Connect with us

Eveniment

Botoșani: Sătenii care zilnic sunt la un pas de moarte. Pentru a nu rămâne izolați sunt nevoiți să străbată un pod care se poate prăbuși în orice clipă

Publicat

acum 1 an

Publicitate

O întreagă comunitate își riscă zilnic viața doar pentru a nu trăi în izolare. Este vorba despre 300 de săteni din județul Botoșani care pentru a ajunge la serviciu, la școală sau oriunde au nevoie trebuie să treacă peste un pod care se poate prăbuși în orice clipă, scrie ADEVĂRUL.

Satul Mateieni se află în comuna Dimăcheni, județul Botoșani, în nordul extrem al României. Cătunul este locuit de 300 de suflete, printre care și mulți oameni tineri și copii. Peisajele rurale sunt idilice, dar viața oamenilor din Mateieni este grea. Și asta fiindcă un banal drum la școală, serviciu , plata facturiilor sau pentru orice nevoie administrativă, este un adevărat calvar. Ca să iasă din sat și să nu trăiască în cea mai cumplită izolare, localnicii sunt nevoiți să străbată, un pod care stă să se prăbușească și pentru care Prefectura a recomandat închiderea circulației . Autoritățile mărturisesc că situația podului a fost mereu complicată, prinsă în absurdul birocrației românești. Abia de câteva luni, situația administrativă a acestuia a fost lămurită. În tot aceste timp, la noroc, peste pod trec microbuze cu copii la școală, cisterne de colectare a laptelui dar și oameni la locul de muncă.

Podul horror, putrezit și găurit

Din municipiul Botoșani, la Mateieni se ajunge după un drum de aproximativ 30 de kilometri. Șoseaua este asfaltată așa că nu durează mai mult de 30 de minute cu mașina. Intrarea în sat se face din șoseaua principală care străbate comuna vecină, Corlăteni. Trebuie mare atenție pentru că este vorba despre un drumeag îngust, la stânga, pierdut printre buruieni. La aproximativ 100 de metri de la virajul la stânga, pe drumul pietruit de țară, se ajunge la un pod care reprezintă de fapt poarta de intrare în cătunul Mateieni. Podul străbate o râpă adâncă de peste cinci metri, pe fundul căreia curge un fir de apă. Acest pod este însă un adevărat pericol public.

Podul este tranzitat zilnic de localnici FOTO Cosmin Zamfirache
Podul este tranzitat zilnic de localnici FOTO Cosmin Zamfirache

Este mai degrabă o punte de lemn lată de aproximativ trei-patru metri, veche de aproximativ șapte decenii. Ceea ce șochează este însă starea de degradare a acesteia. Grinzile de lemn care formează tăblia podului sunt efectiv putrede, cu porțiuni prăbușite sau găuri prin care se vede fundul amenințător al râpei. Doar chingile de metal fac ca podul să nu se dezintegreze. Acesta scârțâie și efectiv se clatină de fiecare dată când trece un autoturism. Acum aproximativ un deceniu, un tractor s-a prăbușit și un om a murit după ce s-a rupt o balustradă a podului. O comisie întrunită la Prefectură, anul trecut a stabilit ca recomandare închiderea imediată a podului pentru circulației.

„Acolo ne jucăm cu moartea. Zi de zi trec microbuze pline cu copii”

Cu toate acestea podul nu a putut fi închis fiindcă este singura cale de acces a localnicilor în sat. Dacă ar fi fost pusă barieră, oamenii ar fi rămas efectiv izolați. Mai ales pentru cei care trăiesc din crescutul vacilor de lapte, dacă cisterna de colectare de la procesatori nu ajunge în sat, este un adevărat dezastru. În plus, copiii din Mateieni învață la școala din centrul comunei și sunt duși acolo cu microbuzul. Pe jos ar trebui să străbată mai bine de 7 kilometri. „Dacă blocam accesul pe pod, rupeau oamenii bariera”, spune primarul comunei Dimăcheni, Marinel Moruz. Neavând de ales, localnicii își fac o cruce mare și trec podul. Unii de mai multe ori pe zi, după cum au nevoie. „Acolo ne jucăm cu moartea. Zi de zi trec microbuze pline cu copii. Este foarte, foarte periculos, dar nu avem ce face. Copiii trebuie să meargă la școală, oamenii trebuie să ajungă la treabă, plus aprovizionare”, spune un sătean din Mateieni.  Alții mărturisesc că podul reprezintă un stres constant.

Podul este singura cale de acces facilă către Mateieni FOTO Cosmin Zamfirache
Podul este singura cale de acces facilă către Mateieni FOTO Cosmin Zamfirache

”Mă trezesc cu gândul că trebuie să trec podul. Se mișcă domne pe sub mașină. Dar ce să fac, dacă eu trebuie să mă duc la treabă, să aduc una alta. Toată lumea trece cu frică. Dar trebuie să ajungă mașina de colectarea laptelui, că sunt oameni care trăiesc din asta. Asta este, rugăciunea la Dumnezeu și atât”, mărturisește un alt botoșănean din Mateieni. Oamenii sunt îngrijorați că dacă este nevoie de o mașină de pompieri sau de o ambulanță lucrurile s-ar putea complica. Mai este un fel de drum ocolit, dar în stare proastă și devine impracticabil mai ales când vremea este rea. Singura legătură facilă a cătunului cu lumea este doar drumul cu podul groazei. ”Când pleacă copilul la școală stau cu stres. Nu am liniște. Când îl văd în curte și știu că nu mai trece peste podul acela mă liniștesc„, mărturisește o săteancă.

Publicitate

O poveste made in România

Lolcanicii trăiesc cu frica-n sân de aproximativ de un deceniu, de când podul s-a degradat substanțial. Și-ar fi dorit să-l repare singuri, dar nu-i lasă legea. În plus, nimeni nu știa cui aparține de fapt acest pod. Nu figura nici la comuna Corlăteni, nici la Dimăcheni. Nu era intabulat și nici înscris în cartea funciară. Era podul nimănui. Și așa a și rămas fără să-i pese cuiva. Doar în ultimii trei ani podul a intrat în atenția autorităților locale. Inițial au fost anunțate structurile administrative superioare, adică Consiliul Județean și Prefectura. La acel nivel comisia întrunită s-a mulțumit să recomande închiderea podului, deși lua o cale de acees a unei comunități întregi.

În cele din urmă, autoritățile locale din Dimăcheni au reușit să intabuleze podul și să-l treacă oficial pe teritoriul comunei. Acum, edilii au cerut fonduri prin CNI pentru demolarea podului vechi și construirea altuia nou, în loc. ”Situația podului de la Mateieni este groaznică. Este într-o stare alarmantă de eroziune. Încercăm acum să-l facem printr-un proiect, prin CNI. Situația lui a fost incertă până acum câteva luni. Nu era intabulat și nici nu se știa cine este proprietarul. Între timp am rezolvat această problemă, avem carte funciară pe comuna Dimăcheni, am reușit și am făcut și studiu de fezabilitate. Poate intrăm într-un regim de urgență.„, spune primarul Marinel Moruz.

Sursa: ADEVĂRUL

 

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News

Ultimele articole pe botosani24

Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:

ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Pe aceeași tema:

Eveniment

Preotul Ioan Istrati denunță drama pensionarilor: „Nu mai vorbim de cazuri izolate, ci de un genocid sistematic”

Publicat

acum 41 de secunde

luni, 19.01.2026

de

Publicitate

Un mesaj dur, cu o încărcătură emoțională puternică, publicat recent de preotul Ioan Istrati,  una dintre cele mai cunoscute și apreciate voci ale Bisericii din Botoșani, dar și la nivel național,  a reaprins dezbaterea despre condițiile de trai ale pensionarilor din România. Pornind de la o întâlnire aparent banală, părintele a descris o realitate care, spune el, nu mai poate fi ignorată.

După Sfânta Liturghie, preotul Ioan Istrati s-a întâlnit pe drum cu o bătrână credincioasă, care i-a mărturisit că nu a putut ajunge la biserică deoarece a fost la medic. Rețeta primită a costat-o șase milioane de lei vechi, aproape jumătate din pensia sa lunară de 15 milioane. După plata medicamentelor și a cheltuielilor cu încălzirea, femeia rămâne fără niciun ban pentru traiul zilnic.

„Pensia de 15 milioane este o rușine imensă, o umilință supremă la adresa unui om care a muncit o viață întreagă”, scrie preotul, subliniind că pensia nu este un ajutor social, ci un drept câștigat prin zeci de ani de muncă și contribuții plătite statului.

În postarea sa, părintele Ioan Istrati folosește un limbaj extrem de tranșant la adresa clasei politice, acuzând lipsa de empatie față de suferința celor mai vulnerabili. El atrage atenția asupra contrastului dintre pensiile mici și veniturile uriașe ale unor decidenți, despre care spune că nu pot înțelege realitatea celor care trăiesc la limita subzistenței.

Totodată, preotul propune soluții concrete: protejarea celor vulnerabili prin taxe suplimentare aplicate marilor averi și menținerea unor prețuri accesibile pentru alimentele de bază,  făină, ulei, lapte, carne, orez, cartofi și fasole, într-un context marcat de creșterea accentuată a costului vieții.

Mesajul se transformă într-un apel direct către societate. „Ce putem face fiecare dintre noi? Să ajutăm pe cei de aproape și să facem presiune pe politicieni”, afirmă părintele, explicând că, deși comunitatea pe care o coordonează sprijină câteva zeci de bătrâni săraci, nevoia reală este incomparabil mai mare.

Publicitate

Concluzia mesajului este una gravă și tulburătoare: nu mai este vorba despre drame individuale, ci despre un fenomen de amploare națională. „Aici nu mai vorbim de tragedia unei persoane, ci de un genocid sistematic al unor milioane de oameni care tremură de durere, frig, foame și umilință”, avertizează preotul Ioan Istrati, încheind cu un îndemn la solidaritate și responsabilitate morală: „Dumnezeu să ne deschidă inima”.

Mesajul său a fost intens distribuit în mediul online, stârnind reacții puternice și readucând în atenția publică o problemă socială profundă, care continuă să afecteze o mare parte a populației vârstnice din România.

Mai jos redăm postarea integral:

„Genocid

Azi, după Sfânta Liturghie, m-am întâlnit pe drum cu o băbuță foarte credincioasă. Iertați-mă, părinte, n-am putut veni azi la Biserică. Am fost la doctor. A oftat. Am luat rețeta de medicamente. Am plătit 6 milioane pe pastile. O căruță de bani.
Mămăiță, suma e enormă.
Da, părinte, da am și la inimă, și cu diabetul, mai multe. Și ne dă reducere doar jumate. Restul trebuie plătit.
Eu am pensia 15 milioane. După pastile și căldură, rămân fără niciun ban.
M-am crucit. Într-adevăr, pensia de 15 milioane e o rușine imensă, o blasfemie îngrozitoare, o umilință supremă la adresa unui om care a muncit o viață întreagă și a plătit contribuții la pensie. Pensia nu e un dar al statului către bătrâni, e dreptul fundamental, pe care l-au plătit în 40 de ani de muncă.
E un furt suprem, o blestemăție ce se întâmplă cu bătrânii noștri scumpi. Sunt condamnați la moarte.
Politicienii cu salarii enorme, hoți de meserie, sunt de fapt niște psihopați, care nu pot simți durerea enormă a milioane de oameni.
Ar trebui o dată cu această dublare aberantă a costului vital, să fie protejați cei mai vulnerabili.
În primul rând cu o taxă peste cei foarte bogați.
În al doilea rând, printr-o politică de păstrare a prețului mic pentru câteva alimente de bază: făină, ulei, lapte, carne, orez, cartofi, fasole.
Ce putem face fiecare dintre noi? Să ajutăm pe cei de aproape. Să facem presiune pe politicieni pentru a realiza această prăpastie de suferință. Noi ajutăm câteva zeci de bătrâni foarte săraci, dar e foarte foarte puțin, față de oceanul de durere și sărăcie.
Aici nu mai vorbim de tragedia unei persoane, ci de un genocid sistematic al unor milioane de oameni care tremură de durere, frig, foame și umilință.
Dumnezeu să ne deschidă inima”, a scris părintele Ioan Istrati pe pagina sa de Facebook

Citeste mai mult

Eveniment

MAE confirmă prezența a doi români printre persoanele afectate de accidentul feroviar din Spania

Publicat

acum 18 minute

luni, 19.01.2026

de

Publicitate

Ministerul Afacerilor Externe (MAE) precizează luni că în accidentul feroviar petrecut în regiunea Cordoba, Regatul Spaniei, au fost răniți ușor doi cetățeni români.

Reprezentanții Consulatului General al României la Sevilla au comunicat telefonic cu cele două persoane de cetățenie română, acestea confirmând că se află în afara oricărui pericol, conform unui comunicat al MAE.

La nivelul oficiului consular nu au fost recepționate solicitări de asistență consulară legate de acest accident, potrivit sursei citate.

MAE informează că cetățenii români pot solicita asistență consulară la numărul de telefon al Consulatului General al României la Sevilla: +34 954 233 243; +34 954 230 947; +34 954 624 053, apelurile fiind redirecționate către Centrul de Contact și Suport al Cetățenilor Români din Străinătate (CCSCRS) și preluate de operatorii Call Center în regim de permanență.

MAE amintește că cetățenii români care se confruntă cu o situație dificilă, specială, cu un caracter de urgență, au la dispoziție și telefonul de urgență al Consulatului General al României la Sevilla: +34 648 212 169.

Un tren Iryo care se deplasa de la Malaga la Madrid a deraiat duminică și a intrat pe șinele pe care un tren Alvia circula cu 200 de kilometri pe oră în direcția opusă, îndreptându-se spre Huelva. Un total de 484 de pasageri din ambele trenuri au fost afectați. Numărul morților a ajuns la 39, potrivit unor surse apropiate anchetei care au discutat luni cu agenția EFE. Un total de 73 de persoane sunt încă spitalizate, 24 dintre ele fiind în stare gravă, inclusiv patru minori. AGERPRES

Publicitate

Citeste mai mult

Eveniment

Eroii tăcuți ai unei intervenții decisive: Jandarmii care au salvat o familie la Vatra Dornei

Publicat

acum 22 de minute

luni, 19.01.2026

de

Publicitate

Un grav accident petrecut acum două săptămâni, la Vatra Dornei, a pus la încercare nu doar limitele unei intervenții de urgență, ci și forța umană a celor care au fost chemați să acționeze atunci când fiecare secundă conta. În mijlocul haosului și al disperării, patru jandarmi ai Inspectoratului de Jandarmi Județean Suceava au demonstrat ce înseamnă curajul, profesionalismul și stăpânirea de sine.

Este vorba despre:

  • sergent-major Ioan Mihnea Nicolescu,
  • plutonier adjutant-șef Vangu-Hunea Toma,
  • plutonier adjutant-șef Cristea Cătălin-Bogdan,
  • plutonier Jureschi Laurențiu-Florentin,

care, alături de colegii lor, au intervenit prompt și eficient, reușind să salveze familia părintelui Ioan Cozma, aflată într-o situație limită.

Operațiunea de salvare a fost una complexă și a presupus o coordonare exemplară între mai multe structuri de intervenție. Alături de jandarmi, la fața locului au acționat echipaje ale Inspectoratului pentru Situații de Urgență și ale Serviciului Județean de Ambulanță, profesioniști care și-au făcut datoria nu doar respectând proceduri, ci punând suflet în fiecare gest.

„Astfel de momente scot la iveală adevărații eroi, oameni care nu caută recunoaștere publică și nu cer aplauze, dar care, prin faptele lor, devin un sprijin vital pentru cei aflați în suferință. În clipele în care speranța pare să se stingă, salvatorii sunt cei care o reaprind prin acțiuni concrete, calme și decisive. Cinste tuturor celor implicați pentru viețile salvate, pentru luciditatea din mijlocul pericolului și pentru devotamentul față de semeni” notează presa locală.

FOTO: Bogdan Blog

Publicitate

Citeste mai mult

Economie

Cât câștigau românii la finalul anului trecut: Salariul mediu net, conform INS

Publicat

acum 59 de minute

luni, 19.01.2026

de

Publicitate

Cât a fost salariul mediu net în România, la sfârșitul anului trecut: Institutul Național de Statistică (INS) a făcut publice datele pe luna noiembrie 2025, scrie alba24.ro. 

Potrivit instituției, salariul mediu net 5.615 lei a fost salariul mediu net în noiembrie 2025, în creştere cu 123 lei (+2,2%) față de luna octombrie 2025, a anunțat INS.

În luna noiembrie a anului trecut, salariul mediu brut a fost 9.371 lei, cu 219 lei (+2,4%) mai mare decât cel înregistrat în luna octombrie 2025, în timp ce salariul mediu net a fost 5.615 lei, în creştere cu 123 lei (+2,2%) față de luna octombrie 2025.

Salariul mediu net pe ramură a înregistrat cele mai mari valori de peste 12.900 de lei printre angajații care furnizează servicii în tehnologia informației (inclusiv activităţi de servicii informatice).

La polul opus, cele mai mici valori au fost în hoteluri şi restaurante (3403 lei) și în fabricarea articolelor de îmbrăcăminte (3468 lei), arată datele INS.

În România, diferența dintre salariul brut și salariul net ține de taxele și contribuțiile obligatorii reținute de stat.

Publicitate

Salariul brut este suma totală trecută în contractul de muncă, înainte de orice reținere. Din salariul brut se calculează contribuțiile sociale, impozitul pe venit și alte obligații legale.

De cealaltă parte, salariul net este suma pe care o primește efectiv angajatul „în mână”, după reținerea tuturor taxelor și contribuțiilor.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending