Într-o comună din județul Botoșani funcționează o brutărie unică în România. A fost înființată din fonduri internaționale destinate ONG-urilor iar profitul obținut este folosit pentru a ajuta bătrânii și elevii nevoiași din comunitățile rurale. Produsele sunt naturale și foarte apreciate în zonă, scrie ADEVĂRUL.
În comuna Trușești, județul Botoșani, o localitate rurală situată aproape de granița României cu Republica Moldova, la un gemuleț încastrat în peretele unei vechi grădinițe se vând pâine, tot felul de bunătăți din aluat bine copt, dar mai ales speranțe. Acest loc magic se numește „Cuptorul de basm” și într-adevăr face minuni într-o lume a sărăciei și a lipsei de șanse. Dincolo de metafore, „Cuptorul de basm” este o brutărie unică în România care face pâine pentru a da o șansă la o viață cât mai normală celor aflați în nevoie. „Adevărul” vă face cunoscută povestea fascinantă a acestui loc în care spiritul civic și iubirea față de semeni s-au împletit într-un mod armonios.
Început de drum: o grădiniță dezafectată și bani de la Fundația lui Șoroș
Povestea acestei brutării a început în anul 2012, într-o perioadă grea pentru majoritatea comunităților rurale din județul Botoșani. La Trușești, sărăcia și lipsa de perspective deveniseră o constantă pentru localnici. Locuri de muncă aproape că nu se găseau, iar numărul nevoiașilor era tot mai mare. În acest context soții Pădureț-Nechifor, Petru și Loredana cum sunt cunoscuți în comunitate, pasionați de domeniul asistenței sociale au decis să înființeze, în 2012, o asociație umanitară numită „Impact Trușești”.
Și chiar doreau să facă ceva cu impact în comunitățile rurale din zona Trușeștului. La acea vreme, Petru era angajat la căminul de bătrâni din comună, iar Loredana era asistent social la Primăria Trușești. Cu alte cuvinte, cunoșteau foarte bine realitățile sociale din zonă. După programul de muncă se dedicau planurilor și proiectelor. Așa au dat peste programul ”RURES – Spaţiul Rural şi Economia Socială în România”, implementat de Fundaţia ”Soroș”. Au reușit să acceseze fonduri și au deschis o întreprindere socială, „Cuptorul de Basm”, relatează ADEVĂRUL.
Petru Pădureț-Nechifor FOTO Cosmin Zamfirache
„A fost înființată în anul 2014, după ce în prealabil în anul 2012 am înființat Asociația „Impact Trușești”. Scopul este unul social fiindcă întreprinderea este socială. Înseamnă că din ceea ce facem noi producție și vânzare, banii trebuiau să se întoarcă în comunitate să facem ceva pentru ea. A fost dorința de a produce pentru a ne ajuta comunitatea. Acesta era scopul”, mărturisește Petru Pădureț-Nechifor, președintele asociației. Soții Pădureț-Nechifor au hotărât ca întreprinderea lor socială să se bazeze pe producția de pâine și alte produse de panificație.
Cu alte cuvinte să deschidă o brutărie. De aici și numele de „Cuptorul de Basm”. Cu banii de la Fundația Soroș au cumpărat utilaje. Au mers la cursuri pentru a ști cum să se descurce în domeniul antreprenorial și cum să facă pâine. Le mai trebuia un sediu.
Publicitate
Au găsit o grădiniță dezafectată, la marginea drumului care duce către Ștefănești, un orășel situat chiar la graniță. Cu fonduri de la Primărie, dar și cu bani împrumutați au reușit să-l renoveze și să-l transforme într-o brutărie în toată regula. „În mediul rural este o afacere care merge fiindcă toată lumea mănâncă pâine, cozonaci, colaci și plăcinte. Atât la ocazii, dar și pentru consumul de zi cu zi. Am făcut cursuri de antreprenoriat, am învățat pas cu pas”, preciza Loredana Pădureț-Nechifor, scrie ADEVĂRUL.
Pâine sută la sută naturală și o șansă pentru sătenii fără loc de muncă
Ideea de a face o brutărie se potrivește de minune zonei. Și asta în condițiile în care Trușeștiul are o tradiție aparte în coacerea pâinii tradiționale. Fiind o întreprindere socială, soții Pădureț-Nechifor s-au gândit să dea o șansă în primul rând oamenilor din comunitate, care se confruntau cu lipsa locurilor de muncă și a veniturilor reduse. „Aici sunt angajate persoane din mediul rural, sunt femei din mediul rural care lucrează pe partea de brutărie, tot ce înseamnă producție, și bineînțeles fără experiență. Ne-am dorit să formăm aici oamenii, să le dăm o șansă pentru un loc de muncă”, precizează Petru Pădureț-Nechifor.
Brutăreseșe lucrează de la patru dimineața FOTO Cosmin Zamfirache
Primul „maestru-pitar” a fost Nea Ghiță, un om cu o experiență aparte în domeniul panificației. Până la pensionare, în pragul vârstei de 70 de ani, nea Ghiță i-a învățat pe toți rețete și o întreagă tehnologie. Din păcate primul „maestru-pitar” a plecat dintre cei vii, în urmă cu câțiva ani. Lecția a fost însă predată și continuată cu mult sârg de sătence dornice de muncă.
