Botoșani: Secretele aproape pierdute ale adevăratelor sarmale românești. Care erau ingredientele autentice care transformau acest preparat într-o explozie de aromă
Adevărata rețetă a sarmalelor tradiționale mai este păstrată în doar câteva cătune din nordul Moldovei. În pregătirea lor, puținele gospodinele care le mai preparǎ folosesc câteva secrete care transformă acest fel de mâncare într-o delicatesă absolută, scrie ADEVĂRUL.
Sarmalele sunt vedetele bucătăriei românești. Deși par mai degrabă preparat culinar de sărbătoare, se mănâncă oricând ai poftă. Cât despre originea lor, nu mai este mare secret că am împrumutat sarmaua de la turci sau de la tătari, depinde de zona geografică și de contactele avute de populațiile românești. Cert este că românii au reușit de-a lungul timpului să adapteze sarmaua, să o modifice și să-i adauge arome și ingrediente noi, așa încât a devenit un preparat culinar cât se poate de românesc.
De exemplu, un turc nici nu s-ar fi gândit să pună gura pe o sărmăluță moldovenească cu multă carne de porc. În orice caz, împrumutul sarmalei s-a făcut cu secole în urmă, pe linia Dunării, din raialele Bulgariei, în cazul muntenilor și oltenilor, dar și din estul sălbatic al stepelor nord-pontice prin intermediul hoardelor tătărăști, în cazul moldovenilor. Aparent, sarmalele pe care le mâncăm astăzi cu mare plăcere sunt aceleași dintotdeauna. În realitate, rețeta sarmalelor autentice moldovenești, considerate și de cei mai exigenți gurmanzi drept cele mai bune de pe teritoriul României, aproape că s-a pierdut definitiv. Acest preparat autentic avea secretele lui, puțin cunoscute astăzi, poate doar de câteva femei de la țară din cătunele tradiționale ale nordului Moldovei. Gospodinele din Ibănești, un astfel de sat, care păstrează tradiții foarte vechi, au divulgat secretele celor mai delicioase sarmale, cele de odinioară.
Sarmalele tradiționale se făceau fără orez și fără ulei
Ibăneștiul este satul reședință al comunei cu același nume și se află în județul Botoșani. Mai bine spus, în partea sa nordică, la granița cu Ucraina, pe lângă codrii Herței. Ibăneștiul este o zonă cu o tradiție arhaică aparte. Oamenii trăiesc la poalele Măgurii, un deal cât un munte, pe care s-a aflat o cetate dacică, dar și o mănăstire medievală, arsă în totalitate de tătari. Nu lipsesc nici urmele unui vechi fort, despre care oamenii locului spun că ar fi aparținut stăpânilor feudali ai Ibăneștilor, oameni de încredere ai voievozilor și păzitori ai frontierelor de nord.
Nici nu este de mirare că la Ibănești s-au păstrat obiceiuri, dar și preparate culinare vechi de câteva secole. Inclusiv sarmalele moldovenești autentice. Cu multe secrete care le diferențiază de ceea ce punem astăzi în farfurie. Femeile din neamul Țârliman au păstrat cu sfințenie rețeta, dar și secretele. Dacă sunt întrebate nu ezită să le divulge sperând că rețeta bătrânească de sarmale moldovenești nu se va pierde. În primul rând este vorba despre ingredientele folosite. O parte nu se mai folosesc deloc în prepararea sarmalelor fiind înlocuite cu altele, mai la îndemână în lumea modernă. La sarmaua autentică moldovenească se folosea carnea de porc. Carnea nu era dată prin mașina de tocat, fiind tăiată la bărdiță și lăsată ceva mai „bolovănoasă”. Apoi, în loc de orez, erau folosite crupele, adică o zdrobitură de cereale, în special grâul.
Publicitate
Sarmalele de Ibănești pe foc, la plită FOTO Cosmin Zamfirache
Primele sarmale moldovenești aveau o umplutură făcută din carne de porc, condimentată cu sare, cimbru, amestecată cu ceapă tăiată mărunt și crupele din grâu. Umplutura era învelită în foi de viță de vie. Odată cu trecerea timpului și cultivarea roșiilor pe teritoriul românesc s-a trecut la varianta cu suc de roșii. Adică aceleași ingrediente menționate anterior, la care se adăuga și piperul, un alt colonial mai ușor de găsit de prin secolul al XIX lea și prin țările române, la care se adăuga sucul de roșii. În plus, apăruseră și variantele în care umplutura era învelită în foaie de varză murată. În concluzie, sarmaua autentic moldovenească trebuie să conțină carne de porc, ceapă tocată, crupe din grâu, sare, piper și cimbru. Foaia în care era învelită rămânea la latitudinea gospodinei, fie viță de vie, fie varză murată.
Ingredientul secret care dă aromă sarmalelor
Gospodinele moldovence care încă mai știu secretul vechilor sarmale dețin secretul gustului unic al acestora, aparent banal, dar decisiv. Este vorba despre untură. Ceapa folosită la umplutură se prăjea în untură de porc, la ceaun. Bine aromatizată, ceapa cu tot cu untura rămasă se punea în amestecul de carne și crupe oferind un gust unic și delicios. De multe ori, se adăuga și usturoi pentru eliberarea aromelor. „Neapărat ceapa undită în untură de porc. Se amestecă cu carnea de porc tăiată la bărdință, cu sare și crupe”, povestea Elena Țârliman, tezaur uman viu din Botoșani. Mai apoi, învelite în varză murată sau viță de vie, sarmalele se pun într-o oală de lut. Pe fundul oalei se aștern frunze de varză murată și abia apoi sarmalele. Printre sarmale se pune șuncă de porc rânduri-rânduri, dar și sucul de roșii.
La urmă se pune capacul și se dădea la rolă, adică la cuptorul de lut bine încins. Erau lăsate acolo și câte cinci ceasuri până când se topeau în gură. Mai nou, gospodinele din sat folosesc și oale metalice pe care le pun la foc pe plita cuptorului. Dar, în rest, procesul este același cu cel tradițional. Cele mai gustoase sunt, evident, sarmalele în oală de lut, făcute la cuptor. „Da, nu te poți abține de când le simți mirosul. Sunt cu totul altceva decât sarmalele făcute acum. Cele bătrânești au o aromă aparte, un gust unic, le simți mai bine la îmbucat. Din păcate, se fac tot mai puțin așa. Sunt pe cale de dispariție”, mărturisește un ibăneștean.
Renumitul jurnalist și scriitor Radu Anton Roman, un pasionat al gastronomiei românești, a divulgat și licoarea cea mai potrivită pentru a „stropi” sarmalele autentice. Este vorba despre vinuri roșii, chiar negre, având în vedere abundența de carne de porc. Radu Anton Roman vorbea de o Fetească Neagră, o Băbească Neagră sau chiar un Cabernet. Dacă vrem să mergem, însă, pe latura tradițională până la capăt, în nordul Moldovei cel mai bine merge la sarma, o spun deschis și localnicii, fie căpșnunica( n.r. un soi țărănesc, roșu și aromat), fie vinul cel negru și puternic, căruia în anumite părți ale județului i se zice „sculău”. Evident, de la sarmale nu poate lipsi smântâna din belșug și pâinea de casă, făcută tot în cuptorul de lut.
ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.
FC Botoșani a reușit un meci de poveste împotriva celor de la FCSB, impunându-se cu 3-1 pe teren propriu, într-un duel spectaculos din etapa a 10-a a Superligii. Echipa lui Leo Grozavu ajunge la 19 puncte, urcă pe locul doi în clasament și își consolidează poziția în zona play-off, în timp ce trupa lui Elias Charalambous continuă seria neagră.
Meciul a început cu emoții pentru moldoveni. În minutul 12, Thiam a scăpat singur spre poartă, dar a tras pe lângă. Tot FCSB a fost mai periculoasă în minutul 31, când „bomba” lui Politic a fost respinsă de Anestis.
Presiunea bucureștenilor a dat roade în minutul 36. Tănase l-a găsit excelent pe Thiam, acesta a centrat perfect, iar Bîrligea a înscris cu capul pentru 0-1. Bucuria „roș-albaștrilor” nu a durat însă decât patru minute. În minutul 40, Dumiter a profitat de o greșeală a lui Alhassan și a egalat din câțiva metri, readucând speranța pe stadionul din Botoșani.
La scurt timp, același Dumiter putea face dubla, dar Târnovanu a intervenit providențial. Pauza a venit cu scorul de 1-1 și cu un public în extaz.
Repriza secundă a adus momentul de răscruce. În minutul 68, Kovtaliuk, abia intrat pe teren, a trimis în plasă din apropiere, după pasa lui Mailat, ducând scorul la 2-1.
Finalul a fost incendiar. În minutul 90+2, același Kovtaliuk a închis tabela cu o lovitură de cap, declanșând fiesta în tribune. Scor final: 3-1, iar FC Botoșani obține cea mai importantă victorie a sezonului.
Publicitate
De partea cealaltă, FCSB rămâne în derivă, cu doar o victorie în primele zece etape și cu un viitor incert pentru antrenorul Elias Charalambous, aflat sub presiunea rezultatelor.
Victoria are și o încărcătură specială, în contextul declarațiilor războinice ale patronului Valeriu Iftime, care spunea că vrea să provoace demiterea tehnicianului cipriot.
Pe teren, jucătorii botoșăneni au răspuns prin fotbal, arătând că echipa traversează poate cel mai bun sezon din istoria clubului.
Rezultat final: FC Botoșani – FCSB 3-1 (Dumiter 40’, Kovtaliuk 68’, 90+2’ / Bîrligea 36’)
Pe 19 septembrie 2025, la Parcul Științific și Tehnologic East European Border din Siret, a avut loc evenimentul „Masa rotundă aniversară – 25 de ani de cooperare transfrontalieră pe teritoriul Euroregiunii «Prutul de Sus»”. Manifestarea a fost organizată de Biroul Regional pentru Cooperare Transfrontalieră (BRCT) Suceava, în parteneriat cu Fundația de Caritate „Resurse și Inițiative Publice” din Cernăuți și cu sprijinul Primăriei orașului Siret.
Reprezentanți din România, Ucraina și Republica Moldova
La eveniment au participat autorități locale, reprezentanți ai ministerelor din România, oficiali din Ucraina și Republica Moldova, cadre universitare și membri ai societății civile. Din partea Consiliului Județean Botoșani au fost prezenți Lucian Diac-Milatinovici, administrator public, și Otilia Moruz, director executiv al Direcției de Dezvoltare și Promovare.
Delegația ucraineană a inclus șefi ai administrațiilor regionale din Cernăuți și Ivano-Frankivsk, iar Republica Moldova a fost reprezentată prin Agenția de Dezvoltare Nord. Printre invitați s-au aflat și Consulul General al României la Cernăuți, secretari de stat, directori de agenții de dezvoltare și reprezentanți ai camerelor de comerț.
Participanții au discutat despre rolul administrațiilor regionale în contextul actual geopolitic, evoluția Euroregiunii din perspectiva membrilor fondatori și dimensiunea economică a cooperării transfrontaliere. Un accent special a fost pus pe educație, inovare și pe sprijinirea mediului de afaceri prin camerele de comerț din cele trei țări.
Euroregiunea „Prutul de Sus” – un sfert de secol de proiecte comune
Publicitate
Creată în anul 2000, Euroregiunea reunește județele Botoșani și Suceava din România, regiunea Cernăuți din Ucraina și mai multe raioane din Republica Moldova. În cei 25 de ani de activitate, au fost implementate proiecte finanțate prin programe europene, în domenii variate: dezvoltare economică, infrastructură, protecția mediului, educație, sănătate și gestionarea situațiilor de urgență.
Marcarea a 25 de ani de activitate a oferit ocazia unei evaluări a rezultatelor și a stabilirii unor noi obiective. Autoritățile au subliniat rolul esențial al Euroregiunii „Prutul de Sus” în consolidarea stabilității la granițele Uniunii Europene și în sprijinirea proceselor de integrare europeană.
Europarlamentarul Diana Șoșoacă a fost chemată marți, 23 septembrie, la Parchetul General, pentru a fi audiată în calitate de suspect pentru săvârșirea mai multor infracțiuni, printre care lipsire de libertate, ultraj și promovarea în public a unor idei și doctrine legionare.
Potrivit citației, Diana Șoșoacă este acuzată de lipsire de libertate în mod ilegal (4 infracțiuni); promovarea, în public, a cultului persoanelor vinovate de săvârșirea unor infracțiuni de genocid contra umanității și de crime de război, precum și fapta de a promova, în public, idei, concepții sau doctrine fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe (4 infracțiuni); negarea, contestarea, aprobarea, justificarea sau minimalizarea în mod evident, prin orice mijloace, în public, a Holocaustului ori a efectelor acestuia (prev. de art 6 alin.1 din OUG nr. 31 din 2002) și ultraj.
Procurorii i-au atras atenția acesteia că, dacă nu se prezintă la audieri, ar putea fi adusă cu mandat.
*** La sfârșitul lunii noiembrie 2024, Diana Șoșoacă a mers la troița din localitatea ilfoveană Tâncăbești, unde a fost organizată o comemorare a 86 de ani de la moartea liderului mișcării legionare, Corneliu Zelea-Codreanu, și a altor 13 membri ai mișcării de extremă dreapta.
‘E dreptul meu să consider pe cine vreau eu patriot’, declara Diana Șoșoacă despre Corneliu Zelea Codreanu, într-o transmisiune pe Facebook.
*** În octombrie 2024, Parchetul General s-a autosesizat și a deschis un dosar penal după ce Diana Șoșoacă l-a omagiat pe fostul lider legionar Corneliu Zelea Codreanu.
Publicitate
Nemulțumită că judecătorii de la Curtea Constituțională i-au invalidat candidatura la alegerile prezidențiale, Diana Șoșoacă a intrat atunci live pe Youtube și l-a omagiat pe fostul lider legionar Corneliu Zelea Codreanu.
‘Din acest moment, s-a terminat cu România, nu mai există stat, nu mai există nimic. Nu pot să spun decât ‘Trăiască Legiunea și Căpitanul’ care au fost omorâți de aceeași putere jidănească care a acționat și acum. Rușine tuturor!’, spunea Șoșoacă.
*** În luna februarie 2025, Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc (IICCMER) a depus la Parchetul General un denunț la adresa Dianei Șoșoacă pentru promovarea cultului dictatorului comunist Nicolae Ceaușescu, condamnat pentru genocid.
Astfel, pe 11 februarie 2025, Diana Șoșoacă a avut o intervenție în plenul Parlamentului European, în cadrul căreia le-a recomandat colegilor să elaboreze strategiile de politică externă după modelul dictatorului Nicolae Ceaușescu, afirmând că: ‘Nimeni nu l-a egalat vreodată’. AGERPRES
O clădire istorică din Botoșani, aflată mult timp în stare nefuncțională, a prins din nou viață. Consiliul Județean Botoșani a recepționat lucrările de renovare a imobilului „Elena Doamna”, care va deveni sediul Serviciului Public Comunitar Județean de Evidența Persoanelor (SPCJEP).
Un sediu nou pentru servicii moderne
După investiții de peste 3,5 milioane de lei, spațiul va găzdui servicii destinate cetățenilor într-un mediu modern, bine dotat și cu costuri reduse de întreținere. Noul sediu promite condiții mai bune de lucru pentru angajați și o experiență mai plăcută pentru botoșănenii care vor apela la serviciile de evidență a persoanelor.
Lucrări ample, finanțare prin PNRR
Renovarea a durat din ianuarie 2024 până în iunie 2025 și a inclus consolidarea clădirii pentru a rezista la cutremure, recompartimentarea spațiilor interioare, înlocuirea tâmplăriei, izolarea termică a fațadei, montarea unui nou acoperiș și a unor sisteme moderne de încălzire și apă caldă.
Pe lângă acestea, imobilul a fost dotat cu panouri fotovoltaice, instalații de iluminat eficiente, sisteme de ventilație cu recuperare de căldură, echipamente de siguranță antiincendiu și infrastructură pentru viitoare stații de încărcare a mașinilor electrice.
Publicitate
Proiectul a fost finanțat prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) – Componenta Valul Renovării, valoarea nerambursabilă ridicându-se la aproape 4 milioane de lei, la care s-a adăugat contribuția Consiliului Județean Botoșani.
Siguranță, eficiență și costuri reduse
Noile intervenții asigură un nivel sporit de siguranță la cutremure, dar și o reducere semnificativă a consumului de energie și a emisiilor de CO2. Astfel, pe lângă economiile la întreținere, clădirea se aliniază standardelor europene pentru eficiență energetică și protecția mediului.
„Prin acest proiect, am reușit să transformăm o clădire veche într-un spațiu modern, deschis botoșănenilor, care vor beneficia de servicii la standarde europene”, au transmis reprezentanții Consiliului Județean.