Eveniment
Bujorul, la un pas de a fi declarat floarea națională a României. Proiectul a trecut de Senat
Floarea de bujor ar putea fi declarată „Floarea Națională a României”. O inițiativă legislativă în acest sens, votată recent de Senat, prevede printre altele organizarea anuală a unui festival al bujorului, informează alba24.ro, stabilirea unor măsuri de protecție a rezervațiilor naturale de bujor aflate în țară și organizarea periodică la nivel național și local a unor expoziții care să marcheze floarea de bujor.
Proiectul de lege pentru declararea florii de bujor ca Floare Naţională a României a fost înregistrat pentru dezbatere la Camera Deputaților în data de 29 iunie, fiind adoptat de Senat cu două zile înainte, pe 27 iunie, în calitate de primă cameră sesizată.
Potrivit inițiatorilor, un grup de parlamentari de la PSD, PNL, UDMR și USR, România nu are consfințită încă, printr-un act legislativ, o floare națională, ca element de identitate națională, deși au existat de-a lungul timpului mai multe propuneri în acest sens.
„Horticultori de prestigiu de la Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară din București (USAMV) susțin de mai mulți ani că bujorul are multiple semnificații pentru poporul român și că ar fi specia floricolă cea mai potrivită pentru a fi declarată în mod oficial Floarea Națională a României. (…)
În numeroase lucrări de specialitate, în simpozioane și conferințe pe teme de horticultură sunt prezentate particularitățile biologice și ornamentale ale diferitelor specii de bujor, acestea fiind și argumentele care pledează în favoarea declarării bujorului ca Floarea Națională a României:
- speciile de bujor care cresc în România au un mare potențial biologic și ornamental, 5 dintre ele crescând spontan în mai multe regiuni ale țării, în rezervații naturale protejate prin lege
- în cinstea bujorului sunt organizate anual, în zonele cu rezervații naturale, festivaluri ale bujorului
- pe lângă speciile spontane se întâlnesc alte 3 specii cultivate, într-un număr de peste 100 de varietăți
- plantele de bujor au un mare potențial decorativ și sunt nelipsite din parcuri și grădini publice
- bujorul este cultivat în mod special și destinat realizării buchetelor și aranjamentelor florale pentru diferite evenimente
- datorită adaptabilității sale ecologice foarte ridicate, bujorul poate fi cultivat aproape pe întreg teritoriul țării, în condiții pedo-climatice dintre cele mai variate, pe un areal larg, de la câmpie până la regiunile muntoase
- florile de bujor sunt foarte îndrăgite în întreaga țară, constituind surse de inspirație pentru folclorul popular, muzică, literatură și pictura poporului român
- în conștiința populară, ideea de frumusețe fizică și spirituală este asociată adesea cu floarea de bujor, iar în folclorul românesc tema bujorului este bogat reprezentată în creația artistică tradițională
- bujorul este apreciat din timpuri străvechi ca plantă cu însușiri terapeutice în medicina populară românească, dar el este utilizat și în medicina modernă”, au explicat inițiatorii, în expunerea de motive.
Floarea sălbatică, considerată „element de identitate naţională“, înfloreşte o dată pe an, timp de 10 zile, în luna mai. Floarea sălbatică răsare spontan în câteva regiuni ale ţării, cum ar fi Măcin şi Babadag – Tulcea, Troianul – Teleorman, Comana – Giurgiu, Zau de Câmpie – Mureş, Pleniţa – Dolj sau Stoicăneşti – Olt.
Inițiatorii proiectului susțin că dragostea românilor pentru bujor se regăsește și în frecvența numelor sau prenumelor persoanelor fizice sau a numelor de localități. Astfel, 29.231 de persoane (reprezentând 0,14% din populația țării) au ca nume de familie numele Bujor, iar 69.355 persoane (reprezentând 0,33% din populația țării) au ca prenume, numele Bujor.
„Asociat în tradiția și cultura românească cu puterea dragostei, devotamentul, sacrificiul și sângele, bujorul românesc a fost ales ca simbol al recunoștinței și al respectului pentru veteranii de război și veteranii teatrelor de operații. Prin purtarea bujorului la rever, românii demonstrează recunoștința pentru faptele de arme ale militarilor români din toate timpurile”, au mai precizat parlamentarii.
Festival al bujorului organizat anual, expoziții florale periodice și mini-grădini botanice
Potrivit proiectului, în scopul marcării Florii Naționale a României, anual se vor organiza, la nivel național și local, un Festival al bujorului, eveniment horticol, în care vor fi expuse în aranjamente peisagistice și ornamentale, diferite specii de bujor. Cu această ocazie, în cadrul unor simpozioane științifice, vor fi prezentate caracteristicile biologice și ornamentale ale diferitelor specii de bujor, îndeosebi a celor sălbatice.
De asemenea, documentul stipulează că autoritățile administrației publice locale vor sprijini material și logistic întreținerea și protejarea rezervațiilor naturale de bujor românesc și vor lua măsuri pentru adaptarea la condițiile pedo-climatice din România, a diferitelor specii de bujor existente în alte țări.
Totodată, primăriile vor organiza periodic expoziții florale care să marcheze floarea de bujor ca Floare Națională a României și vor amenaja în parcuri și grădini publice spații florale rezervate cultivării florii de bujor.
Consiliile județene vor lua măsuri pentru înființarea și întreținerea unor mini-grădini botanice, în care florile de bujor să ocupe spații aparte.
Pe de altă parte, consiliile locale municipale vor sprijini amenajarea unor alei de bujor ca floare peisagistică urbană.
Proiectul mai prevede că Uniunea Artiștilor Plastici va sprijini organizarea pe plan local a unor expoziții de pictură, consacrate florii de bujor, iar Romfilatelia va cuprinde în planul său de emisiuni filatelice emiterea unor colițe și timbre filatelice consacrate florii de bujor.
Urmăriți știrile Botosani24.ro și pe Google News
Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News
Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:
ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.
Eveniment
A fost stabilită componența Biroului Electoral de Circumscripție Nr. 7 Botoșani. Judecătorii care vor supraveghea procesul electoral
La Botoșani a fost stabilită componența Biroului Electoral de Circumscripție Nr. 7 Botoșani, pentru alegerea Senatului și a Camerei Deputaților din anul 2024.
Iată componența acestuia:
Președinte: judecător TĂUTU CONSTANTIN, tel. 0712002320
Locțiitor: judecător MIRON SIMONA-ELENA, tel. 0790281594
Membru: judecător MANOLE ANITTA MARIA, tel. 0790281593
Reprezentant AEP: SĂVESCU CĂTĂLIN, tel. 0790238398
De asemenea, a fost întocmit și procesul verbal din data de 31.10.2024 privind desemnarea președinților birourilor electorale ale secțiilor de votare constituite pentru alegerile pentru Președintele României din anul 2024 și alegerile pentru Senat și Camera Deputaților din anul 2024 și a locțiitorilor acestora.
Cine face parte din acesta poate fi văzut AICI
Eveniment
FOTO Botoșani: Merii au înflorit pentru a doua oară în acest an. Au apărut și flori de liliac şi salcâm
Mai multe specii de pomi fructiferi au înflorit pentru a doua oară în acest an. Acest lucru se petrece pe fondul temperaturilor neobişnuit de ridicate.
În mau multe zone din județul Botoșani, iar în cazul de față la Avrămeni, pomicultorii au constatat că au înflorit din nou o parte dintre meri, pruni sau peri, ei temându-se că dacă se vor menţine temperaturile ridicate, vor fi afectate producţiile de fructe.
Pe lângă fructiferi, sunt afectate şi alte specii de pomi, precum liliecii şi salcâmul.
Specialiștii spun că acele flori nu se mai pot dezvolta deoarece pentru legat și polenizat necesită anumite grade de temperatură. Practic, în această perioadă sunt suișuri și coborâșuri ale temperaturii și atunci când scade temperatura foarte tare, pomul avortează acele flori și nu mai are loc procesul de legare.
Pomii care înfloresc în această perioadă nu vor ajunge să rodească, iar florile se vor usca. Motivul: nu este timp suficient pentru încă o rodire până la venirea sezonului rece.
Eveniment
A murit arhimandritul Nicolae Moldovan, starețul Mănăstirii Nicula, locul unde merg mii de botoșăneni
Arhimandritul Nicolae Moldovan, starețul Mănăstirii Nicula a trecut la cele veșnice, la vârsta de 64 de ani. Sub îndrumarea sa, mănăstirea a rămas un important loc de pelerinaj pentru creștinii ortodocși, scrie cluj24.ro.
Arhimandritul Nicolae Moldovan, starețul Mănăstirii Nicula din județul Cluj, a trecut la cele veșnice. Vestea a fost anunțată joi dimineață de părintele protosinghel Calinic Stupinean, care a transmis mesajul „Dumnezeu să-l ierte!” pentru cei care l-au cunoscut și i-au apreciat viața de rugăciune și dăruire.
Starețul Mănăstirii Nicula din 2012
Nicolae Moldovan a fost starețul Mănăstirii Nicula timp de peste un deceniu, preluând această ascultare în august 2012. În această perioadă, sub îndrumarea sa, mănăstirea a rămas un important loc de pelerinaj și rugăciune pentru credincioșii din toată țara, fiind renumită pentru icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului și pentru tradiția pelerinajelor care atrag mii de oameni în fiecare an, în special cu ocazia Adormirii Maicii Domnului.
„Joi, 31 octombrie 2024, Arhim. Nicolae Moldovan, starețul Mânăstirii Nicula, a trecut la cele veșnice. Slujbele de priveghi se vor oficia în fiecare seară de la ora 19:00. Înmormântarea va fi săvârșită de către ÎPS Părinte Andrei în sobor de arhierei, preoți și diaconi, duminică 3 noiembrie 2024.
Eveniment
Botoșani: Sătenii care zilnic sunt la un pas de moarte. Pentru a nu rămâne izolați sunt nevoiți să străbată un pod care se poate prăbuși în orice clipă
Satul Mateieni se află în comuna Dimăcheni, județul Botoșani, în nordul extrem al României. Cătunul este locuit de 300 de suflete, printre care și mulți oameni tineri și copii. Peisajele rurale sunt idilice, dar viața oamenilor din Mateieni este grea. Și asta fiindcă un banal drum la școală, serviciu , plata facturiilor sau pentru orice nevoie administrativă, este un adevărat calvar. Ca să iasă din sat și să nu trăiască în cea mai cumplită izolare, localnicii sunt nevoiți să străbată, un pod care stă să se prăbușească și pentru care Prefectura a recomandat închiderea circulației . Autoritățile mărturisesc că situația podului a fost mereu complicată, prinsă în absurdul birocrației românești. Abia de câteva luni, situația administrativă a acestuia a fost lămurită. În tot aceste timp, la noroc, peste pod trec microbuze cu copii la școală, cisterne de colectare a laptelui dar și oameni la locul de muncă.
Podul horror, putrezit și găurit
Din municipiul Botoșani, la Mateieni se ajunge după un drum de aproximativ 30 de kilometri. Șoseaua este asfaltată așa că nu durează mai mult de 30 de minute cu mașina. Intrarea în sat se face din șoseaua principală care străbate comuna vecină, Corlăteni. Trebuie mare atenție pentru că este vorba despre un drumeag îngust, la stânga, pierdut printre buruieni. La aproximativ 100 de metri de la virajul la stânga, pe drumul pietruit de țară, se ajunge la un pod care reprezintă de fapt poarta de intrare în cătunul Mateieni. Podul străbate o râpă adâncă de peste cinci metri, pe fundul căreia curge un fir de apă. Acest pod este însă un adevărat pericol public.
Este mai degrabă o punte de lemn lată de aproximativ trei-patru metri, veche de aproximativ șapte decenii. Ceea ce șochează este însă starea de degradare a acesteia. Grinzile de lemn care formează tăblia podului sunt efectiv putrede, cu porțiuni prăbușite sau găuri prin care se vede fundul amenințător al râpei. Doar chingile de metal fac ca podul să nu se dezintegreze. Acesta scârțâie și efectiv se clatină de fiecare dată când trece un autoturism. Acum aproximativ un deceniu, un tractor s-a prăbușit și un om a murit după ce s-a rupt o balustradă a podului. O comisie întrunită la Prefectură, anul trecut a stabilit ca recomandare închiderea imediată a podului pentru circulației.
„Acolo ne jucăm cu moartea. Zi de zi trec microbuze pline cu copii”
Cu toate acestea podul nu a putut fi închis fiindcă este singura cale de acces a localnicilor în sat. Dacă ar fi fost pusă barieră, oamenii ar fi rămas efectiv izolați. Mai ales pentru cei care trăiesc din crescutul vacilor de lapte, dacă cisterna de colectare de la procesatori nu ajunge în sat, este un adevărat dezastru. În plus, copiii din Mateieni învață la școala din centrul comunei și sunt duși acolo cu microbuzul. Pe jos ar trebui să străbată mai bine de 7 kilometri. „Dacă blocam accesul pe pod, rupeau oamenii bariera”, spune primarul comunei Dimăcheni, Marinel Moruz. Neavând de ales, localnicii își fac o cruce mare și trec podul. Unii de mai multe ori pe zi, după cum au nevoie. „Acolo ne jucăm cu moartea. Zi de zi trec microbuze pline cu copii. Este foarte, foarte periculos, dar nu avem ce face. Copiii trebuie să meargă la școală, oamenii trebuie să ajungă la treabă, plus aprovizionare”, spune un sătean din Mateieni. Alții mărturisesc că podul reprezintă un stres constant.
”Mă trezesc cu gândul că trebuie să trec podul. Se mișcă domne pe sub mașină. Dar ce să fac, dacă eu trebuie să mă duc la treabă, să aduc una alta. Toată lumea trece cu frică. Dar trebuie să ajungă mașina de colectarea laptelui, că sunt oameni care trăiesc din asta. Asta este, rugăciunea la Dumnezeu și atât”, mărturisește un alt botoșănean din Mateieni. Oamenii sunt îngrijorați că dacă este nevoie de o mașină de pompieri sau de o ambulanță lucrurile s-ar putea complica. Mai este un fel de drum ocolit, dar în stare proastă și devine impracticabil mai ales când vremea este rea. Singura legătură facilă a cătunului cu lumea este doar drumul cu podul groazei. ”Când pleacă copilul la școală stau cu stres. Nu am liniște. Când îl văd în curte și știu că nu mai trece peste podul acela mă liniștesc„, mărturisește o săteancă.
O poveste made in România
Lolcanicii trăiesc cu frica-n sân de aproximativ de un deceniu, de când podul s-a degradat substanțial. Și-ar fi dorit să-l repare singuri, dar nu-i lasă legea. În plus, nimeni nu știa cui aparține de fapt acest pod. Nu figura nici la comuna Corlăteni, nici la Dimăcheni. Nu era intabulat și nici înscris în cartea funciară. Era podul nimănui. Și așa a și rămas fără să-i pese cuiva. Doar în ultimii trei ani podul a intrat în atenția autorităților locale. Inițial au fost anunțate structurile administrative superioare, adică Consiliul Județean și Prefectura. La acel nivel comisia întrunită s-a mulțumit să recomande închiderea podului, deși lua o cale de acees a unei comunități întregi.
În cele din urmă, autoritățile locale din Dimăcheni au reușit să intabuleze podul și să-l treacă oficial pe teritoriul comunei. Acum, edilii au cerut fonduri prin CNI pentru demolarea podului vechi și construirea altuia nou, în loc. ”Situația podului de la Mateieni este groaznică. Este într-o stare alarmantă de eroziune. Încercăm acum să-l facem printr-un proiect, prin CNI. Situația lui a fost incertă până acum câteva luni. Nu era intabulat și nici nu se știa cine este proprietarul. Între timp am rezolvat această problemă, avem carte funciară pe comuna Dimăcheni, am reușit și am făcut și studiu de fezabilitate. Poate intrăm într-un regim de urgență.„, spune primarul Marinel Moruz.
Sursa: ADEVĂRUL
A fost stabilită componența Biroului Electoral de Circumscripție Nr. 7 Botoșani. Judecătorii care vor supraveghea procesul electoral
FOTO Botoșani: Merii au înflorit pentru a doua oară în acest an. Au apărut și flori de liliac şi salcâm
A murit arhimandritul Nicolae Moldovan, starețul Mănăstirii Nicula, locul unde merg mii de botoșăneni
Botoșani: Sătenii care zilnic sunt la un pas de moarte. Pentru a nu rămâne izolați sunt nevoiți să străbată un pod care se poate prăbuși în orice clipă
Vineri începe campania pentru parlamentare, se încheie pe 30 noiembrie, ora 7,00
Elevii din Botoșani recompensați de deputatul Alexandra Huțu cu o vizită la Muzeul Militar Național și Palatul Parlamentului
Șoferii care nu au asupra lor permisul de conducere nu vor mai fi amendați
Măsuri de ordine publică la meciul de fotbal dintre FC Botoșani și Rapid București
Femeie în stare gravă, după ce a fost lovită de un tren care circula de la Dorohoi spre Iaşi
Botoșani: Acțiune a polițiștilor rutieri pentru prevenirea accidentelor rutiere
„Invitatul Zilei” la Botosani24.ro: Mircea Magdalena, administratorul public al Municipiului Botoșani
„Invitatul Zilei” la Botosani24.ro: Gabriel Alexe, profesor de matematică și poet. Laureat al Marelui Premiu “Nicolae Labiș”
Valeriu Iftime: „Oamenii cu adevărat valoroși în politică sunt cei care au demonstrat de-a lungul timpului că pot reuși în viață prin propriile forțe”
„Invitatul Zilei” la Botosani24.ro: Marius Rogojinschi, Managerul Teatrului pentru Copii și Tineret „Vasilache”
„Invitatul Zilei” la Botosani24.ro: Cristian Lazarovici, președinte Uniunea Armenilor Botoșani
„Invitatul Zilei” la Botoșani24.ro: Primarul comunei Roma, Cosmin Cîșlariu
„Invitatul Zilei” la Botoșani24.ro: Doina Federovici, președintele Consiliului Județean Botoșani
-
Economie2 ani agoManagerul celei mai puternice companii de la Botoșani s-a sinucis
-
Eveniment2 ani agoCe se poate construi fără autorizație. Noi reguli pentru avizarea documentelor
-
Eveniment1 an agoFOTO: Biserica Ortodoxă este în DOLIU. Un preot îndrăgit, profesor universitar, și-a pierdut viața într-un accident cumplit
-
Eveniment2 ani agoFOTO: „Doamne, îndură-te de bătrâni, de tineri, de pruncii de la sân!”. Sute de oameni s-au rugat în genunchi la Buzeni
-
Actualitate1 an agoDe la 1 august sau 1 septembrie 2023 salariul minim ar putea crește din nou
-
Actualitate1 an agoFiica unor profesori de excepție din Botoșani a luat 10 la TITULARIZARE, una dintre cele șase note maxime la nivel național
-
Eveniment2 ani agoPlânge dealul, plânge valea: „Mor animalele de sete”. Aproape un sfert din judeţul Botoşani în pragul disperării din cauza apei
-
Eveniment1 an agoFOTO: Un autobuz cu pasageri a luat foc în mers
