Când începe școala în septembrie 2025: Elevii și preșcolarii vor începe cursurile anului școlar 2025-2026 luni, 8 septembrie 2025, potrivit Ordinului ministrului educației.

Anul școlar 2025 – 2026 se va încheia vineri, 19 iunie 2026, având în total 36 de săptămâni de cursuri.

Pentru anumite clase, durata anului școlar și datele de finalizare diferă, conform excepțiilor prevăzute în ordin.

Calendarul anului școlar 2025-2026 – module și vacanțe

Module de cursuri:

• Modul 1: 8 septembrie 2025 – 24 octombrie 2025
• Modul 2: 3 noiembrie 2025 – 19 decembrie 2025
• Modul 3: 8 ianuarie 2026 – 6, 13 sau 20 februarie 2026 (data finală se stabilește de inspectoratele școlare, în urma consultărilor cu părinții și profesorii)
• Modul 4: 16 februarie, 23 februarie sau 2 martie 2026 – 3 aprilie 2026 (data de început stabilită de inspectoratele școlare)
• Modul 5: 15 aprilie 2026 – 19 iunie 2026

Vacanțe școlare:

• 25 octombrie 2025 – 2 noiembrie 2025
• 20 decembrie 2025 – 7 ianuarie 2026
• O săptămână în perioada 9 februarie – 1 martie 2026 (vacanță mobilă stabilită de inspectoratele școlare)
• 4 aprilie 2026 – 14 aprilie 2026
• 20 iunie 2026 – 6 septembrie 2026

Excepții: când se termină școala pentru clasele terminale

• Clasa a XII-a zi, a XIII-a seral și frecvență redusă – 34 săptămâni, final pe 5 iunie 2026
• Clasa a VIII-a – 35 săptămâni, final pe 12 iunie 2026
• Liceu – filiera tehnologică (cu excepția celor de mai sus) și învățământ profesional – 37 săptămâni, final pe 26 iunie 2026
• Învățământ postliceal – durata stabilită prin planurile-cadru în vigoare

„Școala altfel” și „Săptămâna verde” în 2025-2026

Se vor desfășura între 8 septembrie 2025 și 3 aprilie 2026

Fiecare program durează 5 zile consecutive lucrătoare. Datele exacte sunt stabilite de fiecare școală, dar nu pot fi planificate în același modul.

În liceele tehnologice și școlile profesionale, în aceste perioade se organizează activități de instruire practică

Zile libere fără cursuri

5 octombrie 2025 – Ziua internațională a educației

Zilele de sărbătoare legală prevăzute de Codul muncii și contractul colectiv de muncă aplicabil

Structura anului școlar potrivit Ministerului Educației:

Subiecte Bacalaureat Limba și Literatura Română, la prima probă scrisă, de luni, 11 august. Varianta extrasă a fost cea cu numărul 9. Textul suport de la subiectul I a fost un fragment din „Tatăl meu, Lucian Blaga” de Dorli Blaga.

La subiectul I B, cerința a fost un text argumentativ: dacă atitudinea oamenilor față de mediu poate să fie schimbată sau nu.

Candidații de la uman și vocațional – pedagogic au avut la subiectul III de realizat caracterizarea unui personaj dintr-un text dramatic la alegere, potrivit Edupedu.ro.

Subiecte Bacalaureat Limba și Literatura Română: SUBIECTUL I

(50 de puncte)

Citește următorul fragment:

La Zürich am schimbat trenul. Încă o oră și un sfert și mă aflam la Berna. Rolf mă aștepta pe peron. […]

În mașină mi-a explicat că voi locui într-un hotel, lângă ei, la două stații de tramvai, și că micul-dejun îl voi lua la Mama lui, iar cina la ei. În primul moment am fost mirată. Mai târziu, mi-am dat seama că prietenii mei au fost înțelepți! Dispunerea de o libertate totală de mișcare și de organizare a timpului meu liber. […]

Pornisem spre Berna cu multe planuri, în primul rând, intenționam să le fac din nou o surpriză bătrânilor prieteni ai Tatălui meu. De data aceasta, era o mică expoziție, în fotocopie, a unor scrisori primite de Tata de la intelectualii elvețieni, între 1928 și 1933, precum și ale sale de documente. […]
Diminețile petrecute luând micul-dejun la bătrâna Doamna Marti au fost fabuloase.

Găseam masa pusă în frumoasa ei bucătărie. Cred că ea mânca mai mult decât devenea, căci sedea cu mine și povesteam. Uneori îmi făcea observație, când foloseam greșit o linguriță. Cam așa: „Dragă, dar este în Europa.” Aveam iar o mamă! Înțelegeam cât contează cum te prezinți, să nu mănânci la masă din hârtie sau să bei din sticlă. […]

Doamna Marti avea atunci 86 de ani. Era pensionară după o lungă activitate de pedagog. Pe care o începuse imediat după moartea soțului ei, Hugo Marti, în 1937. Până atunci lucrase, iar la moartea lui Marti ea nu dispunea de niciun mijloc de existență (la 39 de ani). A lucrat până târziu, ca să-și facă ani de pensie.

Rolf și-a făcut studiile la Politehnica din Zürich, imediat după război, în condiții incredibil de precare. Toate acestea mi le-a povestit în orele pe care le petreceam la ea. Trăia frumos. Și, la vârsta ei, era frumoasă, cu ochii albaștri, bună, cu părul alb, bine îngrijit. Se armoniza perfect. Purta culori deschise, palide, cu croiala clasică, cum poartă doamnele în vârstă în Occident.

Locuința era luminoasă, cu un living- sufragerie, dormitor, dependințe, dar aranjată cu mult gust, cu mobilă stil, cringnale. Multe, multe cărți, un birou grațios, discuri, radio. Din living pășeai direct într-o grădină miraculoasă, unde obișnuia să-și ia ceaiul după-masă. De multe ori cu mine. […]

Doamna Marti se bucura de fiecare clipă trăită. Considera că vârsta pe care o avea este un dar și participa, într-o dispoziție pozitivă, la toate evenimentele. N-am auzit-o niciodată spunând „mă simt bătrână”. Se gospodărea singură, ieșea în oraș. Masa o lua în bucătărie, dar și-o așeza întotdeauna frumos, îmi spunea că trebuie să te respecți și când ești singur. […]

Ca o mamă, îmi făcea și observații. Să vedeti. Aveam cheile locuinței, ca să nu o deranjez când soseam. Într-o zi îmi spune: „Știi, mâine n-o să fiu acasă, mă duc în oraș la coafor și cumpărături. Ia-ți masa pusă la loc.” Desigur, m-am descurcat. Masa era frumos așezată, mi-am încălzit apa pentru cafea într-un ceainic cu capac.

În aceeași zi, spre seară, îmi turna ceaiul Rolf (care stătea la două case), m-am prins că era pe ea. Foarte drăguță, m-a mulțumit că am lăsat totul în ordine. Apoi a luat ceainicul de pe aragaz, mirată s-a uitat în el și m-a întrebat: „De ce ai pus atâta apă?”. […] În Elveția oamenii nu sunt risipitori. Ei economisesc resursele de apă potabilă, materiile prime, reciclează tot ce se poate recicla. Am înțeles și am învățat.

Doli Blaga, Tatăl meu, Lucian Blaga

A. Scrie pe foaia de examen, în enunțuri, răspunsul la fiecare dintre următoarele cerințe cu privire la textul dat.

Indică sensul din text al secvenței mi-am dat seama și al cuvântului greșit.

Menționează prenumele tatălui lui Rolf, utilizând informațiile din textul dat.

Prezintă un avantaj pe care i-l oferă lui Doli Blaga cazarea la hotel, justificându-ți răspunsul cu o secvență semnificativă din textul dat.

Explică motivul pentru care doamna Marti a lucrat până la o vârstă înaintată.

Prezintă, în 30-50 de cuvinte, o atitudine a autoarei față de doamna Marti, așa cum reiese din textul dat.

Subiecte Bacalaureat Limba și Literatura Română: SUBIECTUL I – B (20 de puncte)

Redactează un text de minimum 150 de cuvinte, în care să argumentezi dacă atitudinea oamenilor față de mediu s-a schimbat sau nu, raportându-te atât la informațiile din fragmentul extras din volumul Tatăl meu, Lucian Blaga de Dorli Blaga, cât și la experiența personală sau culturală.

În redactarea textului, vei avea în vedere următoarele repere:

• formularea unei opinii față de problematica pusă în discuție, enunțarea și dezvoltarea corespunzătoare a două argumente adecvate opiniei și formularea unei concluzii pertinente; 14 puncte utilizarea corectă a conectorilor în argumentare, respectarea normelor limbii literare (norme de exprimare, de ortografie și de punctuație), așezarea în pagină, lizibilitatea, respectarea precizării privind numărul minim de cuvinte; 6 puncte

Subiecte Bacalaureat Limba și Literatura Română: SUBIECTUL al II-lea (10 puncte)

Prezintă, în minimum 50 de cuvinte, perspectiva narativă din textul de mai jos.

*Când trecu prin Brașov și apoi coborî spre Valea Ursului, se simți mai ușoară, cu toate că era asudată leoarcă. Pe aici o ajunse din urmă, cu farurile aprinse, autobuzul care, într-adevăr, întârziase la atelier pentru o reparație, ca de obicei. Șoferul îi dădu câteva semnale de claxon și chiar încetini ca să o ia în mașină, dar Solomia făcu semn că nu vrea și se feri să n-o stropească… Pe la pod, mai încolo, o sanie cu doi căluți prăpădiți dădu să treacă pe lângă ea înainte, căutând parte pe marginile șoselei desfundate. Recunoscu pe Dumitru al Smărăndiței, chiar din Valea Ursului, care opri și o luă în sanie. […]

Pe uliță, cele mai multe case erau adormite, în întuneric. Numai ici-colo, veghea câte o luminiță galbenă ca un ochi bolnav de griji. Solomia văzu de departe lumina la casa lor și se gândi îndată:
— Lasă că-i bine! Nu s-au culcat încă!

Când împinse poarta, căinele Tălharu făcu numai „ham”, o recunoscu și, în semn de dragoste, se tăvăli la picioarele ei, încât trebuit să treacă peste el.*

Liviu Rebreanu, Amândoi

Notă

Pentru conținut, vei primi 6 puncte, iar pentru redactare, vei primi 4 puncte (utilizarea limbii literare – 1 punct; logica înlănțuirii ideilor – 1 punct; ortografia – 1 punct; punctuația – 1 punct).

În vederea acordării punctajului pentru redactare, răspunsul trebuie să aibă minimum 50 de cuvinte și să dezvolte subiectul propus.

Foto: Edupedu

Guvernul pregătește schimbări majore în ceea ce privește confidențialitatea datelor fiscale. Potrivit unui proiect aflat în dezbatere publică, Ministerul Dezvoltării propune ca datele de identificare ale contribuabililor, natura și cuantumul obligațiilor fiscale să nu mai fie considerate informații protejate de secretul fiscal. Astfel, datoriile firmelor – dar și ale persoanelor fizice – ar putea deveni publice.

În prezent, Codul de procedură fiscală impune păstrarea confidențialității asupra unui spectru larg de informații: date de identificare, obligații fiscale, venituri, bunuri, conturi și transferuri. Noul proiect restrânge această listă, păstrând sub protecția secretului fiscal doar informațiile legate de plăți, conturi, rulaje, transferuri de numerar, solduri, deduceri, credite, valoarea patrimoniului net și date obținute din declarații sau documente.

Potrivit notei de fundamentare, modificarea urmărește creșterea transparenței și clarificarea cadrului legal privind datele ce pot fi divulgate. În plus, autoritățile fiscale vor putea folosi mai eficient aceste informații în acțiunile de control și verificare.

Proiectul introduce și obligația publicării, pe site-ul ANAF și pe paginile organelor fiscale locale, a listelor cu debitorii – persoane fizice și juridice – care au restanțe la plata obligațiilor fiscale, alături de cuantumul acestora. De asemenea, vor fi publicate și liste cu contribuabilii care își achită datoriile la termen și nu înregistrează restanțe.

Pentru persoanele fizice, listele vor conține numele, localitatea și numărul rolului fiscal. Inițiatorii susțin că măsura are ca scop stimularea disciplinei fiscale și creșterea gradului de conformare voluntară la plata taxelor și impozitelor.

Impozitele pe proprietăți ar putea crește, iar personalul din administrația publică s-ar putea reduce din 2026. Premierul Ilie Bolojan a declarat duminică, la Antena 3 CNN, că aceste măsuri – vizând persoanele fizice și aparatul administrativ – ar putea intra în vigoare de la 1 ianuarie 2026.

Aceste decizii fac parte din al doilea pachet de măsuri pregătit de Guvern pentru reducerea deficitului bugetar și optimizarea cheltuielilor.

Majorări de impozite pentru proprietăți neactualizate

Bolojan a explicat că în unele localități, în special acolo unde impozitele nu au mai fost indexate de ani de zile, acestea ar putea crește semnificativ pentru persoanele fizice.

„Este posibil ca acolo unde nu s-au indexat impozitele de ani de zile, să se ajungă la o majorare, exclusiv pentru persoanele fizice. Datorită faptului că nu au fost calculate în funcție de valoarea de piață, este posibilă o creștere de la 1 ianuarie”, a spus premierul la Antena3

Pentru persoanele juridice, impozitele se calculează după alte formule, raportate la valoarea activelor.

Banii rezultați din aceste majorări vor rămâne în bugetele locale, însă Guvernul va reduce proporțional sumele de echilibrare pe care le alocă autorităților.

Măsuri cu impact asupra autorităților locale

Premierul a precizat că măsura ar aduce venituri suplimentare pentru unitățile administrativ-teritoriale, dar cu alocări mai mici de la bugetul central.

Acest lucru se aplică în contextul în care România nu mai poate redirecționa către primării aceleași fonduri ca în trecut, din cauza volumului mare de investiții deja asumate și a cheltuielilor ridicate.

Reformă în administrația publică și concedieri

Bolojan a afirmat că în multe instituții publice personalul este supradimensionat, inclusiv la nivel local.

„Din punctul meu de vedere, în multe instituții avem personal supradimensionat și acolo unde numărul de angajați depășește calculul corect, e foarte probabil să avem reduceri de personal”, a declarat premierul.
Reforma se concentrează pe două direcții principale:

• Administrația publică locală – reducerea costurilor și creșterea eficienței;
• Sănătatea – optimizarea managementului și îmbunătățirea serviciilor.

Premierul a subliniat că există exemple de primării și consilii județene care oferă servicii la fel de bune cu mai puțini angajați și costuri mai mici.

Venituri insuficiente și cheltuieli ridicate

Bolojan a avertizat că statul se confruntă cu venituri prea mici la buget, cheltuieli mari și investiții greu de finanțat în ritmul dorit.

„Efectele acestui pachet nu se vor vedea imediat, dar din 2026 vor răspunde problemelor majore: venituri prea puține, cheltuieli prea mari și investiții mari deja contractate, pe care nu le putem susține în ritmul dorit”, a concluzionat premierul.