În primul rând casnice, fără experiență și care căutau de multe ori cu disperare un loc de muncă. În momentul de față sunt cinci angajați, adică trei brutărese, un fochist pentru cuptorul de lemne dar și un om cu transportul. Anca Rusu, o casnică nevoită să-și întrețină familia după ce soțul a ajuns să aibă probleme de sănătate, a devenit om de bază la brutărie. Știe să facă toate sortimentele și chiar reușește să le învețe chiar și pe angajatele noi. „Cuptorul de basm” a reprezentat o șansă nesperată de care vrea să profite la maxim.
Produsele sunt căutate de clienți FOTO Cosmin Zamfirache
„Pentru mine a fost foarte important. Este primul meu loc de muncă. Am fost casnică. Soțul meu a lucrat pe șantier, dar după niște probleme de sănătate a fost nevoit să rămână acasă. Iar eu a trebuit să caut ceva de muncă. Am găsit înțelegere, am fost acceptată aici. Mi-a fost greu la început pentru că nu aveam niciun fel de experiență. Sper să nu trădez niciodată încrederea pe care mi-au dat-o”, mărturisește săteanca.
Anca împreună cu Veronica, colega ei începătoare, fac pâini din ingrediente sută la sută naturale, coapte în cuptor cu lemne, după modelul celor care pot fi găsite doar în cuhniile mănăstirești. „Nu facem foarte multe produse, dar ceea ce facem realizăm cu multă responsabilitate, natural sută la sută. Facem pâini la 500 de grame și la un kilogram. Dar și plăcinte, brânzoaice, croissante”, spune botoșăneanca.
Sprijin pentru sute de oameni
Produsele brutăriei sunt foarte apreciate. Atât de localnici, dar și de oamenii din județ. Pâinea de la Trușești ajunge până în magazinele din municipiile Botoșani și Dorohoi. Zilnic, numeroși clienți, vin la gemulețul brutăriei și cumpără plăcinte și pâine. „De când s-a deschis numai de aici cumpăr pâine. Este foarte bună. Ca cea de altădată. Îmi aduce aminte de copilărie”, spune un sătean venit să se aprovizioneze.
Întregul profit al brutăriei este utilizat în comunitate. Adică toți banii sunt folosiți pentru cauze umanitare și educaționale. „Avem programe pentru copii, un program after-school pentru copiii care întâmpină dificultăți școlare. Adică găsim profesori pentru a-i sprijini la lecții. Ne ocupăm și de vârstnici, avem 15 bătrâni din comuna Trușești, cărora le donăm pâine și produse din patiserie. Dar avem și alte acțiuni la nivel de comunitate. Avem un centru de voluntariat, am contribuit prin programe pentru înfrumusețarea comunei, dar am derulat și proiecte pentru protejarea mediului”, adaugă Petru. Sunt sute de săteni ajutați să găsească o rază de speranță.
ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.
La 13 septembrie 2025 este marcată Ziua pompierilor.
Celebrarea acestei zile la nivel național are rolul de a evidenția la nivel public eroismul pompierilor militari în bătălia din Dealul Spirii împotriva forțelor otomane, pentru apărarea Revoluției de la 1848.
Anul revoluționar 1848, manifestat amplu în Europa, a cuprins deopotrivă și Principatele Române. În Țara Românească, mișcarea revoluționară a început în iunie 1848.
Pentru a înăbuși mișcarea de revoltă din Țara Românească, la 13 septembrie 1848, forțele otomane conduse de generalul Fuad Pașa au intrat în București, potrivit volumului ‘Istoria României în Date’ (2003).
Locotenența Domnească a dat ordin, la 12 septembrie 1848, colonelului Radu Golescu, comandant al Regimentului 2 Infanterie și șef al garnizoanei Capitalei, să desfășoare, în ziua următoare, subunități în Dealul Spirii, pentru a întâmpina forțele otomane formate din aproape 6.000 de ostași, potrivit www.isualba.ro.
La 13 septembrie 1848, înainte de sosirea forțelor otomane, a avut loc înmânarea noilor drapele ale Regimentului 2 Infanterie, contribuind astfel la întărirea moralului și dăruirii ostașilor români. Convinși de iminența declanșării conflictului armat cu forțele otomane, ostașii Companiei de Pompieri au cerut să se alăture trupelor la cazarma din Dealul Spirii.
Publicitate
În acea zi s-a desfășurat bătălia din Dealul Spirii, ultima confruntare armată de pe teritoriul românesc între contingente militare ale Țării Românești și otomane, conform www.isubif.ro. Compania de Pompieri București, sub comanda căpitanului Pavel Zăgănescu, a luptat eroic în fața unui adversar net superior numeric. Bătălia a rămas în istorie drept ‘baia de sânge de la București’, peste jumătate din efectivul companiei de pompieri murind în luptă.
Foto: (c) ADRIAN CUBA / AGERPRES FOTO
Actul eroic de la 13 septembrie 1848 reprezintă una dintre cele mai importante date din istoria armei pompierilor. Este celebrată drept Ziua pompierilor, fiind marcată prin Hotărârea de Guvern nr. 492/1997. În amintirea actului eroic din Dealul Spirii, la 13 septembrie 1901, a fost dezvelit Monumentul Eroilor Pompieri din București, realizat de sculptorul Wladimir Hegel, în fața clădirii Arsenalului Armatei.
Anual sunt organizate manifestări la nivel central și național pentru marcarea zilei pompierilor. Pe plan extern, pompierii români au intervenit în diferite misiuni de sprijinire a unor unități similare din state ale Uniunii Europene și din NATO. AGERPRES
Polițiștii botoșăneni efectuează verificări pentru localizarea unei femei,.de 85 de ani, BOICIUC DOMNICA, din satul Mihăileni, care la data de 12 septembrie 2025, in jurul orei 17:00, ar fi părăsit domiciliul, iar până in prezent nu a revenit.
Semnalmente:
Înălțime 1,60 m, 55 kg, era îmbrăcată cu bluza gri, fusta maro, încălțăminte neagra si batic maro.
,,Rugăm cetățenii care dețin informații cu privire la această persoană să apeleze 112 sau să se adreseze celei mai apropiate unități de poliție!”, au transmis polițiștii.
În perioada 15 septembrie – 29 noiembrie, Institutul Național de Statistică derulează o nouă ediție a anchetei privind starea de sănătate a populației (SANPOP 2025). Studiul are loc o dată la șase ani și oferă o imagine de ansamblu asupra modului în care românii își percep sănătatea și accesul la serviciile medicale, potrivit informațiilor oferite de Institutul Național de Statistică.
Cum se desfășoară ancheta
Cercetarea se bazează pe un eșantion de gospodării selectate din toate județele țării, atât din mediul urban, cât și din rural. Persoanele incluse în studiu vor fi vizitate de operatori statistici, care vor adresa întrebări cu ajutorul unui chestionar electronic pe tabletă.
Printre temele abordate se numără accesul la medici și tratamente, nevoile de îngrijire nesatisfăcute, dificultățile cauzate de probleme de sănătate sau de vârstă, obiceiurile de viață – de la alimentație și activitate fizică, până la consumul de tutun și alcool – precum și sprijinul social de care beneficiază oamenii.
De ce este important SANPOP 2025
Datele adunate prin acest studiu vor ajuta la înțelegerea principalelor nevoi ale populației și vor susține deciziile privind dezvoltarea serviciilor medicale și sociale, dar și a infrastructurii locale. Autoritățile subliniază că aceste informații nu sunt doar statistici seci, ci reprezintă baza pentru politici publice care pot influența direct calitatea vieții românilor.
Publicitate
Confidențialitate garantată
Cei care vor răspunde la întrebări nu trebuie să își facă griji pentru confidențialitate: toate datele vor fi folosite exclusiv în scopuri statistice. Informațiile individuale nu vor fi publicate și nici transmise autorităților sau presei, fiind procesate doar în formă agregată, la nivelul întregii populații.
Participarea cetățenilor este esențială pentru ca rezultatele să reflecte realitatea. Doar prin implicarea celor selectați se poate contura o imagine clară asupra stării de sănătate a României în 2025.
Zi de mare bucurie pentru credincioșii din Botoșani. Înaltpreasfinţitul Părinte Teofan, Mitropolitul Moldovei și Bucovinei, va sluji duminică Sfânta Liturghie la Mănăstirea „Înălțarea Sfintei Cruci” – Lebăda, din satul Zăicești, comuna Bălușeni, cu prilejul hramului așezământului monahal.
Sărbătoarea Înălțării Sfintei Cruci este una dintre cele mai importante din calendarul ortodox, amintind de puterea jertfei și de semnul biruinței lui Hristos asupra morții. Pentru credincioșii care vor veni la Lebăda, momentul va fi prilej de întărire în credință, dar și de comuniune în rugăciune alături de păstorul lor duhovnicesc.
Sfințirea Sfintei Cruci închinate Eroilor
Programul liturgic al zilei va continua la ora 14.30, când Înaltpreasfințitul Părinte Teofan va săvârși slujba de sfințire a unei Sfinte Cruci ridicate pe dealul Măgurei, în Parohia „Înălțarea Domnului” – Ibănești, Protopopiatul Dorohoi. Crucea este închinată Eroilor Neamului Românesc, ca semn de recunoștință și veșnică pomenire pentru cei care și-au jertfit viața pentru credință, libertate și demnitatea poporului român.
Astfel, ziua va fi una a aducerii aminte și a unirii dintre credința creștină și memoria națională, între crucea mântuirii și crucea jertfei.
Îndemn la rugăciune și comuniune
Publicitate
Credincioșii din întreaga zonă sunt așteptați să participe la aceste momente de rugăciune, să se bucure de binecuvântare și să își întărească legătura cu Hristos prin semnul cel mai sfânt al creștinătății – Sfânta Cruce.