Connect with us

Actualitate

Brățări electronice pentru agresori. De la 1 octombrie, sistemul a devenit operațional și la Botoșani

Publicat

Publicitate

Începând cu data de 1 octombrie a devenit operațional, și la nivelul județului Botoșani, Sistemul informatic de monitorizare electronică a persoanelor care fac obiectul aplicării măsurilor în cazul emiterii ordinului de protecție provizoriu, ordinului de protecție și ordinului european de protecție.

 

Monitorizarea se va realiza automat, fără intervenție umană, sistematic și exclusiv pe teritoriul României, asupra unor dispozitive electronice, pe baza identificatorului acestora și în raport cu anumite reguli. Identitatea persoanei supravegheate și a persoanei/persoanelor protejate, care poartă dispozitivele electronice, va fi cunoscută doar de organul de supraveghere care creează semnalarea.

 

Utilizarea sistemelor electronice permite o creștere a gradului de asigurare a măsurilor de protecție a drepturilor persoanelor protejate și, în același timp, este o metodă de monitorizare/supraveghere, care permite urmărirea modului de respectare a măsurilor dispuse în cadrul unor proceduri judiciare.

 

Publicitate

Utilizarea acestor sisteme nu echivalează cu protecția integrității fizice a persoanelor protejate, însă permite adoptarea unor măsuri pentru prevenirea tuturor tipurilor de violență, respectarea regulilor impuse de executarea măsurii arestului la domiciliu și a supravegherii la distanță.

 

Dispozitivul electronic de supraveghere, pentru persoana supravegheată, este alcătuit dintr-o componentă de tip brățară, care va fi atașată la glezna sau, prin excepție, la brațul persoanei.

 

Dispozitivul electronic de supraveghere va avertiza persoana supravegheată de producerea unei alerte.

 

Alerta generată se transmite, în mod automat, dispeceratului de urgenţă operat de către poliţie, constituit în cadrul S.N.U.A.U, împreună cu datele de localizare ale dispozitivului electronic de supraveghere purtat de persoana supravegheată sau de persoana protejată care deține dispozitivul.

 

SIME este dispecerizat de zece polițiști instruiți pentru această linie de muncă, cu experiență în ordine publică.

 

Organele de ordine publică sesizate au obligaţia de a verifica, de îndată şi potrivit ordinii de priorităţi, respectarea măsurii de supraveghere, intervenția fiind realizat după principiul „cel mai apropiat polițist intervine”.

 

În situaţia generării unei alerte, persoana supravegheată este obligată ca, de îndată, să se prezinte la cel mai apropiat organ de ordine publică aflat în serviciu, să contacteze telefonic organul de supraveghere şi să urmeze instrucţiunile acestuia.

 

Spre exemplu, în situaţia generării unei alerte de părăsire a imobilului, persoana supravegheată este obligată, de îndată, să rămână sau să revină în imobil, să contacteze telefonic organul de supraveghere şi să urmeze instrucţiunile acestuia.

 

Menționăm faptul că, distrugerea dispozitivelor electronice de supraveghere folosite pentru monitorizarea electronică, constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă, conform art. 253, alin 21, din Codul Penal.

 

În plus, se consideră evadare încălcarea de către persoana aflată în arest la domiciliu a obligaţiei de a nu părăsi imobilul ori nerespectarea de către aceasta a itinerarului sau condiţiilor de deplasare, stabilite potrivit legii.

 

În ceea ce privește dinamica ordinelor de protecție provizorii, statisticile relevă faptul că în primele 8 luni ale anului 2024 polițiștii au emis un număr de 247 de ordine de protecție provizorii, dintre acestea, 246 ordine de protecție provizorii, au fost confirmate de către procuror, reprezentând o rată de confirmare de 99,6%;

De asemenea, în cursul primelor 8 luni ale anului 2024, instanțele de judecată au emis un număr de 210 de ordine de protecție, din totalul acestora, un procent de 41,9% (88 ordine de protecție) au provenit din ordine de protecție provizorii.

Din analiza datelor statistice privind infracțiunile sesizate primele 8 luni ale anului 2024 rezultă faptul că, la nivel județean, numărul faptelor de violență domestică a scăzut cu 9,7% față de 8 luni 2023, respectiv, 896 fapte sesizate în primele 8 luni ale anului 2024 și 993 fapte sesizate în aceeași perioadă a anului 2023.   

