cererea se depune în primele 25 de zile calendaristice de la începerea cursurilor anului școlar.

Documentele care vor fi depuse:

cererea părintelui/reprezentantului legal/elevului major
declarație pe propria răspundere privind veniturile nete, cu caracter permanent, obținute pe ultimele 12 luni anterioare cererii, realizate de membrii familiei, supuse impozitării
acordul privind prelucrarea datelor cu caracter personal pentru verificarea respectării criteriilor de acordare a bursei
documente doveditoare ale componenței familiei: certificatele de naștere ale copiilor sub 14 ani, actele de identitate ale persoanelor care au peste 14 ani, acte referitoare la starea civilă de la momentul depunerii cererii, certificatul de divorț și convenția notarială încheiată în cadrul procesului de divorț cu copii minori, sentință judecătorească din care să rezulte stabilirea domiciliului copilului/copiilor la unul dintre părinți, certificat de deces, decizia instanței de menținere a stării de arest, raport de anchetă socială în cazul părinților dispăruți, după caz.

Acordarea burselor sociale pentru motive medicale se face pe baza certificatului de încadrare în grad de handicap sau a certificatului eliberat de medicul specialist (tip A5), cu luarea în evidență de către medicul de la cabinetul școlar/medicul de familie — acolo unde nu există medic școlar.
Bursa socială – acordată și în vacanțe

Lista elevilor care beneficiază de burse sociale poate fi revizuită lunar, la cererea beneficiarilor: se adaugă listei beneficiarilor de burse sociale acei elevi care fac dovada încadrării în condițiile prevăzute.

Bursele sociale se acordă și în perioada vacanțelor școlare.

Nu primesc bursa socială în perioada vacanței de vară:

elevii care nu au promovat anul școlar
elevii care la sfârșitul anului școlar sunt corigenți la mai mult de o disciplină și au acumulat mai mult de 20 de absențe nemotivate/an; aceste două condiții sunt strict cumulative, bursa pe perioada vacanțelor nefiind suspendată dacă este îndeplinită doar una dintre ele
absolvenții învățământului gimnazial care nu au fost admiși în liceu/învățământ profesional, cursuri cu frecvență, într-o unitate de învățământ preuniversitar de stat
elevii care repetă anul școlar din alte motive decât cele medicale.

Pentru elevii din anii terminali, bursele sociale se acordă și în perioada primei sesiuni a examenului național de bacalaureat sau a examenului de certificare a calificării profesionale, până la comunicarea rezultatelor finale, cu condiția ca elevii bursieri să se prezinte la examene.
Burse școlare 2024-2025. Bursa tehnologică

În anul școlar 2024—2025, bursa tehnologică se acordă doar elevilor înmatriculați în cadrul specializărilor din învățământul profesional, inclusiv dual, nivel 3 EQF/CNC.

Elevii declarați repetenți la finalul unui an școlar nu beneficiază de bursa tehnologică pentru anul de studiu pe care îl repetă. Se exceptează cazurile de repetare a anului școlar din motive medicale.

În anul școlar 2024—2025, elevii declarați repetenți în învățământul liceal, care optează pentru continuarea studiilor în învățământul profesional, inclusiv dual, beneficiază de bursă tehnologică.

Bursa tehnologică nu se acordă în primele 3 luni calendaristice din anul școlar următor, în cazul în care elevul a comis abateri disciplinare grave, care conduc la scăderea mediei generale la purtare sub nota 7 în anul școlar precedent.

Decizia de suspendare a bursei tehnologice se aplică de către director, la propunerea comisiei de management al burselor.

Bursa tehnologică se acordă elevilor la propunerea dirigintelui. Nu este condiționată de depunerea unei cereri în acest sens. Profesorul diriginte va înainta la secretariatul unității de învățământ lista cu elevii propuși pentru bursa tehnologică, în primele 25 de zile calendaristice de la începerea cursurilor anului școlar.

Vezi integral: OME_5518_burse scolare 2024-2025

sursa document: edupedu.ro ii ii

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News

Ultimele articole pe botosani24

Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:

ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Pe aceeași tema:

Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (315)

Publicat

acum 49 de minute

miercuri, 08.01.2025

de

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist

 

TERMENI, CONCEPTE, SINTAGME…

 

PROGRAMUL  DE  ALIMENTAŢIE  ŞTIINŢIFICĂ. Un program instituţionalizat de Ceauşescu prin decretele asupra raţionalizării din 10 şi 17 octombrie 1981 şi mai ales prin “Programul…” din 24 iulie 1982, care îi conferă un caracter de permanenţă prin raţionalizarea produselor de bază: pâine, făină, carne, zahăr, ulei, ouă, lapte etc. prin apariţia cartelelor de raţionalizare. La Braşov, de exemplu, în 1987, o astfel de cartelă prevedea pentru 12 luni: 8,5 kg de carne (4 kg de porc şi 4,5 kg de pui), deci 23 de grame pe zi; 2,5 kg de făină (7 grame pe zi); 10 litri de ulei (27 mililitri pe zi); 10,5 kg de salam (29 grame pe zi). Se adaugă un ou la 36 de zile. Trebuie amintit că centrele urbane erau mult mai bine aprovizionate decât localităţile rurale.

 

Publicitate

ECONOMIE  VIRTUALĂ. Concept pus în circulaţie în 1998 de Clifford Gaddy de la “Brookings Institution”, Washington D. C. şi Barry W. Ickes de la Pennsylvania State University (vezi revista “22” Plus nr. 75 / 1999): “În esenţă, economia virtuală este pojghiţa formală cu aspect clasic de economie capitalistă, care acoperă o încrengătură vie de relaţii sociale, politice şi de interese personale, publice”. Liviu Gaiţă defineşte astfel economia virtuală: „Se dezvoltă o economie în care se folosesc preţuri, dar nimeni nu plăteşte bani, nimeni nu plăteşte la timp. Se acumulează datorii reciproce uriaşe care, de asemenea, nu pot fi plătite în perioade rezonabile de timp. Salariile sunt declarate dar nu şi plătite. Acestea creează venituri iluzorii, sau virtuale – în esenţă la afaceri conduse în afara pieţei, la preţuri virtuale”. Economiştii sunt categorici în a confirma că economia virtuală se dovedeşte o specialitate a falşilor reformatori din Est.

 

PARABOLA  CENTAURULUI. Aparţine lui Varujan Vosganian şi se referă la situaţia ambiguă în care se găseşte cineva: „situaţia unui centaur care, atunci când se duce la operă, i se spune:”EŞTI PE JUMĂTATE CAL, IEŞI AFARĂ!”, iar când se duce să zburde pe câmp i se spune: „EŞTI  JUMĂTATE OM, PLEACĂ DE AICI!”

 

ARTA  SECESIONISTĂ. Sintagmă întâlnită în „România literară” nr. 51-52 din 1998, într-un articol semnat de Ştefan Cazimir, care ne şi explică: „Secesionismul îşi datorează numele unui conflict survenit în 1982 între un grup de artişti plastici din Munchen şi autorităţile statului bavarez, determinând refuzul celor dintâi de a mai participa la salonul oficial şi pronunţarea de către ei a „secesiunii” prin deschiderea unei expoziţii separate. (…) Secesionismul a marcat puternic tot ce a fost artă vizuală: modă, arte aplicate şi industriale, pictură, sculptură şi grafică, decoraţia scenică, cinematografia, arhitectura şi decoraţia”.

Paul Constantinescu scrie în 1972 despre secesionism: „…a cuprins toată Europa şi America de Nord, atingând sensibil şi Extremul Orient, mai ales Japonia”. Continuă Ştefan Cazimir: „Nota specifică a viziunii secesioniste este bidimensionalitatea”;

 

AXIOMA  TALENTULUI  ÎN  PROZĂ. Aparţine lui Damian Nicula şi, scrie Dan Stanca în „Luceafărul” nr. 45 din 1998, i-a fost spusă lui pe 30 septembrie 1985, pe când era redactor la revista „Viaţa românească”: „…scriitorii care îşi propun din start să scrie un roman de 600-700 de pagini şi nu se ridică de la masă până nu şi-au făcut această normă uriaşă de pagini, ar cam trebui să se lase de meserie”;

 

PROPOZIŢIA INTEROGATIVĂ SCHLATTNER. Propoziţia cu care debutează textul romanului „Cocoşul decapitat”  de Eginald Schlattner, preot luteran în localitatea Roşia de lângă Sibiu: „EXITUS, CE ÎNSEAMNĂ DE FAPT ACEST CUVÂNT?”

