Ministerul Educației a făcut precizări despre olimpiadele și concursurile luate în calcul la acordarea burselor de merit și performanță pentru elevi, în acest an școlar, relatează alba24.ro
În anul școlar 2022-2023, criteriile de acordare a burselor de merit și performanță sunt precizate în Ordinul ME nr. 5.379/7.09.2022.
Burse de performanță 2022
Bursele de performanță se acordă elevilor din învățământul preuniversitar de stat și particular înscriși la cursurile cu frecvență, în funcție de rezultatele la concursurile/competițiile naționale organizate de Ministerul Educației sau la competițiile sportive internaționale la care participă loturile naționale ale României.
Bursele de performanță se acordă elevilor care se încadrează în cel puțin unul dintre cazurile următoare:
au obținut locurile I, II sau III la etapele naționale ale competițiilor școlare naționale organizate de Ministerul Educației
s-au calificat în loturile de pregătire organizate de Ministerul Educației pentru competițiile internaționale
au obținut locurile I, II sau III la etapele naționale ale competițiilor/concursurilor cultural-artistice, cu caracter sportiv sau cu caracter tehnico-științific, organizate de Ministerul Educației
au obținut locurile I, II sau III la competițiile sportive internaționale la care participă loturile naționale ale României
Bursele de performanță obținute se acordă pe perioada anului școlar următor celui în care s-au obținut rezultatele. Prin excepție de la aceste prevederi, pentru elevii din clasele terminale ale învățământului liceal și profesional, bursa de performanță se acordă începând cu luna următoare obținerii rezultatelor, până la finalul anului școlar.
Publicitate
Pot primi bursă doar elevii promovați la toate disciplinele, la finalul cursurilor din anul școlar anterior. Valoarea minimă a bursei de performanță este de 500 de lei.
Bursele de performanță se acordă elevilor pe baza rezultatelor obținute, atestate prin copii certificate conform cu originalul la nivelul unității de învățământ, de pe documentul doveditor pentru componența lotului de pregătire sau de pe diplomele obținute la competiții, la propunerea dirigintelui, nefiind condiționate de depunerea unei cereri în acest sens.
Lista olimpiadelor, concursurilor naționale, competițiilor/concursurilor cultural – artistice, cu caracter sportiv sau cu caracter tehnico-științific, pentru care se acordă bursele de performanță
Olimpiade/competiții internaționale/naționale
Olimpiada Internațională de Limba FRANCEZĂ
Olimpiada Internațională de Limba GERMANĂ (Germania, Hamburg)
Olimpiada Internațională de Limba RUSĂ
Campionatul Mondial de Dezbateri Pentru Elevi – World Schools Debating Championships
Olimpiada Internațională de Matematică (Norvegia, Oslo)
Olimpiada Internațională de Fizică (Belarus, Minsk)
Olimpiada Internațională de CHIMIE (China,Tianjin)
Olimpiada Internațională de BIOLOGIE (Armenia, Erevan)
Olimpiada Internațională de FILOSOFIE (Portugalia, Lisabona)
Olimpiada Internațională de GEOGRAFIE (Franța, Paris)
Olimpiada Internațională de INFORMATICĂ (Indonezia)
Olimpiada Internațională de INFORMATICĂ în Echipe – IOIT (Italia, Bologna)
Olimpiada Internațională de LINGVISTICĂ (Insula Man, Marea Britanie)
Olimpiada Internațională de ASTRONOMIE și ASTROFIZICĂ
Olimpiada Internațională de ASTRONOMIE (Italia, Matera)
Olimpiada Internațională ȘTIINȚELE PĂMÂNTULUI (online)
Olimpiada Internaţională de ŞTIINŢE PENTRU JUNIORI
Olimpiada Internaţională de ASTRONOMIE și ȘTIINȚELE SPAȚIULUI PENTRU JUNIORI
Olimpiada Internaţională de PROIECTE DE MEDIU
Olimpiada TINERILOR POMPIERI
Pregătirea loturilor naționale la olimpiadele internaționale – discipline
LIMBA ROMÂNĂ– olimpiadă internațională de lectură-lot național
LIMBA LATINĂ – olimpiadă internațională-lot național
LINGVISTICĂ – olimpiadă internaţională-lot național
LIMBA NEOGREACĂ – olimpiadă internațională-lot național
LIMBA RUSĂ – olimpiadă internațională-lot național
LIMBA GERMANĂ MODERNĂ – olimpiadă internațională-lot național
LIMBA FRANCEZĂ – olimpiadă internațională -lot național
CAMPIONATUL MONDIAL DE DEZBATERI PENTRU ELEVI – WORLD SCHOOLS DEBATING CHAMPIONSHIPS -lot național
MATEMATICĂ – olimpiadă balcanică de juniori – lot lărgit și restrâns în România
MATEMATICĂ – olimpiadă balcanică de seniori – lot lărgit și restrâns în România
MATEMATICĂ – olimpiadă internațională – lot lărgit și restrâns în România
MATEMATICĂ – olimpiadă internațională – lot restrâns în străinătate
MATEMATICĂ (pentru fete) – olimpiadă internațională – lot lărgit și restrâns în România
MATEMATICĂ – olimpiadă pentru liceele maghiare din Europa-lot lărgit și restrâns
MATEMATICĂ – olimpiadă pentru gimnaziile maghiare din Europa- lot lărgit și restrâns
CHIMIE – olimpiadă internațională – lot lărgit
CHIMIE – olimpiadă internațională- lot restrâns
CHIMIE – tabără de pregătire olimpici naționali
FIZICĂ – olimpiadă internațională- lot lărgit
FIZICĂ – olimpiadă internațională- lot restrâns
ASTRONOMIE – olimpiadă internațională- lot lărgit și restrâns
BALCANIADĂ DE FIZICĂ – BPO – olimpiadă internațională- lot lărgit și restrâns
ASTROFIZICĂ – olimpiadă internațională- lot lărgit și restrâns
I.Y.P.T. olimpiadă internațională – lot lărgit și restrâns
BIOLOGIE – olimpiadă internațională– lot lărgit
BIOLOGIE – olimpiadă internațională- lot restrâns
ȘTIINȚE – olimpiadă internațională de științe pentru junior- lot lărgit
ȘTIINȚE – olimpiadă internațională de științe pentru juniori- lot restrâns
„EUSO” –olimpiadă internațională de științe a U.E. – lot lărgit și restrâns
ȘTIINȚELE PĂMÂNTULUI – olimpiadă internațională. – lot lărgit și restrâns
GEOGRAFIE – olimpiadă internațională. – lot lărgit și restrâns
INFORMATICĂ – olimpiadă europeană pentru juniori şi balcaniada pentru juniori. – lot lărgit și restrâns
INFORMATICĂ – olimpiadă internațională. – lot lărgit și restrâns
INFORMATICĂ – olimpiada Europei Centrale și Olimpiada balcanică. – lot lărgit și restrâns
INFORMATICĂ – Turneul internaţional de informatică. – lot lărgit și restrâns
CONCURS „PRIETENII POMPIERILOR” – lot național
Olimpiada Națională a Sportului Școlar
Campionatele Naționale Școlare Sportive
Activități Educative Naționale
Bursele de merit
Bursele de merit se acordă elevilor din clasele a VI-a – a XII-a de la cursurile cu frecvență din învățământul preuniversitar de stat, în funcție de rezultatele obținute la învățătură.
Bursele de merit se acordă elevilor care se încadrează în cel puțin unul dintre cazurile următoare:
au obținut media anuală generală de cel puțin 9,50 și au acumulat cel mult 20 de absențe nemotivate/an în anul școlar anterior, cu excepția elevilor din clasa a IX-a
au obținut media de admitere în învățământul liceal sau profesional de cel puțin 9,50 și au acumulat cel mult 20 de absențe nemotivate în anul școlar anterior, pentru elevii din clasa a IX-a
au obținut locurile I, II sau III la etapele județene/zonale în cazul învățământului vocațional de artă ale competițiilor școlare naționale organizate de Ministerul Educației
au obținut locurile I, II sau III la etapele județene ale competițiilor/concursurilor cultural-artistice, cu caracter sportiv sau cu caracter tehnico-științific, de nivel național, organizate de Ministerul Educației.
Bursele de merit se acordă pe perioada anului școlar următor celui în care s-au obținut rezultatele. Prin excepție de la aceste prevederi, pentru elevii din clasele terminale ale învățământului liceal și profesional, bursa de merit se acordă începând cu luna următoare obținerii rezultatelor, până la finalul anului școlar.
Pot primi bursă doar elevii promovați la toate disciplinele, la finalul cursurilor din anul școlar anterior. Valoarea minimă a bursei de merit este 200 de lei.
Bursele de merit se acordă elevilor pe baza rezultatelor obținute, atestate prin documente școlare, respectiv prin copii certificate conform cu originalul la nivelul unității de învățământ, de pe diplomele obținute la competiții, la propunerea dirigintelui, nefiind condiționate de depunerea unei cereri în acest sens.
Lista olimpiadelor și concursurilor naționale precum și a competițiilor/concursurilor cultural – artistice, cu caracter sportiv sau cu caracter tehnico-științific, pentru care se acordă bursele de merit
Olimpiade – premii la etapele județene
Olimpiada de Limba FRANCEZĂ
Olimpiada de Limba GERMANĂ
Olimpiada de Limba RUSĂ
Campionatul Mondial de Dezbateri Pentru Elevi – World Schools Debating Championships
ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.
În România sunt mii de profesori care, înainte ca orașele să se trezească, își pornesc drumul spre școlile în care predau. Pe întuneric, pe ceață, în frig sau în lumina unui răsărit care taie respirația, navetiștii — oamenii care duc educația înainte kilometru cu kilometru — devin adevărații călători ai infinitului. Ei sunt cei care, zi de zi, își pun speranțele în rucsac și pleacă spre clasele în care îi așteaptă zeci de copii.
Un profesor de istorie din județul Botoșani, Ovidiu Cherniciuc, a reușit să surprindă în imagini această lume tăcută a navetiștilor. Este doar unul dintre miile de profesori care fac zilnic zeci de kilometri până la școlile din România, iar filmările sale, realizate în zorii dimineții, arată mai mult decât un drum spre serviciu: sunt fâșii de cer incandescent, câmpuri acoperite de aburi reci, sate încă adormite și orizonturi care se deschid parcă special pentru cei care merg să predea. În fiecare cadru se simte un amestec de liniște și sacrificiu, o poezie nevăzută a oamenilor care pornesc la drum cu peste 30 de kilometri în față, înainte de orice oră de curs.
Pentru mulți dintre ei, naveta nu este o alegere, ci o necesitate. În unele zone rurale, școlile nu ar putea funcționa fără dascălii care vin de la distanță. Ei sunt cei care duc manualele, proiectele, grijile și entuziasmul cu ei în fiecare dimineață. Iar drumul — uneori dificil, alteori spectaculos — devine parte din rutina lor, un ritual care vorbește despre dedicare și rezistență.
Imaginile profesorului de istorie arată exact asta: nu oboseala, ci forța. Nu distanța, ci povestea. Nu drumul, ci oamenii. Profesorii navetiști devin astfel personaje ale propriei lor epopei, călători ai unei misiuni care nu se oprește niciodată — aceea de a educa.
Sunt cadre care ar putea sta oricând într-o expoziție. Cadre care îți amintesc că, în spatele fiecărei ore de istorie, matematică sau limba română, există un om care a traversat câmpuri, sate, nopți, ploi și răsărituri ca să fie acolo. Un om pentru care infinitul începe odată cu primul pas în afara casei, în fiecare dimineață.
Și poate că, privind aceste imagini, România ar trebui să își amintească mai des: școala nu începe la clopoțel. Începe cu drumul. Cu navetiștii. Cu oamenii care, indiferent de anotimp, aleg să rămână.
Florin Cîțu afirmă că Guvernul transmite zilnic mesaje de alarmă privind situația financiară a țării – de la avertismente privind „aproape incapacitate de plată” până la îndemnuri la „strâns cureaua”. În acest context, fostul premier susține că Ministerul Finanțelor ar fi realizat o operațiune complet contrară acestor avertismente, relatează mediafax.ro
Potrivit acestuia, în octombrie 2025 statul român s-a împrumutat de pe piețele internaționale la o dobândă medie de 6%, utilizând o parte din sumă pentru a răscumpăra înainte de scadență obligațiuni în valoare de 1 miliard de euro.
Obligațiuni vechi, dobânzi mult mai mici
Cîțu subliniază că obligațiunile răscumpărate aveau dobânzi considerabil mai reduse decât cele ale noului împrumut. El enumeră dobânzi de 2% până în decembrie 2026, 5% până în septembrie 2026 și 2,75% până în februarie 2026, ceea ce – susține fostul premier – face inexplicabilă decizia Guvernului.
„Statul român a decis, în plină austeritate, să înlocuiască datorie ieftină cu datorie scumpă”, afirmă Cîțu, adăugând că măsura contrazice inclusiv declarațiile Executivului, care susține că dobânzile ar fi în scădere.
„Nu există justificare economică”
Fostul prim-ministru spune că Guvernul ar fi putut aștepta până în 2026 pentru a răscumpăra obligațiunile vechi, moment în care, dacă dobânzile ar fi scăzut, statul s-ar fi putut împrumuta mai ieftin.
„Nu există nicio justificare economică pentru o asemenea decizie”, subliniază el, sugerând că operațiunea ar putea crește artificial deficitul bugetar și, în final, presiunea asupra contribuabililor.
Publicitate
Întrebarea lui Cîțu către Guvern
Fostul premier cere clarificări urgente: „Cine a decis această tranzacție bizară prin care Ministerul Finanțelor crește artificial deficitul bugetar și, implicit, viitoarele taxe ale românilor?”.
În opinia sa, Guvernul nu poate solicita populației să accepte „taxe mai mari, prețuri mai mari și tăieri”, în timp ce statul „arde bani publici într-o operațiune complet nejustificată economic”.
În final, Cîțu ridică și un semn de întrebare cu privire la eventuale beneficii neoficiale: „Dar dacă cineva a avut de profitat personal? Atunci da — are sens”.
Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă Botoșani a anunțat astăzi că în perioada ianuarie–octombrie 2025, un număr de 2.680 de persoane au fost integrate pe piața muncii prin măsurile active implementate de instituție. Datele arată o creștere constantă a interesului pentru serviciile AJOFM, dar și o nevoie tot mai mare de forță de muncă în județ.
Cei mai mulți dintre cei angajați, respectiv 1.249 de persoane, au peste 45 de ani, categorie considerată adesea vulnerabilă pe piața muncii. Urmează segmentul de 35–45 de ani, cu 387 de persoane încadrate, apoi grupa 25–30 de ani, cu 254 de persoane, și cea de 30–35 de ani, cu 125 de persoane. Un număr important îl reprezintă tinerii sub 25 de ani, în total 665. Din totalul persoanelor ocupate 919 sunt tineri NEETs – înregistrând astfel una dintre cele mai mari ponderi din ultimii ani în rândul beneficiarilor AJOFM.
Repartizarea pe gen confirmă o ușoară predominanță a bărbaților în noile angajări: 1.510 persoane față de 1.170 de femei, ceea ce reprezintă 56,34% respectiv 43,66% din totalul celor încadrați. În privința rezidenței, 1.266 de persoane provin din mediul urban, iar 1.454 din mediul rural, semn că programele AJOFM au impact semnificativ în zonele unde oportunitățile de angajare sunt mai reduse.
Datele arată și nivelul de pregătire al celor integrați în muncă: 981 au studii liceale, 678 provin din învățământul profesional, 662 au studii gimnaziale, 221 au studii superioare, iar 64 au absolvit studii postliceale. Dintre toți cei angajați în perioada analizată, 686 fac parte din categoria persoanelor greu sau foarte greu ocupabile, aspect care subliniază importanța măsurilor de sprijin derulate de instituție.
În total, 8.347 de persoane au beneficiat în acest interval de servicii de înregistrare, consiliere și sprijin în vederea obținerii indemnizației de șomaj sau a cuprinderii în programele active de ocupare. Profilarea acestora, proces realizat de AJOFM Botoșani, stabilește categoria de ocupabilitate și direcționează persoanele către măsurile adecvate situației lor.
„Continuăm să sprijinim angajarea în județ și să oferim soluții pentru toate categoriile de persoane aflate în căutarea unui loc de muncă”, transmite directorul executiv Anca Apăvăloaie.
Deputatul PSD de Botoșani, fostul ministru al Muncii, Marius Budăi, lansează un avertisment ferm către premierul Ilie Bolojan, în contextul noilor politici economice promovate de Guvern.
Social-democratul spune că PSD nu va mai susține niciun pachet de măsuri care nu include programul partidului pentru stimularea economiei, subliniind că există tot mai mulți parlamentari în partid care împărtășesc aceeași poziție.
„Eu personal nu voi mai susține nimic dacă nu se regăsesc măsurile PSD. Și sunt mulți colegi din PSD care gândesc la fel!”, a declarat Marius Budăi, acuzând Cabinetul Bolojan că a împins România spre stagnare economică prin măsuri de austeritate. Deputatul a invocat date ale Băncii Naționale a României, potrivit cărora economia nu a avansat, iar inflația este în creștere, semn că politicile actuale nu funcționează.
Budăi atrage atenția și asupra situației fiscale, amintind că Ministerul Finanțelor a raportat încasări mai mici din TVA, deși taxa a fost majorată la 21%. „Este limpede că austeritatea nu funcționează! Dimpotrivă, transformă o problemă bugetară punctuală într-o criză economică generalizată. Austeritatea înseamnă sărăcie și recesiune!”, a punctat deputatul botoșănean.
În contrapondere, PSD susține că are soluții „realiste și aplicabile” pentru a stimula creșterea economică și pentru a evita declinul. Una dintre măsurile promițate de social-democrați este creditul fiscal pentru investiții, un mecanism prin care noile afaceri ar fi scutite de la plata impozitului pe profit timp de până la șapte ani. Budăi argumentează că statul nu ar pierde bani, deoarece ar încasa venituri din alte taxe generate de activitatea economică: TVA, contribuții și dividende.
„Există impact bugetar, dar pozitiv, nu negativ, cum susțin unii ‘pricepuți’ în economie!”, afirmă fostul ministru, convins că direcția propusă de PSD poate relansa economia și poate proteja veniturile populației. Mesajul său este unul de presiune politică directă asupra premierului Bolojan, în condițiile în care alianța de guvernare traversează o perioadă tensionată privind orientarea economică a țării.
Publicitate
Declarațiile lui Marius Budăi deschid, astfel, un nou episod în disputa dintre PSD și premierul liberal, semnalând că următoarele decizii economice vor trece printr-un filtru mult mai strict în Parlament.