Ponderea este deținută de infracțiunile de lovire sau alte violențe, fiind înregistrate  545 fapte în 8 luni 2024 ( cu 104 mai putine decât în primele 8 luni ale anului 2023) și cele de încălcarea ordinului de protecție, 103 fapte în primele 8 luni din 2024.  (cu 8 mai puține decât în aceeași perioadă a anului trecut.)

 

Din punct de vedere al locului comiterii faptelor de violenţă domestică, situația se prezintă astfel: 352 de fapte au fost comise în mediul urban, în scădere față de perioada similară a anului 2023, când au fost înregistrate 366 de fapte și 544 de fapte au fost comise în mediul rural, în scădere față de perioada similară a anului 2023, când au fost înregistrate 627 de fapte.

Din cele 896 de fapte, 143 au fost comise în spaţiul public.

 

Recomandăm tuturor persoanelor care sunt victimele unor acte de violență, indiferent de natura acesteia, să sesizeze de îndată organele de poliție, prin orice modalitate, și să ia în considerare posibilitate dispunerii măsurii de ”obligare a agresorului de a purta permanent un dispozitiv electronic de supraveghere”, măsură ce poate fi luată doar în urma acordării consimțământului de către victimă.

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Incendiu la Dângeni! Podul unui atelier de monumente funerare a fost cuprins de flăcări

Publicat

Publicitate

Curățați și izolați coșurile de fum: pericol de incendiu

În ultimele ore, două familii din localitățile Flămânzi și Hulub ( comuna Dângeni) au fost în pericol din cauza unor incendii generate de coșurile de fum necurățate de funingine sau neizolate termic față de materialele combustibile din structura acoperișurilor.

La Dângeni, podul unui atelier de monumente funerare a fost cuprins de flăcări. Pompierii militari de la Garda de Intervenție Trușești și Serviciul Voluntar pentru Situații de Urgență Dângeni au acționat cu două autospeciale de stingere și au reușit să stingă flăcările înainte de a se extinde la întreaga construcție. Au fost salvate bunurile din interiorul atelierului, dar și casa. Cel mai probabil, incendiul s-a produs din cauza unui coș de fum neizolat termic față de materialele combustibile.

La Flămânzi, bunurile din jurul unui coș de fum necurățat au luat foc. Incendiul a fost stins înainte de a produce pagube materiale însemnate. Au intervenit pompierii de la Punctul de Lucru Flămânzi, cu o autospecială de stingere.

Vă reamintim faptul că în sezonul rece multe dintre incendii se produc din cauza coșurilor necurățate de funingine. Aceste incidente pun în pericol atât viețile oamenilor, cât și bunurile acestora, fiind una dintre principalele cauze ale incendiilor în sezonul rece.

Atragem, din nou, atenția asupra necesității curățării periodice a coșurilor de fum, o măsură esențială pentru prevenirea incendiilor. Depunerile de funingine și gudron se pot aprinde, iar focul se poate extinde rapid la structura acoperișului și la întreaga locuință.

Publicitate

Verificaţi coşurile de evacuare a fumului, pentru ca acestea să nu prezinte fisuri care să permită scânteilor să incendieze materialele combustibile ale planșeului sau acoperișului (grinzi, astereală etc.).

Tencuiți şi văruiți partea din pod a coşului de fum, în scopul sesizării imediate a fisurilor (căldura sau scânteile care ies prin fisurile unui coş de fum deteriorat constituie surse de aprindere, dacă în zona lor există elemente de construcţie sau structuri din lemn).

Îngroșați zidăria coşului la trecerea prin planşee, lăsând un spaţiu între această zidărie şi elementele combustibile ale planşeului.

Păstrați distanţa dintre faţa exterioară a coşurilor şi elementele combustibile ale acoperişului.

Citeste mai mult

Eveniment

CALENDAR ORTODOX 2026: Sfântul Cuvios Isidor Pelusiotul

Publicat

Publicitate

S-a născut în 360 în Alexandria Egiptului, din părinţi creştini, rude apropiate cu Arhiepiscopul Trofil al Alexandriei (383-412) şi cu Sf. Chiril (412-444), urmaşul acestuia. Având o situaţie financiară bună, părinţii l-au trimis pe tânărul Isidor la şcolile de filozofie şi teologie din Antiohia, tocmai când păstorea acolo ca preot Sfântul Ioan Gură de Aur. Isidor i-a fost ucenic şi l-a avut ca pildă de trăire duhovnicească.

Reîntors în Egipt, ar fi putut să aibă o slujbă deosebită, însă Isidor a renunţat la moştenirea primită de la părinţi şi a intrat în Mănăstirea Pilusiu din partea de răsărit a deltei Nilului, nu departe de oraşul cu acelaşi nume. De aceea şi Cuviosul Isidor este numit „pelusiotul”. Cuvântul grecesc „pilos” înseamnă mlaştină sau noroi şi cum mănăstirea era poziţionată în delta fluviului Nil, într-o regiune mlăştinoasă, i s-a zis „Pilusiu”, adică mănăstirea din mlaştini. În această mănăstire şi-a petrecut Isidor tot restul vieţii, sporind în rugăciune şi credinţă faţă de Dumnezeu. Aici s-a învrednicit de treapta preoţiei, ajungând şi stareţ.

Împăratul Teodosie al II-lea (408-450) îl cinstea în mod deosebit pe Cuviosul Isidor. Acesta îl sfătuieşte pe împărat să convoace Sinodul al III-lea Ecumenic la Efes, în anul 431, pentru apărarea dreptei credinţe creştine împotriva ereziei nestoriene. De la Cuviosul Isidor au rămas 2090 de epistole pline de înţelepciune, sfaturi duhovniceşti şi ştiinţă teologică. Astfel, a povăţuit Cuviosul Isidor pe toţi până la adânci bătrâneţi când s-a mutat cu pace la Domnul în anul 436.

Citeste mai mult

Administratie

Creșă nouă pentru familiile din Botoșani: Investiție de 9,5 milioane lei inaugurată astăzi de ministrul Dezvoltării, Cseke Attila

Publicat

Publicitate

Municipiul Botoșani are, începând de marți, prima creșă construită după 1990, investiție inaugurată în prezența ministrului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, Cseke Attila. Obiectivul a fost realizat în cadrul programului guvernamental de construire de creșe „Sfânta Ana”, finanțat prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), relatează agerpres.ro.

Valoarea investiției se ridică la 9,5 milioane de lei, fără TVA, iar noua creșă are o capacitate de 40 de locuri, fiind încadrată în categoria creșelor de tip mic dezvoltate prin acest program național coordonat de Ministerul Dezvoltării.

Ministrul Cseke Attila a subliniat că proiectul face parte dintr-o strategie amplă de recuperare a decalajelor României în ceea ce privește infrastructura de educație timpurie. Oficialul a amintit că, în anul 2021, România se afla pe ultimul loc în Uniunea Europeană în privința numărului de locuri disponibile în creșe raportat la populația antepreșcolară, situație care a determinat lansarea programului „Sfânta Ana”.

„Este un program pornit din nevoia reală a comunităților și dintr-o provocare demografică pe care nu o putem ignora. Statul român a decis să investească în creșe moderne, construite după un proiect-tip, adaptat ca dimensiune, astfel încât să răspundă nevoilor locale”, a declarat ministrul, precizând că există trei tipuri de creșe: cu minimum 40, 70 și 110 locuri.

Potrivit acestuia, la nivel național, în cadrul programului guvernamental au fost construite sau sunt în curs de construire 242 de creșe. Dintre acestea, 131 sunt finanțate din bugetul de stat, iar 111 beneficiază de fonduri europene prin PNRR, inclusiv creșa inaugurată la Botoșani. Obiectivul din municipiu este cea de-a 53-a creșă finalizată de la lansarea programului.

La eveniment a fost prezent și primarul municipiului Botoșani, Cosmin Andrei, care a evidențiat importanța acestor investiții pentru sprijinirea familiilor tinere și pentru combaterea declinului demografic.

Publicitate

„Construirea de creșe moderne reprezintă un sprijin concret pentru tinerii care își doresc să rămână în România și în orașele din care provin. Municipiul Botoșani se află deja la a treia creșă și urmează să o avem și pe a patra, ceea ce arată o implicare reală a statului”, a explicat edilul.