 

TAMARETA.  Poezie cu formă fixă (dar fără formă fixă) inventată de poetul Emil Brumaru în urma inspiraţiei pe care i-o producea Tamara, tânăra şi frumoasa sa soţie. Redau aici una dintre multele tamarete scrise de Emil Brumaru:

„ Dacă lui Lou vaginu-i cânta Apollinaire, / Tamáriușka, eu ție ce aș putea să-ți cânt? /  Piersica-nchisă-n flăcări de rouă și piper / Păzită de un înger cu lancea tremurînd?  / Trifoi-frăguț cu patru petale de amor / Plușate de-o femeie nostalgică și șuie? / O, lasă-mă să-ți mângâi cu gura un picior / Pînă acolo unde piciorul geamăn suie. / Și apără-mi cu trupul tău gol ca-n iarmaroc / Sufletul  trist și viața topită-n dulci păcate. / Și dă-mi ca pe-o icoană cărnoasă, să mă rog, / Curul bîrfit zburdalnic de coapsele-ți surate”.

Mai multe tamarete se pot citi în volumul „Opere II. Submarinul erotic” (Polirom, 2009).

 

 

Citeste mai mult

Eveniment

Wizz Air reia zborurile către Tel Aviv

Publicat

acum o oră

miercuri, 08.01.2025

de

Publicitate

Wizz Air va relua operațiunile către Tel Aviv, începând din 15 ianuarie din București și din 25 martie din Iași, a informat miercuri compania aeriană.

Din București, zborurile vor fi operate de cinci ori pe săptămână, iar din aprilie de două ori pe zi.

Din Iași, zboruri către Tel Aviv vor fi de două ori pe săptămână.

Biletele sunt disponibile pe wizzair.com și prin aplicația oficială a companiei aeriene.

Pe 15 octombrie 2024, Wizz Air a anunțat că suspendă, până pe 14 ianuarie 2025, zborurile spre și dinspre Tel Aviv, ca urmare a situației din regiune. AGERPRES

Publicitate
Citeste mai mult

Eveniment

Românii vor călători fără vize în SUA. Aderarea României la programul Visa Waiver va fi anunțată oficial vineri, la Washington

Publicat

acum 2 ore

miercuri, 08.01.2025

de

Publicitate

Românii vor călători fără vize în SUA. Românii vor putea călători în Statele Unite fără a mai fi necesară obținerea vizei. Intrarea României în programul Visa Waiver, începând cu acest an, va fi marcată în cadrul unei întâlniri ce va avea loc vineri, 10 ianuarie, între Secretarul pentru Securitate Internă al Statelor Unite, Alejandro Mayorkas și Ambasadorul României în Statele Unite, Andrei Muraru, scrie alba24.ro.

În cadrul evenimentului, reprezentantul guvernului american îl va informa oficial pe reprezentantul statului român cu privire la decizia autorităților SUA de admitere a României în programul Visa Waiver (VWP), comunicând totodată detaliile tehnice și data activării efective a noului regim de călătorie pentru cetățenii români. Oficialii celor două țări vor marca desemnarea României în programul de scutire de vize, trecând în revistă eforturile ambelor părți pentru aderarea țării noastre, precum și formele de cooperare privind îndeplinirea în continuare a cerințelor de reciprocitate și schimb de informații.

La evenimentul din capitala Statelor Unite vor lua parte oficialii americani ai Departamentului pentru Securitate internă și Departamentului de Stat, precum şi reprezentanți ai Ambasadei României la Washington.

Ce spune Ambasadorul României în SUA, Andrei Muraru

„Evenimentul de vineri este punctul culminant şi rezultatul final al anilor de muncă asiduă a oficialilor români și americani. Desemnarea României în programul american de scutire de vize este o recunoaștere importantă a intereselor noastre comune economice și de securitate. România își consolidează astfel statutul de partener strategic al SUA, fiind prima țară din regiunea Mării Negre admisă în programul Visa Waiver.

Vor exista beneficii importante – românii vor putea călători mai ușor, impulsionând astfel comerțul si investițiile, şi încurajând turismul şi contactele directe.

Având în vedere cerințele stricte pe care le-a avut de îndeplinit, ca orice alt stat admis în program, Romania devine o țară mai sigură, care își coordonează mai strâns securitatea cu Statele Unite“ a declarat Ambasadorul României în Statele Unite, Andrei Muraru.

Publicitate

Urmare a deciziei Guvernului federal al SUA, România devine astfel al 43-lea participant la programul american de scutire de vize.

Românii vor călători fără vize în SUA

Potrivit reprezentanților Ambasadei României în SUA, la 27 noiembrie 2024, Departamentul de Stat al SUA a confirmat că România a înregistrat în anul fiscal 2024 (1 octombrie 2023 – 30 septembrie 2024) o rată de refuz a vizelor de 2,61%, îndeplinind astfel unul dintre criteriile principale de acces în Programul Visa Waiver.

Pe lângă criteriul ratei de refuz, accesul României în programul Visa Waiver a presupus îndeplinirea unor criterii esențiale legate de securitatea documentelor de călătorie, realizarea schimbului de informații, implementarea unor măsuri concrete pentru combaterea terorismului şi a migrației ilegale. Pentru îndeplinirea acestor obiective, autoritățile române au numit în 2023 un coordonator național și au creat un comitet inter-instituțional pentru includerea țării noastre în programul SUA de scutire de vize. Totodată, îndeplinirea criteriilor tehnice a presupus încheierea unor acorduri, implementarea unor măsuri tehnice concrete, precum şi modificări legislative importante.

Programul Visa Waiver este un parteneriat cuprinzător de securitate între Statele Unite și țările desemnate, care permite cetățenilor acestor state să călătorească în SUA fără viză timp de până la 90 de zile pentru turism sau afaceri. Programul are o importantă componentă de combatere a terorismului și a infracționalității transfrontaliere, inclusiv a migrației ilegale, care necesită un schimb permanent de informații cu țările participante, sprijinind în același timp comerțul si călătoriile în scop turistic sau de afaceri.

Programul este administrat de Departamentul de Securitate Internă în colaborare cu Departamentul de Stat. Până în prezent, cetățenii a 42 de state pot călători în SUA în cadrul programului Visa Waiver. Cetățenii țărilor incluse în Programul Visa Waiver care doresc să călătorească în Statele Unite trebuie să se înregistreze în Sistemul electronic de autorizare a călătoriilor (Electronic System for Travel Authorization – ESTA) înainte de a se deplasa in SUA și să îndeplinească o serie de cerințe de eligibilitate.

Prin aderarea la programul Visa Waiver, cetățenii români nu vor mai avea de susținut interviuri la un consulat al SUA, ceea ce face procedura mult mai puțin costisitoare și consumatoare de timp. Autorizația de călătorie care înlocuiește vizele actuale este valabilă timp de doi ani, are număr nelimitat de intrări/ieșiri din SUA în acest interval, și poate fi utilizată pentru vizite de până la 90 de zile; costul unei autorizații de călătorie este de 21 de dolari SUA.

Citeste mai mult

Cultura

Poezie, muzică și arte vizuale la Zilele Eminescu, săptămâna viitoare la Ipotești și Botoșani

Publicat

acum 3 ore

miercuri, 08.01.2025

de

Publicitate

Memorialul Ipotești anunță o ediție cu multe noutăți a Zilelor Eminescu, ediția ianuarie: pe lângă Gala Premiilor Culturii Naționale, ediția din acest an aduce conferințe și dezbateri, lecturi de poezie și discuții, recitaluri și concerte, un salon al editurilor, expoziții de artă contemporană și o serie de vizite în atelierele artiștilor botoșăneni.

În 14 ianuarie are loc o nouă Gală a Premiilor Culturii Naționale, în cadrul căreia vor fi acordate premiile naționale pentru Excelență în cultură, pentru Promovarea operei eminesciene și a culturii române și pentru Traducere din literatura română și dezvoltarea studiilor românești din mediul internațional. În închiderea galei, Constantin Chiriac va susține un recital extraordinar.

Gala va fi precedată de dezbaterea culturală sub genericul „Patrimoniul transnațional al culturii române – dialog și mediatori interculturali, cooperare în rețele cultural-academice” va avea loc sub forma unui panel, la care  vor participa: Acad. Mircea Martin, Prof. Dr. Bruno Mazzoni (Italia), Constantin Chiriac, directorul Teatrului „Radu Stanca” din Sibiu, scriitorul Matei Vișniec (Franța), Mihai Pop, manager Galeria Plan B (Berlin). Dezbaterea va fi moderată de prof. dr. Iulian Costache, Ministru consilier al Ambasadei din Berlin.

În aceeași zi, Memorialul Ipotești vernisează la galeria Horia Bernea expoziția „Ilustrat, tipărit, copiat, învățat” a artiștilor clujeni Alex Bodea și Ciprian Mureșan, organizată de galeriile Plan B (Cluj-Berlin) și Lutnița (Chișinău) și îngrijită de Mihai Pop.

În 15 ianuarie, Cafeneaua Artelor găzduiește Salonul Editurilor, o ediție specială a Institutului Blecher, moderată de Claudiu Komartin, și o consultare publică privind strategia culturală a județului Botoșani, moderată de Ștefan Teișanu, iar la Cros Pub are loc spectacolul Eminescu feat. Ginsberg, cu Ionuț Caras și Cristian Gherghel.

În 16 ianuarie, la Wenge (Onicescu, 9), debutează prima ediție botoșăneană a Discuției Secrete, un festival de literatură contemporană care aduce în fața publicului botoșăneanscriitori contemporani din toată România: Vlad Alui Gheorghe, Șerban Axinte Ștefan Baghiu Iustin Butnariuc Rita Chirian Vlad Constantinescu Andrew Davidson-Novosivschei, Emilian Galaicu-Păun,KataGyőrfi, Claudiu Komartin, V. Leac, Márton Evelin, Cosmina Moroșan, Oana Paler, Sorina Rîndașu, Dan Sociu,Szántai János, Emilia Faur (moderatoare), Márton Evelin (moderatoare), Cătălin Lazurca (curator).

Publicitate

În 17 ianuarie are loc vernisajul expoziției Poster X Poem, un proiect interdisciplinar care aduce împreună poeți contemporani și artiști vizuali: Ana Maria Dudu & Silvia Grădinaru, Radu Manelici X Tara Skurtu, Teona Galgoțiu X Sebastian Pren, Paula Rusu X Sebastian Sifft, Alin Tămășan X Andrei Doboș, Bogdan Moraru X Elena Vlădăreanu, VolodeaBiri& Svetlana Cârstean, Sorina Vazelina X Krista Szöcs, Miruna Modîlcă Belgun X Yigru Zeltil, Bianca Mocan X Deniz Otay, Bogdan Ceaușescu X Radu Andriescu, Andrei Nicolescu X Julien Britnic, Alina Marinescu X Monica Cure. Expoziția va fi deschisă în Gara din Botoșani.

Zilele Eminescu oferă, de asemenea, publicului posibilitatea de a vizita atelierele mai multor artiști botoșăneni, pentru a sta de vorbă cu aceștia în mediul lor de lucru. Astfel, vizitatorii vor fi primiți în atelierele lor de către Ana Maria Micu, Dan Sociu, Gheorghe Stanciu și Gheorghe Iavorenciuc, cel din urmă fiind custodele colecției Constantin Dracsin și a atelierului sculptorului botoșănean Marcel Mănăstireanu.

Seria „Poeți la liceu” și „Poeți în dialog” îi duce în acest an pe Șerban Axinte, Sorina Rîndașu, Ligia Keșișian, Claudiu Komartin, Nichita Danilov,  Adrian Alui Gheorghe, Olga Ștefan, Laura Francisca Pavel, Constantin Iftime, Dan Sociu la liceele Liceul Teoretic „Doctor Mihai Ciuca” Săveni, Liceul „Dimitrie Negreanu” Botoșani, Liceul „Octav Onicescu” Botoșani, Liceul „A.T. Laurian” Botoșani, Liceul „Regina Maria” Dorohoi, Colegiul Național „Grigore Ghica” Dorohoi, Liceul „Dimitrie Cantemir” Darabani.

Nu în ultimul rând, o serie de activități sunt dedicate elevilor și profesorilor – acestea vor lua forma unor lecturi de poezie și discuții cu autorii; workshop-uri; discuții cu profesorii și poeții pe teme legate de receptarea operei eminesciene; elevii vor fi antrenați, de asemenea, în pregătirea și panotarea expozițiilor din cadrul Zilelor Eminescu și în alte activități de organizare.

„Ne-am dorit ca în acest an să mergem noi înșine către publicul botoșănean și de aceea Zilele Eminescu au loc nu doar la Memorialul Ipotești, ci le ducem și în cafenelele din Botoșani, în atelierele artiștilor, în școli și în spații neconvenționale din oraș. Putem face aceste lucruri grație colaborării cu numeroase instituții culturale și de învățământ, cu organizații culturale din Botoșani și din țară, dar și cu grupuri civice și inițiative locale din Botoșani” (Ala Sainenco, Managerul Memorialului Ipotești).

Evenimentele sub genericul Zilele Eminescu – Ziua Culturii Naționale, ediția 2025, sunt organizate cu sprijinul Consiliului Județean Botoșani, în parteneriat cu Primăria Botoșani, Teatrul „Mihai Eminescu” Botoșani, Asociația Nord, instituții de învățământ, ONG-uri și mediul privat.

Programul detaliat al evenimentelor poate fi consultat  pe pagina Memorialului Ipotești: http://www.eminescuipotesti.ro/zileleeminescu2025ianuarie.htm.

 

 

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending