Reforma pensiilor speciale este în lucru. Ministrul Muncii, Florin Manole, a vorbit despre reforma pensiilor speciale și a spus că un text de lege va fi finalizat în august și va putea fi anunțat public, scrie alba24.ro. 

Nu a precizat însă cât de rapidă, în contextul în care pe legea actuală, vârsta de pensionare va ajunge la 65 de ani abia pentru magistrații care ies la pensie în 2045. Vezi detalii aici.

De asemenea, intenția ar fi ca și nivelul pensiilor să fie diminuat. Mai exact, ar fi vorba despre calcularea pensiilor speciale aplicând un procent de 65% din salariul ultimilor 4 ani, față de un procent de 80% cât este în prezent.

”În acest moment avem un text în lucru. El va fi finalizat, ca şi opinia coaliţiei şi a guvernului, în curând, probabil în cursul lunii august.

După aceea, destinaţia şi procedura aleasă pentru acest text e mai puţin importantă”, a spus ministrul Muncii, Florin Manole, în emisiunea România Politică de la Prima News, potrivit Spotmedia.

Despre ce va cuprinde acest text de lege privind pensiile speciale, ministrul Muncii a răspuns: ”Cu prudenţă spun că sunt foarte optimist că o să ajungem la un acord referitor la rata de înlocuire, la scăderea acestei rate, adică la scăderea maximului de cuantum pe care îl poţi primi, de la 80% la 65% din venitul brut. O scădere de 15%, de la 80% la 65%”.

Ministrul a arătat că neretroactivitatea legii rămâne în vigoare.

”În al doilea rând, va creşte vârsta de pensionare. Este foarte probabil că vârsta să crească la 60 de ani, cu o etapizare mai rapidă decât în propunerea anterioară, contestată neinspirat la Curtea Constituţională de nişte foşti magistraţi care sper să-şi înţeleagă rezultatele propriilor acţiuni”, a spus Manole.

În ziua de marți, 22 iulie, Inspectoratul de Jandarmi Județean Botoșani a desfășurat un exercițiu de nivel tactic LIVEX – Modul de acțiune a structurilor Ministerului Afacerilor Interne în situații de urgență.

Antrenarea periodică a personalului operativ în executarea misiunilor specifice generate de producerea unor situații de urgență și cooperarea cu instituțiile cu atribuții în acest domeniu, pentru a interveni în sprijinul cetățenilor, contribuie la consolidarea, dezvoltarea și integrarea capacităților operaționale, a cunoștințelor colective, capabilităților și resurselor necesare atingerii acestui obiectiv.
Exercițiul, la care au participat efective din cadrul Inspectoratului de Jandarmi Județean Botoșani, Inspectoratului pentru Situații de Urgență al județului Botoșani, Inspectoratului de Poliție Județean Botoșani și Poliției Locale Botoșani, a avut drept scop verificarea și aplicarea Planului de intervenție în caz de incendiu, capacitatea de reacție, antrenarea personalului în executarea activităților specifice generate de producerea unor situații de urgență, precum și de a evalua funcționarea, eficiența și suportul logistic din dotare.
Personalul Inspectoratului de Jandarmi Județean Botoșani a intervenit prompt la semnalul de incendiu și, până la sosirea pompierilor, a intervenit cu stingătoare de mână și de capacitate mărită, fiind realizată o simulare realistă a pericolului pentru personal și a propagării incendiului.
De asemenea, s-a testat evacuarea răniților, limitarea efectelor incendiului și evacuarea autospecialelor aflate în apropiere.
La desfășurarea exercițiului au fost prezenți, în calitate de invitați, domnul Dan Nechifor – prefectul județului Botoșani, domnul colonel Dan Decebal Muraru – șeful Inspectoratului pentru Situații de Urgență al județului Botoșani, domnul comisar șef Tudor Costîn – șeful Inspectoratului de Poliție Județean Botoșani și domnul comisar șef Ioan Corneliu Dănilă – șeful Serviciului Teritorial al Poliției de Frontieră Botoșani.
Mulțumim reprezentanților structurilor partenere implicate în desfășurarea exercițiului pentru modul exemplar în care au contribuit la reușita acestuia.

Directorii generali ai CFR Infrastructură și CFR Călători, directorii financiari ai celor două companii și directorii generali și financiari ai societăților Informatică Feroviară, Electrificare CFR și Tipografică Feroviară își vor reduce indemnizațiile cu 10%, a anunțat, miercuri, ministrul Transporturilor și Infrastructurii, Ciprian Șerban, scrie alba24.ro.  

Pe de altă parte, veniturile unor angajați „simpli” de la CFR SA vor scădea cu 20%. Mai exact, la CFR Infrastructură, în plus față de reducerea indemnizațiilor, s-a luat decizia de a se reduce programul de lucru la 4 zile pe săptămână pentru un număr restrâns de angajați, fără a fi afectată siguranța circulației.

„În urma discuțiilor pe care le-am purtat cu directorii generali ai CFR Infrastructură și CFR Călători, aceștia, alături de directorii financiari ai celor două companii, își vor reduce indemnizațiile cu 10%. Totodată, și directorii generali și financiari ai filialelor CFR Infrastructură (Informatică Feroviară, Electrificare CFR și Tipografică Feroviară) își vor reduce indemnizațiile cu 10%. Tot cu 10%, își vor reduce indemnizațiile și directorul general și financiar de la SCRL Brașov – filială a CFR Călători. Este un gest necesar care transmite un semnal clar de responsabilitate și solidaritate”, a scris miercuri ministrul Transporturilor, Ciprian Șerban, pe pagina sa de Facebook.

Reamintim faptul că directorul general al CFR Călători, Traian Preoteasa, se lăuda în luna iunie că are venituri lunare nete de 11.000 de euro, din care mai mult de jumătate provine din salarii la stat. Restul banilor provin din chiria încasată pe un apartament din Dubai.

Unii angajați ai CFR SA vor pierde 20% din venituri

În timp ce salariile șefilor din sistemul feroviar vor fi reduse cu 10%, pentru 1.400 de angajați ai Companiei Naționale de Căi Ferate CFR SA cărora le-a fost redus programul de lucru de la cinci la patru zile pe săptămână, veniturile vor scădea cu 20%, scrie ClubFeroviar.

„Luând în calcul un câştig mediu brut de 11.126 lei/salariat, la care se aplică contribuția asiguratorie pentru muncă de 2,25%, ceea ce determină o valoare totală de 11.376 lei/salariat, economiile la fondul de salarii rezultate prin aplicarea măsurii de reducere a programului de lucru cu 1 zi pe săptămână, respectiv reducerea cheltuielilor salariale cu 20%/ salariat, sunt de 2.275 lei/salariat/lună/brut (aplicând 20% la 11.376 lei/salariat, rezultă un venit diminuat la 9.101 lei/salariat)/brut. În această ipoteză se realizează o economie la fondul de salarii de aproximativ 3.255.525 lei/lună”, a transmis CFR SA, citat de ClubFeroviar.

Ministrul Transporturilor: A început un amplu proces de optimizare a cheltuielilor în cadrul companiilor din subordine

„Încă de la preluarea mandatului, am început un amplu proces de eficientizare și optimizare a cheltuielilor în cadrul companiilor din subordinea ministerului. La CFR Infrastructură, în plus față de reducerea indemnizațiilor, s-a luat o decizie curajoasă: programul de lucru va fi redus la 4 zile pe săptămână pentru un număr restrâns de angajați, fără a fi afectată siguranța circulației. Economia estimată prin această măsură este de aproximativ 3,25 milioane de lei lunar. Este în curs de implementare un sistem clar de reorganizare, optimizare și funcționare a subunităților din țară. Cu această măsură, CFR Infrastructură estimează că va economisi aproape 57 milioane de lei pe an”, a precizat ministrul Transporturilor

În plus, se va renunța la materialul rulant tehnologic învechit care poate fi casat și valorificat, ceea ce ar putea aduce înapoi, în bugetul companiei, aproximativ 8,7 milioane de lei până la sfârșitul anului.

„În paralel cu acestea, CFR Infrastructură continuă transformarea căii ferate prin proiecte strategice moderne, finanțate din fonduri europene nerambursabile”, a mai notat șeful de la Transporturi.

Și la CFR Călători se vor reduce cheltuielile nejustificate, prin aplicarea următoarelor măsuri: suspendarea unor trenuri neperformante (economii de 40 milioane lei); neacordarea orelor suplimentare și festive (economii de 47 milioane lei); demersuri către ARF pentru redimensionarea volumului de activitate și creșterea valorii unitare (economii de 40 milioane lei); reducerea indemnizațiilor conducerii (0,3 milioane lei) și sistarea cumulului pensie – salariu (economii de 1,5 milioane lei).

„Economii totale estimate până la finalul anului: peste 130 milioane lei! Totodată, am pornit un amplu proces de actualizare a indicatorilor de performanță de la companiile din subordinea Ministerului Transporturilor și Infrastructurii”, a arătat Ciprian Șerban, citat de Agerpres.

Numele „Χριστίνα – Christina” din limba greacă poate fi transliterat în limba română „Hristina” sau „Cristina”, deoarece litera greacă „Χ” înseamnă „Ch”, „H” sau „C”.

Sfânta Hristina s-a născut în cetatea Tir (Fenicia în trecut, astăzi Liban) și a trăit în timpul împăratului roman Septimiu Sever (193-211). A fost fiica lui Urban, reprezentantul Imperiului roman al acestei cetăți. Când a ajuns la vârsta de doisprezece ani, pentru extraordinara ei frumuseţe, Sfânta Hristina a fost închisă de tatăl ei într-un turn, împreună cu douăsprezece slujnice.

Planul tatălui era să o țină pe fiica lui în acel turn până avea să împlinească vârsta deplină a majoratului. În realitate, tatăl voia să o constrângă pe fiica sa, devenită creştină, să renunţe la religia primejdioasă pe care a îmbrăţişat-o, şi astfel, să o scape de primejdia morţii. Tânăra Hristina, nemulțumită de credința idolatră care o înconjura, a început să se roage Mântuitorului Iisus Hristos, Cel ce a adus toate de la neființă la ființă. În urma acestei rugăciuni, i s-a arătat un înger care i-a descoperit tainele dumnezeiești.

Copila însă a sfărâmat statuetele preţioase, pe care tatăl le aşezase în camera ei, şi metalul preţios rezultat l-a împărţit săracilor. Înfuriat, Urban a trecut de la rugăminţi la pedepse: a ordonat să fie biciuită şi aruncată în temniţă. Deoarece Hristina rămânea neclintită în credinţă, tatăl o dă pe mâna judecătorilor şi aceştia o supun la diferite torturi îngrozitoare. Fiind plină de răni, este aruncată să zacă în închisoare, dar aici, trei îngeri coborâţi din cer îi aduc mângâiere şi-i redau sănătatea.

Văzând că prin astfel de metode nu obţin nici un rezultat, judecătorii trec la soluţia finală: leagă o piatră grea de gâtul copilei şi o aruncă în apă. Însă marea aceea i-a fost ei scăldătoarea Sfântului Botez. Un nor luminos a umbrit-o pe ea și s-au auzit cuvinte de sus, grăindu-se deasupra ei numele Preasfintei Treimi, după săvârșirea Sfântului Botez. Astfel, a ieșit la mal, nevătămată. Tatăl ei, neînduplecat de chinurile Hristinei, este pedepsit de Dumnezeu cu moartea; totuşi, suferinţele Hristinei nu se sfârşesc.

Succesorul acestuia a torturat-o mai aprins, cu alte chinuri înspăimântătoare, ce se vor dovedi la fel de ineficiente. A fost arsă pe un grătar înroşit, aruncată în ulei înfierbântat, lăsată între şerpi veninoşi, la urmă, i s-au tăiat sânii. Nemaiştiind la ce chinuri să o supună, în cele din urmă Hristina a primit moartea prin sabie. Astfel, încă o floare a nevinovăţiei este mutată în grădinile cerului.

Semnificația numelui „CRISTINA”

Numele Cristina, cu corespondentul masculin Cristian, sunt specific creştineşti şi apar după ce Biserica creştină a primit libertatea prin împăratul Constantin. Şi până atunci se foloseau cuvintele „creştin” – „creştină”, cu rolul de adjective, supranume ce se adăuga la numele propriu-zis. Ulterior, din adjectivele Christianus, Cristiana s-au format nume proprii ce au pătruns şi la noi sub forma Cristina şi Cristiana. Formele Cristina, Cristin au apărut de prima dată ca nume proprii din dorinţa de a da copiilor numele pe care l-a purtat Mântuitorul.

Respectul faţă de fiinţa dumnezeiască, umană a lui Iisus Hristos a cerut să nu se folosească pentru simpli oameni un nume purtat de Omul-Dumnezeu, şi atunci s-au creat cuvintele Cristin, Cristina, sugerând adevărul fundamental că omul creştin nu este numai „ucenicul”, „urmaşul” lui Hristos, ci poartă în fiinţa lui însăşi fiinţa lui Hristos. „Cel care mănâncă trupul meu şi bea sângele meu rămâne întru mine şi eu întru el” (Ioan 6, 56). „Ca toţi să fie una, după cum Tu, Părinte, întru mine, şi eu întru Tine… Eu întru ei şi Tu întru mine” (Ioan 17–23). Pornind de la numele Cristina, s-au desprins formele: Hrestina, Hristina, Cărstina, Crăstina, Crista, Tina şi, mai nou, Cristi.