Municipalitatea botoșăneană a obținut, prin același program guvernamental, finanțare și pentru o nouă creșă, iar lucrările de construcție urmează să înceapă în perioada următoare.

Citeste mai mult

Administratie

Au început înscrierile în Programul Tomata 2026. Legumicultorii se pot înscrie până pe 15 aprilie

Publicat

Publicitate

Legumicultorii pot depune cererile de înscriere în Programul Tomata 2026 până la data de 15 aprilie, la direcțiile agricole județene, conform calendarului stabilit de autorități, relatează alba24.ro.

Programul Tomata 2026 acoperă mai multe tipuri de culturi legumicole, nu doar tomatele, fiind necesară o suprafață minimă de cultivare de 1.000 de metri pătrați pentru a fi eligibile. De asemenea, beneficiarii trebuie să respecte o serie de condiții.

Guvernul a adoptat în aprilie 2025 Hotărârea 325/2025 privind aprobarea schemei „Ajutor de minimis pentru aplicarea Programului de susţinere a producţiei de legume cultivate în spaţii protejate”, în perioada 2025 – 2027. Schema de ajutor de minimis se aplică pe întreg teritoriul României pe o perioadă de 3 ani, respectiv 2025 – 2027, pentru susținerea producției de legume cultivate în spații protejate.

Schema de ajutor de minimis se acordă întreprinderilor/întreprinderilor unice care își desfășoară activitatea în domeniul producției primare de produse agricole, pentru susținerea producției de legume cultivate în spații protejate.

Cuantumul ajutorului de minimis este de 1,5 euro/mp echivalentul a 1.500 euro/1.000 mp, pentru o suprafață cumulată de minimum 1.000 mp, cu respectarea cerințelor privind tipul de cultură și suprafețele aferente acestora.

Programul Tomata 2026. Condiții de eligibilitate

Pentru a fi eligibili la acordarea ajutorului de minimis pentru producția de legume cultivate în spații protejate, beneficiarii trebuie să îndeplinească, cumulativ, următoarele criterii de eligibilitate:

Publicitate
  • să utilizeze o suprafață de minimum 1.000 mp, cu respectarea cerințelor privind tipul de cultură și suprafețele aferente acestora;
  • să obțină producțiile minime corespunzătoare culturii înființate;
  • să fie înregistrați în evidențele Registrului agricol deschis la primăriile în a căror rază administrativ-teritorială se află suprafețele cu legume cultivate în spațiile protejate în anul în care solicită sprijinul, respectiv la data solicitării sprijinului;
  • să dețină Registrul de evidență a tratamentelor cu produse de protecție a plantelor, completat începând cu data înființării culturii și avizat de OFJ, pentru fiecare solicitare a sprijinului;
  • să obțină legume care nu depășesc conținutul maxim aplicabil reziduurilor de pesticide;
  • să nu depășească, în sectorul producției primare de produse agricole, prin acordarea prezentului ajutor de minimis, echivalentul în lei a 50.000 euro/întreprindere/întreprindere unică pe durata ultimilor 3 ani.

Programul Tomata 2026. Culturi și producții minime

Conform prevederilor legale, Programul Tomata 2026 nu vizează exclusiv cultivarea tomatelor, ci include și alte specii de legume, cu condiția ca acestea să fie cultivate pe o suprafață minimă de 1.000 de metri pătrați.

Este vorba despre următoarele specii de legume:

  • ardei gras și/sau lung și/sau gogoșar și/sau iute – Capsicum annuum L.;
  • castraveți – Cucumis sativus L.;
  • ceapă verde – Allium cepa L.;
  • fasole păstăi – Phaseolus vulgaris L.;
  • salată – Lactuca sativa L.;
  • spanac – Spinacea oleracea L.;
  • tomate – Solanum lycopersicum L.;
  • varză – Brassica oleracea L.;
  • vinete – Solanum melongena L.

De asemenea, producțiile minime pentru care se acordă ajutorul de minimis sunt următoarele:

Cultura – Producția minimă kg/1.000 mp – Producția minimă kg/mp

  • Ardei gras/lung/gogoșar – 2.000 kg/1.000 mp – 2 kg/mp
  • Ardei iute – 600 kg/1.000 mp – 0,6 kg/mp
  • Castraveți – 4.000 kg/1.000 mp – 4 kg/mp
  • Ceapă verde – 100.000 bulbi/plante/1.000 mp – 100 bulbi/plante/mp
  • Fasole păstăi – 1.500 kg/1.000 mp – 1,5 kg/mp
  • Salată – 10.000 plante/1.000 mp – 10 plante/mp
  • Spanac – 1.000 kg/1.000 mp – 1 kg/mp
  • Tomate – 3.000 kg/1.000 mp – 3 kg/mp
  • Varză – 4.000 kg/1.000 mp – 4 kg/mp
  • Vinete – 4.000 kg/1.000 mp – 4 kg/mp

Culturile care pot fi înființate în spații protejate și suprafețele aferente acestora

Suprafața totală (mp) (1) – Suprafață minimă tomate (mp) (2) – Suprafață alte legume eligibile din listă (3) = (1) – (2)

  • 1.000 mp – 1.000 mp – –
  • între 1.001 și 2.000 mp – 1.000 mp – diferența până la suprafața totală din coloana 1
  • între 2.001 și 3.000 mp – 1.000 mp – diferența până la suprafața totală din coloana 1
  • între 3.001 și 4.000 mp – 2.000 mp – diferența până la suprafața totală din coloana 1
  • între 4.001 și 5.000 mp – 2.000 mp – diferența până la suprafața totală din coloana 1
  • între 5.001 și 6.000 mp – 3.000 mp – diferența până la suprafața totală din coloana 1
  • între 6.001 și 7.000 mp – 3.000 mp – diferența până la suprafața totală din coloana 1
  • între 7.001 și 8.000 mp – 4.000 mp – diferența până la suprafața totală din coloana 1
  • între 8.001 și 9.000 mp – 4.000 mp – diferența până la suprafața totală din coloana 1
  • între 9.001 și 10.000 mp – 5.000 mp – diferența până la suprafața totală din coloana 1
  • peste 10.001 mp – 6.000 mp – diferența până la suprafața totală din coloana 1

Programul Tomata 2026. Depunerea cererii de înscriere

Potrivit reglementărilor, legumicultorii pot depune la direcțiile agricole județene cererea pentru ajutorul de minimis la culturi în spaţii protejate, în perioada 2 februarie – 15 aprilie 2026, inclusiv. 

La depunerea cererii de înscriere în Program, responsabilii desemnați cu primirea cererilor din cadrul direcțiilor agricole județene, în limita informațiilor deținute, pot sprijini potențialii beneficiari în verificarea sumelor primite pe schemele de ajutor de minimis în sectorul agricol pe perioada ultimilor 3 ani.

Sumele solicitate de către potențialii beneficiari pentru legumele cultivate în spații protejate și înscrise în cerere, împreună cu valoarea cumulată a ajutoarelor de minimis acordate pe perioada ultimilor 3 ani, nu trebuie să depășească 50.000 euro pe durata oricărei perioade de 3 ani.

Pentru aceeași suprafață de spații protejate, ajutorul de minimis prevăzut de prezenta hotărâre se acordă o singură dată, în fiecare an de aplicare a programului.

Pentru anii 2026 și 2027, valoarea sprijinului financiar se acordă în lei, la cursul de schimb din data de 29 ianuarie 2026, respectiv 29 ianuarie 2027, stabilit de Banca Națională a României.

Documentele necesare

După efectuarea verificării, potențialii beneficiari completează și depun cererea, însoțită de următoarele documente:

  • copie a B.I./C.I. al/a solicitantului sau al/a reprezentantului legal dacă cererea este depusă prin reprezentant legal/ împuternicit;
  • copie a atestatului de producător valabil până la data de 31 decembrie a anului în care solicită sprijinul;
  • împuternicire și o copie a B.I./C.I. al/a unui reprezentant, după caz;
  • copie a certificatului de înregistrare la Oficiul Național al Registrului Comerțului/Registrul național al asociațiilor și fundațiilor sau a actului în baza căruia își desfășoară activitatea;
  • dovada unui cont activ la bancă/trezorerie;
  • adeverință, în original, din Registrul agricol, conform înscrisurilor aferente anului în care solicită sprijinul, care atestă suprafața de teren cu spații protejate utilizată de solicitant în baza oricărui act juridic care conferă dreptul de folosință asupra terenului în cauză.

Cererea, însoțită de documentele prevăzute anterior, poate fi transmisă la direcțiile agricole județene și prin mijloace electronice și/sau poștă/curierat. Documentele transmise prin mijloace electronice trebuie să fie semnate și datate, iar copiile trebuie să fie certificate „conform cu originalul“ de către solicitant.

În situația în care solicitantul utilizează suprafețe de teren cu culturi de legume cultivate în spații protejate situate în județe/unități administrativ-teritoriale diferite, acesta va formula și depune o singură cerere de înscriere în program la DAJ unde are suprafața cultivată cea mai mare.

Recoltarea și valorificarea producțiilor

Recoltarea și valorificarea producțiilor prevăzute se fac anual, după efectuarea verificărilor și până cel târziu la data de 15 octombrie inclusiv a anului în care se solicită sprijinul.

Valorificarea producției se realizează prin cooperative, grupuri de producători, organizații de producători sau direct, în piețe, târguri, oboare, retail, industria de procesare.

Pentru legumele care fac obiectul programului, dovada obținerii producției o constituie, după caz, următoarele documente emise după data înregistrării cererii de înscriere în program:

  • copia filei/filelor din carnetul de comercializare a produselor agricole;
  • rapoarte generate de aparatul de marcat electronic fiscal, ce conțin date din conținutul jurnalului electronic pentru perioada de raportare, ce va fi menționată sub antet, însoțite de copia rapoartelor fiscale de închidere zilnică <Z>, emise de aparatele de marcat electronice fiscale;
  • facturile electronice emise potrivit prevederilor art. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 120/2021, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 139/2022, cu modificările și completările ulterioare, și extrase din spațiul privat virtual.

Verificări în teren

Reprezentanții direcțiilor agricole județene, împreună cu reprezentanții centrelor județene APIA, efectuează verificări privind existența suprafețelor declarate și înființate și stabilirea suprafețelor cultivate în fiecare spațiu protejat.

Direcțiile agricole județene solicită centrelor județene APIA desemnarea de reprezentanți în vederea constituirii echipelor mixte pentru efectuarea verificărilor prevăzute.

Verificarea/Verificările se efectuează în baza notificării/notificărilor scrise transmise la direcțiile agricole județene de către solicitanți, în funcție de cultura înființată, după data depunerii cererii și până cel târziu la data de 30 septembrie a fiecărui an, prin e-mail, fax sau poștă, întocmind fișa/fișele de verificare.

Beneficiarii sunt obligați să transmită în scris notificările către direcțiile agricole județene, prin e-mail, fax sau poștă.

Reprezentanții direcțiilor agricole județene, împreună cu reprezentanții centrelor județene APIA, efectuează verificările în termen de 7 zile lucrătoare de la data primirii notificărilor și sunt direct răspunzători de veridicitatea constatărilor.

Probe pentru determinarea reziduurilor de pesticide

În vederea monitorizării calității legumelor, inspectorii din cadrul oficiilor fitosanitare județene prelevează probe, prin sondaj și inopinat. Aceștia vor efectua analize de laborator pentru determinarea reziduurilor de pesticide atât la recoltare, cât și la valorificare.

Oficiile fitosanitare au obligația transmiterii la direcțiile agricole a situației cu potențialii beneficiari ale căror legume, în urma efectuării analizelor prevăzute, au înregistrat depășiri ale conținuturilor maxime aplicabile reziduurilor de pesticide.

Oficiile fitosanitare informează potențialii beneficiari cu privire la rezultatele analizelor de laborator, prin e-mail sau prin poștă, în termen de 15 zile lucrătoare de la data prelevării probelor.

Responsabilii desemnați din cadrul direcțiilor agricole județene, după finalizarea tuturor verificărilor condițiilor de eligibilitate, întocmesc situația centralizatoare a beneficiarilor ajutorului de minimis și o transmit la Direcția generală buget finanțe și fonduri europene din cadrul MADR până la data de 15 noiembrie a fiecărui an. Direcțiile agricole județene aprobă sumele aferente reprezentând ajutor de minimis, pentru fiecare beneficiar în parte, și se asigură că sumele totale care se acordă beneficiarului se încadrează în plafonul maxim.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending