Sâmbătă, cu binecuvântarea lui Dumnezeu și sub ocrotirea Sfântului Proroc Ilie Tesviteanul, în Parohia „Sfântul Ilie” din Cristești s-a scris o nouă filă în istoria comunității. Într-un cadru de aleasă bucurie duhovnicească, cu biserica plină de suflete și de lumină, în prezența unui sobor impresionant, părintele protopop Petru Fercal a oficiat ceremonia de învestire a noului preot paroh, părintele Sebastian Grădinariu. Evenimentul a avut loc după slujba Vecerniei cu Litie, în cinstea sărbătorii Pogorârea Sfântului Duh.

Tânăr și plin de râvnă sfântă, părintele Sebastian a primit harul și chemarea preoției pe seama acestei parohii, în urmă cu câteva săptămâni, fiind încredințat de ierarh și de soborul preoțesc că va duce mai departe steagul credinței și va menține aprinsă flacăra iubirii de Dumnezeu. Părintele Sebastian a primit cu emoție chemarea la slujire jertfelnică și la zidire sufletească. Este chemat acum să pună piatră peste piatră în inimile credincioșilor din Parohia „Sfântul Ilie” din Cristești, dornici de hrană duhovnicească. Alături de tânărul preot, stă preoteasa sa, Paula, o fire prietenoasă și o inimă bună care va fi, cu siguranță, vectorul succesului pentru părintele Sebastian.

După citirea actului mitropolitan, părintele protopop l-a prezentat oficial credincioșilor, rostind cuvânt de încurajare și binecuvântare pentru noul slujitor al altarului. „Să fie această misiune nu doar o chemare, ci o trăire, o dăruire totală lui Hristos și oamenilor, în duh de rugăciune, de pace și de iubire”, a spus părintele protopop.

Schimbarea vine după ce părintele Daniel Constantin Țăranu, fostul paroh, a căștigat concursul și a fost deja învestit în fruntea Parohiei „Izvorul Tămăduirii”. Cu inimă îndurerată, dar cu încredere în voia Domnului, părintele s-a despărțit de fiii săi duhovnicești, lăsând în urmă o comunitate plămădită în dragoste și credință.

Noul început aduce nu doar o schimbare administrativă, ci și un nou suflu spiritual. Părintele Sebastian Grădinariu să înmulțească rugăciunea, în slujire curată.

Enoriașii s-au rugat la Dumnezeu să-i dăruiască noului lor păstor înțelepciune, răbdare și dragoste, pentru ca această slujire să aducă roade bogate în ogorul Bisericii lui Hristos.

Scurt istoric

În primăvara anului 1900 din iniţiativa şi cu sprijinul moral şi material al preotului Ioan Gaşpar, al ginerelui său Stăncescu Alexandru proprietar şi a câtorva creştini fruntaşi ai parohiei şi comunei Cristeşti s-a pus piatra fundamentală a construcţiei unui nou locaş de închinare, pe terenul proprietate a bisericii în centrul satului Cristeşti, întrucât biserica mică din lemn nu mai putea face faţă cerinţelor din ce în ce mai sporite ale credincioşilor parohiei.”

PAROHIA „SFÂNTUL PROROC ILIE” – CRISTEŞTI – BOTOŞANI

Din anul 1901 s-au descoperit primele documente ce au dus la înfiinţarea parohiei noi şi desprinderea din Parohia “Sfinţii Voievozi Mihail şi Gavriil“ Cristeşti Deal. Construcţia efectivă a început în anul 1910 sub directa preocupare a preotului IOAN GAŞPAR. Un rol decisiv l-a avut primarul localităţii ALEXANDRU STĂCESCU, ginerele preotului. Din tradiţia satului se păstrează informaţia conform căreia primarul, fiind şi preşedintele Asociaţiei Comunelor din Plasa Coşula, Judeţul Botoşani şi preşedintele unei Bănci regionale a instituit o taxă la intrarea în oraşul Botoşani, dinspre Iaşi. Această taxă reprezenta echivalentul unei cărămizi pentru ridicarea noii biserici din Cristeşti. La punerea pietrei fundamentale au contribuit cu ajutoare băneşti şi materiale enoriaşii şi oamenii de bună credinţă din acea vreme. Lucrările au fost executate de meşterul Ilie Leferman, după un plan al Casei bisericii, aprobat de Sfânta Mitropolie din Iaşi.

Inspectorii ANAF vor primi legitimații de control fiscal noi, având în vedere actualizarea legislației. Modelul acestora a fost publicat miercuri, în Monitorul Oficial, scrie alba24.ro.

Potrivit documentului, pentru desfășurarea inspecției fiscale și a controlului inopinat, precum și pentru efectuarea unei constatări la fața locului, se vor elibera legitimații de control fiscal organelor de inspecție fiscală.

Legitimațiile de control fiscal atestă împuternicirea specială a titularului în fața contribuabilului, ce implică exercițiul autorității de stat, acordată pe timpul îndeplinirii atribuțiilor ce îi revin, potrivit Codului de procedură fiscală.

Legitimația de control fiscal este valabilă numai însoțită de ordinul de serviciu semnat de conducătorul organului de inspecție fiscală.

Legitimațiile de control fiscal au regim special, sunt nominale și se distribuie de către ANAF.

Legitimațiile de control fiscal vor fi semnate de către directorul general al organului fiscal.

Numerotarea legitimațiilor de control fiscal se face de către ANAF, prin repartizarea unei serii și a unei plaje de numere fiecărei direcții generale regionale a finanțelor publice și a direcției generale de administrare a marilor contribuabili.

Legitimațiile de inspecție fiscală vechi, emise în baza Ordinului președintelui ANAF nr. 1156/2009, rămân valabile și se utilizează pentru efectuarea acțiunilor de control fiscal de către organele de inspecție fiscală până la emiterea noilor legitimații de inspecție fiscală.

Câteva mii de persoane au participat sâmbătă, în Capitală, la Marșul Normalității și la ediția aniversară a Bucharest Pride 2025.

Cele două marșuri, autorizate de autorități, au avut loc la ore diferite – Marșul Normalității începând în jurul prânzului, iar cel dedicat persoanelor LGBTI – în cursul după-amiezii.

Marșul Normalității, împotriva parteneriatelor civile homosexuale, căsătoriilor între persoane de același sex și adopțiilor de copii de către cuplurile homosexuale, s-a desfășurat pe traseul Piața Victoriei – Piața Romană – Piața Universității – Piața Unirii – Dealul Patriarhiei, iar printre participanți s-a numărat și președintele S.O.S. România, Diana Șoșoacă.

Foto: SILVIU MATEI / AGERPRES FOTO

Unii manifestanți au purtat cruci, icoane sau steagul României. Participanții la marș au rostit rugăciuni, au scandat între altele ‘România, țară ortodoxă’, ‘Noi suntem cu Dumnezeu!’, ‘România, trezește-te!’, ‘Dumnezeu a dat femeie și bărbat!’, ‘România e creștină!’, ‘România nu-i Sodoma!’, ‘Ieșiți din casă, dacă vă pasă!’, ‘Biblia în școli!’ și au purtat pancarte cu mesaje precum: ‘Marșul Normalității. Luați labele de pe inocența copiilor noștri!’, ‘Strămoșii noștri s-au jertfit pentru România Mare, nu pentru căsătorii homosexuale’, ‘Nu trădați poporul român’, ‘Banii UE nu cumpără conștiințe’ și ‘Avortul este crimă’.

Foto: SILVIU MATEI / AGERPRES FOTO

În zona Pieței Universității, Diana Șoșoacă le-a propus participanților la marș să țină un moment de reculegere. ‘Aici și-au dat viața, au fost omorâți oameni, pentru ca noi să avem libertate, pentru ca noi să rămânem creștini. (…) Tot aici, în ’90, 15 – 16 iunie, Iliescu a chemat minerii, numai mineri nu erau aceia care au omorât în bătaie intelectualitatea română. (…) Trebuie să dăm un pios omagiu oamenilor care au murit pentru ca copiii noștri să poată să fie liberi, să poată să creadă în Dumnezeu, să nu se mai demoleze bisericile. (…) Homosexualitatea e anormalitate, e deviație, avem obligația să ne apărăm copiii, avem obligația să le păstrăm inocența neîntinată’, a susținut Diana Șoșoacă.

În cursul după-amiezii de sâmbătă, în București s-a desfășurat și marșul ‘Bucharest Pride’, organizat de Asociația ACCEPT, pe Calea Victoriei, de la Piața Victoriei la Parcul Izvor.

Unii dintre manifestanți au avut steaguri, umbrele sau evantaie în culorile curcubeului, simbolul diversității.

Foto: (c) CRISTIAN NISTOR / AGERPRES FOTO

Participanții la Bucharest Pride 2025 au avut pancarte cu mesaje precum ‘Om, nu ideologie’, ‘România educată, nu discriminată!’, ‘Nu lupt pentru privilegii, ci pentru schimbarea legii’, ‘Fricile voastre = Cenzura ca politică de stat’ și au scandat printre altele: ‘Nu discriminare, drepturi egale!’ și ‘Homofobia distruge România!’.

Jandarmeria Capitalei a informat, într-un comunicat de presă, că în zona desfășurării manifestației ‘au fost identificate persoane cu intenții de a-și exprima nemulțumirea față de desfășurarea acestuia’.

‘La intersecția Căii Victoriei cu strada Gheorghe Manu, în jurul orei 16:30, dispozitivul de prefiltrare adoptat de jandarmi a identificat un grup de cinci persoane care aveau asupra lor un cofraj cu ouă. Subliniem faptul că această formă de manifestare, constând în aruncarea cu ouă pentru a exprima nemulțumirea față de o anumită activitate, a mai fost identificată și la alte adunări publice, existând astfel suspiciunea rezonabilă că produsele anterior menționate puteau fi folosite într-o formă de manifestare ilegală. În acest context, persoanele au fost conduse la sediul secției de poliție, în vederea identificării, clarificării situației de fapt și aplicării măsurilor legale, dacă situația o va impune’, a informat Jandarmeria Capitalei.

Foto: (c) CRISTIAN NISTOR / AGERPRES FOTO

Conform Asociației ACCEPT, marșul diversității de sâmbătă a marcat 20 de ani de la primul ‘Pride’ organizat în România, cel din 2025 desfășurându-se sub sloganul ‘Douăzeci de ani de curaj’.

Participanții au avut pancarte cu mesaje pentru egalitate și au dansat alături de ‘artiști queer, DJ și performeri invitați’.

Marșul Bucharest Pride 2025 s-a încheiat la Pride Park, în Parcul Izvor, cu concertele live ale artistelor Erika Isac și Eligarf. AGERPRES

Un sondaj realizat de INSCOP Research în perioada 26-30 mai 2025, în cadrul Barometrului Informat.ro, dezvăluie opiniile românilor privind soluțiile de reducere a deficitului bugetar. Realizat lunar la comanda platformei de știri Informat.ro, în parteneriat cu Strategic Thinking Group, sondajul își propune să stimuleze dezbaterile publice pe teme esențiale, aducând în prim-plan vocea cetățenilor.

Datele au fost colectate prin interviuri telefonice (CATI), pe un eșantion de 1.150 de persoane, reprezentativ pentru populația neinstituționalizată a României (18 ani și peste). Eroarea maximă admisă este de ±2,9%, la un grad de încredere de 95%.

Potrivit directorului INSCOP Research, Remus Ștefureac, sprijinul pentru măsurile de reducere a deficitului variază în funcție de impactul perceput asupra veniturilor și economiei. Reducerea cheltuielilor de funcționare a statului (altele decât cele cu angajații) este cea mai acceptată soluție, cu 77,1% dintre respondenți total sau parțial de acord (58,4% total de acord, 18,8% oarecum de acord). Aceasta este susținută în special de votanții PNL și USR (aproximativ 90%), dar și de peste 65% dintre votanții PSD și AUR, bărbați, persoane cu educație superioară, locuitori din București și urbanul mare, precum și angajați la stat.

Reducerea personalului din sectorul bugetar întrunește acordul a 67,3% dintre respondenți (46,7% total de acord, 20,7% oarecum de acord), fiind susținută mai ales de votanții PNL și USR (aproximativ 80%), dar și de 68% dintre votanții PSD și 63% dintre cei ai AUR, bărbați, persoane cu educație superioară, locuitori din urbanul mare și angajați la privat.

Reducerea salariilor în sectorul bugetar este mai puțin populară, cu doar 48,4% acord (29,9% total de acord, 18,5% oarecum de acord). Susțin această măsură în special votanții USR și AUR, bărbații și persoanele între 30-44 de ani, în timp ce tinerii sub 30 de ani și angajații la stat se opun ferm.

Reducerea investițiilor este cea mai nepopulară soluție, cu doar 26,8% acord (15,4% total de acord, 11,5% oarecum de acord) și 54,5% total împotrivă. Susținerea este mai mare în rândul votanților AUR, persoanelor cu educație primară și locuitorilor din rural, dar opoziția este puternică în rândul votanților PNL, USR, PSD, persoanelor cu educație superioară și angajaților la privat.

Creșterea taxelor pentru firme este respinsă de 70% dintre respondenți, cu doar 25,4% acord (12,4% total de acord, 13% oarecum de acord). Opoziția este generalizată, fiind percepută ca o frână economică și o sursă de scădere a veniturilor și creștere a prețurilor.

Barometrul Informat.ro – INSCOP Research contribuie la consolidarea democrației prin sondaje științifice care reflectă opinia publicului. Rezultatele subliniază preferința românilor pentru eficientizarea cheltuielilor statului, dar și reticența față de măsuri care ar putea afecta dezvoltarea economică sau veniturile personale.

Detalii complete sunt disponibile pe informat.ro, iar prezentarea grafică a datelor poate fi consultată aici.