Connect with us

Eveniment

Botoșani: Sătenii care zilnic sunt la un pas de moarte. Pentru a nu rămâne izolați sunt nevoiți să străbată un pod care se poate prăbuși în orice clipă

Publicat

acum 1 an

Publicitate

O întreagă comunitate își riscă zilnic viața doar pentru a nu trăi în izolare. Este vorba despre 300 de săteni din județul Botoșani care pentru a ajunge la serviciu, la școală sau oriunde au nevoie trebuie să treacă peste un pod care se poate prăbuși în orice clipă, scrie ADEVĂRUL.

Satul Mateieni se află în comuna Dimăcheni, județul Botoșani, în nordul extrem al României. Cătunul este locuit de 300 de suflete, printre care și mulți oameni tineri și copii. Peisajele rurale sunt idilice, dar viața oamenilor din Mateieni este grea. Și asta fiindcă un banal drum la școală, serviciu , plata facturiilor sau pentru orice nevoie administrativă, este un adevărat calvar. Ca să iasă din sat și să nu trăiască în cea mai cumplită izolare, localnicii sunt nevoiți să străbată, un pod care stă să se prăbușească și pentru care Prefectura a recomandat închiderea circulației . Autoritățile mărturisesc că situația podului a fost mereu complicată, prinsă în absurdul birocrației românești. Abia de câteva luni, situația administrativă a acestuia a fost lămurită. În tot aceste timp, la noroc, peste pod trec microbuze cu copii la școală, cisterne de colectare a laptelui dar și oameni la locul de muncă.

Podul horror, putrezit și găurit

Din municipiul Botoșani, la Mateieni se ajunge după un drum de aproximativ 30 de kilometri. Șoseaua este asfaltată așa că nu durează mai mult de 30 de minute cu mașina. Intrarea în sat se face din șoseaua principală care străbate comuna vecină, Corlăteni. Trebuie mare atenție pentru că este vorba despre un drumeag îngust, la stânga, pierdut printre buruieni. La aproximativ 100 de metri de la virajul la stânga, pe drumul pietruit de țară, se ajunge la un pod care reprezintă de fapt poarta de intrare în cătunul Mateieni. Podul străbate o râpă adâncă de peste cinci metri, pe fundul căreia curge un fir de apă. Acest pod este însă un adevărat pericol public.

Podul este tranzitat zilnic de localnici FOTO Cosmin Zamfirache
Podul este tranzitat zilnic de localnici FOTO Cosmin Zamfirache

Este mai degrabă o punte de lemn lată de aproximativ trei-patru metri, veche de aproximativ șapte decenii. Ceea ce șochează este însă starea de degradare a acesteia. Grinzile de lemn care formează tăblia podului sunt efectiv putrede, cu porțiuni prăbușite sau găuri prin care se vede fundul amenințător al râpei. Doar chingile de metal fac ca podul să nu se dezintegreze. Acesta scârțâie și efectiv se clatină de fiecare dată când trece un autoturism. Acum aproximativ un deceniu, un tractor s-a prăbușit și un om a murit după ce s-a rupt o balustradă a podului. O comisie întrunită la Prefectură, anul trecut a stabilit ca recomandare închiderea imediată a podului pentru circulației.

„Acolo ne jucăm cu moartea. Zi de zi trec microbuze pline cu copii”

Cu toate acestea podul nu a putut fi închis fiindcă este singura cale de acces a localnicilor în sat. Dacă ar fi fost pusă barieră, oamenii ar fi rămas efectiv izolați. Mai ales pentru cei care trăiesc din crescutul vacilor de lapte, dacă cisterna de colectare de la procesatori nu ajunge în sat, este un adevărat dezastru. În plus, copiii din Mateieni învață la școala din centrul comunei și sunt duși acolo cu microbuzul. Pe jos ar trebui să străbată mai bine de 7 kilometri. „Dacă blocam accesul pe pod, rupeau oamenii bariera”, spune primarul comunei Dimăcheni, Marinel Moruz. Neavând de ales, localnicii își fac o cruce mare și trec podul. Unii de mai multe ori pe zi, după cum au nevoie. „Acolo ne jucăm cu moartea. Zi de zi trec microbuze pline cu copii. Este foarte, foarte periculos, dar nu avem ce face. Copiii trebuie să meargă la școală, oamenii trebuie să ajungă la treabă, plus aprovizionare”, spune un sătean din Mateieni.  Alții mărturisesc că podul reprezintă un stres constant.

Podul este singura cale de acces facilă către Mateieni FOTO Cosmin Zamfirache
Podul este singura cale de acces facilă către Mateieni FOTO Cosmin Zamfirache

”Mă trezesc cu gândul că trebuie să trec podul. Se mișcă domne pe sub mașină. Dar ce să fac, dacă eu trebuie să mă duc la treabă, să aduc una alta. Toată lumea trece cu frică. Dar trebuie să ajungă mașina de colectarea laptelui, că sunt oameni care trăiesc din asta. Asta este, rugăciunea la Dumnezeu și atât”, mărturisește un alt botoșănean din Mateieni. Oamenii sunt îngrijorați că dacă este nevoie de o mașină de pompieri sau de o ambulanță lucrurile s-ar putea complica. Mai este un fel de drum ocolit, dar în stare proastă și devine impracticabil mai ales când vremea este rea. Singura legătură facilă a cătunului cu lumea este doar drumul cu podul groazei. ”Când pleacă copilul la școală stau cu stres. Nu am liniște. Când îl văd în curte și știu că nu mai trece peste podul acela mă liniștesc„, mărturisește o săteancă.

Publicitate

O poveste made in România

Lolcanicii trăiesc cu frica-n sân de aproximativ de un deceniu, de când podul s-a degradat substanțial. Și-ar fi dorit să-l repare singuri, dar nu-i lasă legea. În plus, nimeni nu știa cui aparține de fapt acest pod. Nu figura nici la comuna Corlăteni, nici la Dimăcheni. Nu era intabulat și nici înscris în cartea funciară. Era podul nimănui. Și așa a și rămas fără să-i pese cuiva. Doar în ultimii trei ani podul a intrat în atenția autorităților locale. Inițial au fost anunțate structurile administrative superioare, adică Consiliul Județean și Prefectura. La acel nivel comisia întrunită s-a mulțumit să recomande închiderea podului, deși lua o cale de acees a unei comunități întregi.

În cele din urmă, autoritățile locale din Dimăcheni au reușit să intabuleze podul și să-l treacă oficial pe teritoriul comunei. Acum, edilii au cerut fonduri prin CNI pentru demolarea podului vechi și construirea altuia nou, în loc. ”Situația podului de la Mateieni este groaznică. Este într-o stare alarmantă de eroziune. Încercăm acum să-l facem printr-un proiect, prin CNI. Situația lui a fost incertă până acum câteva luni. Nu era intabulat și nici nu se știa cine este proprietarul. Între timp am rezolvat această problemă, avem carte funciară pe comuna Dimăcheni, am reușit și am făcut și studiu de fezabilitate. Poate intrăm într-un regim de urgență.„, spune primarul Marinel Moruz.

Sursa: ADEVĂRUL

 

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News

Ultimele articole pe botosani24

Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:

ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Pe aceeași tema:

Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (412)

Publicat

acum 29 de minute

duminică, 14.12.2025

de

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist:

DIN CAIETUL MEU DE ÎNSEMNĂRI

Costin Tuchilă, în “Luceafărul de dimineaţă” nr. 8 din 2020,  scrie despre  “Impresii din copilărie pentru vioară şi pian, op.28” de George Enescu: “Alcătuită din zece secţiuni înlănţuite într-o ordine thematic-afectivă, urmărind ca într-un exerciţiu al contemplării de sine evoluţia sentimentului, suita enesciană s-a impus prin bogăţia ei de imagini şi tonuri, de nuanţe extreme şi rafinamente, de sugestii imitative. E o piesă plină de efecte onomatopeice, făcând din bucuria crepusculară de a “traduce” vraja existenţei primare unul dintre mijloacele de a caracteriza cât mai expresiv satul copilăriei. O abundenţă de cerinţe de virtuozitate inundă textul, în primul rând ân partida violinei, pentru a evidenţia cu cu subtilitate şi nobleţe un evantai de gânduri topite în nostalgia care învăluie treptat fibra cea mai intima a “Impresiilor”. Un interpret are de “înfruntat” de altfel suficiente dificultăţi pentru a găsi sonorităţile cerute de compositor, acea plasticitate a fiecărui detaliu, care, trecut cu vederea sau redat superficial, poate conduce la o versiune plată, lipsită de sensibilitate. Sunt aici imponderabile legat-ouri. Detache-uri energice, duble coarde sever-expresive, dar şi triluri visătoare, accente de culoare şi atmosferă, fără reliefarea cărora sugestiile atât de bogate ar avea de suferit”;

Sintagme, termeni, concepte…: Virgil Todeasă: „maşina de ţesut chipuri”; Mateiu I. Caragiale: „atâta nebunie slobodă”; Carmen Secere: „izolată în propriul trup”; Carmen Secere: „fericirea e un drum în lucru”; Mihaela Arhip: „obosită de povara unei dezamăgiri”; Mihaela Arhip: „pleoapele cerului se desprind cioburi de ploaie”;

Ce şi cine a zis: 1. „sfârşitul nu-i aici” – un cântec de Bob Dylan, apoi tradus şi cântat de Florian Pitiş; 2. „un fel de Marseillaise-ă română” – a spus-o o publicaţie maghiară despre poezia „Noi vrem pământ” de George Coşbuc (informaţie dintr-un articol al lui Octavian Goga intitulat „Ţăranul în literatura română” şi publicat în 1907); 3. „vânător de capete”– este titlul romanului scris de Jo Nesbo, scriitor norvegian.  „Vânătorul de capete” este cel care „recrutează manageri”;

Emil Cioran explicând ce popoare au reuşit în istorie: „Numai popoarele care s-au desfăcut de real. Nu raţionalitatea în sensul ei cartezian conferă un sens devenirii umanului, ci ieşirea din real, din cauzalitate, din imanenţă şi din determinaţii, realizarea saltului dincolo şi dincoace de istorie, în vid, în ideal, în transcendent, în iluzie, în nostalgie, în vag, într-o stare de splin sau de sublim. (…) În istorie sunt importante numai perioadele de declin, deoarece numai atunci se pun toate problemele existenţei în general şi cele ale istoriei ca atare”;

Publicitate

Ion Pop, în „Apostrof” nr. 1 din 2020, preia nişte puncte de vedre ale lui Arghezi cu referire la multiplele „însuşiri materiale” ale cuvintelor. Ele au fost exprimate încă din 1927 în „Scrisoare cu tibişirul”: 1. „Cuvinte fulgi, cuvinte aer, cuvinte metal. Cuvinte întunecate ca grotele şi cuvinte limpezi ca izvoarele pornite din ele. Într-un cuvânt se face ziuă şi alte cuvinte amurgesc. Cuvintele scapără ca pietrele sau sunt moi ca melcii. Ele te asaltează ca viespile sau te liniştesc cu răcoarea; te otrăvesc precum bureţii sau te adapă ca roua trandafirie. Chimia  aplicată la culori şi parfume este o copilărie, comparativ cu magiile foarte vechi, pe care le realizează cuvintele”; 2. „ Cuvântul construit poate să aibă gust şi mireasmă; poate oglindi în interiorul lui profunzimi imense pe o singură latură lustruită: el dă impresii de pipăit aspru sau catifelat, după cum sapă-n lespezi sau se strecoară prin frunze”; 3. „Mai pe scurt, m-a posedat intenţia de a împrumuta vorbelor însuşiri materiale, aşa încât unele să miroasă, unele să supere pupila prin scânteiere, altele să fie pipăibile, dure sau muşculate şi cu păr de animal”;

Dacă  tot vorbim despre cuvinte, iată un poem frumos al poetei Bianca Vişan şi intitulat „Cel mai frumos cuvânt”: „Unele cuvinte sunt precum ceştile de cafea, au / mici tortiţe în care să-ţi strecori degetele / le apuci cu grijă şi bei din ele sensuri aburinde / amare, negre / alte cuvinte sunt ca nişte sfere alunecoase / încerci să le prinzi şi îţi scapă, se izbesc de pământ / şi ricoşează unde nici nu te aştepţi / dar cele mai multe cuvinte sunt ca nişte mici cârje / în care oamenii se sprijină, numai bune de scos ochii / da, dar eu mai ştiu un fel de cuvinte, / eu am văzut un cuvânt care arată / ca o piatră verde, şlefuită, era / atât de frumos şi îmi vedeam faţa / în el, cum mi-o văd în balta din grădină, / era cel mai frumos pe care l-am văzut vreodată / îmi vine să plâng / îmi vine să plâng, iartă-mă, / l-am ascuns, apoi nu m-am putut abţine / şi l-am înghiţit / de atunci nu am mai văzut unul ca el / lumea e atât de săracă din cauza mea / cum am putut fi atât de lacomă / să înghit cel mai frumos cuvânt care a existat vreodată / înainte ca oricine altcineva să-l vadă”(vezi „Apostrof” nr. 1 din 2020);

Ca un laitmotiv,  cuvântul se interpune şi  în conflictul dintre gând şi tăcere  în poezia Mihaelei Arhip, cea din volumul „Vitraliu cu fluturi” (Editura „Eikon”, Bucureşti, 2019): 1. ”cuvintele mele vor desena cercuri la nesfârşit, căzând pe suprafaţa sufletului tău”; 2. „am ridicat cuvintele pe care le-ai aruncat”; 3. „gândul să devină cuvânt, cuvântul să devină gest”; 4. „dacă ai cuvinte, nu eşti niciodată singur”; 5. „toate câte se întâmplau erau doar cuvinte şi gesturi”; 6. „suntem blocaţi între cuvintele celorlalţi”; 7. „aruncând umbre în după-amiaza fiecărui cuvânt”; 8. „nopţi fără somn cu fruntea sprijinită pe umerii cuvintelor”; 9. „ne vom retrage amândoi într-un cuvânt”; 10. „cuvintele mi se arcuiesc deasupra ta ca un semn de întrebare”; 11. „şi m-am aplecat să ridic şi să uit cuvintele”; 12. „mi s-au scuturat atunci aripile, cuvânt după cuvânt”; 13. „rămâne prins de ramuri doar ecoul în care au trăit cândva cuvintele”; 14. „mi-am trimis cuvintele să te caute”; 15. „timpul ninge în cuvinte”; 16. „adunând cuvinte lângă tâmpla Lumii”;

Wagner despre cum i-a apărut motivul preludiului la „Aurul Rinului”: „Înapoindu-mă în cursul după amiezii acasă, m-am întins pe o canapea tare, aşteptând somnul dorit.  Dar somnul nu a venit şi am simţit cum alunec numai într-o somnolenţă în timpul căreia mi s-a părut că mă cufund într-un repede curent de apă. Murmurul acestei ape a luat curând un caracter muzical: era acordul în mi bemol major  plutind în arpegii neîntrerupte. Mai târziu aceste arpegii s-au schimbat în figuri mai accelerate, dar acordul în mi bemol major nu s-a modificat şi persistenţa acestuia părea că dă semnificaţia profundă elementului lichid în care mă cufundasem.  Deodată, am avut senzaţia că undele mă acoperiră în cascadă şi înspăimântat m-am trezit.  Mi-am dat seama că îmi apăruse  motivul preludiului din „Aurul Rinului”, aşa cum îl purtasem în mine, fără să fi izbutit să-i dau până atunci o formă”;

Iolanda Malamen, în „Luceafărul de dimineaţă” nr.  2 din 2020, despre cum te construieşti ca artist: „Scormoneşte în eul tău profund, să scoţi la suprafaţă acel „altfel” care te construieşte ca artist”;

Citeste mai mult

Eveniment

Noul Mers al Trenurilor 2025 – 2026, din 14 decembrie: Tarife mai mari pentru călătoriile cu trenul

Publicat

acum 3 ore

duminică, 14.12.2025

de

Publicitate

Începând cu data de 14 decembrie, Noul Mers al Trenurilor 2025–2026 devine oficial aplicabil, aducând modificări importante în circulația feroviară din România. Odată cu noile grafice de circulație, CFR Călători anunță și majorarea tarifelor pentru biletele de călătorie, schimbare care va fi resimțită de toți pasagerii care aleg transportul feroviar.

Bilete de tren mai scumpe

Biletele de tren se vor scumpi cu aproape 10% din 14 decembrie. Conducerea CFR Călători spune că majorarea de preţ reprezintă indexarea cu rata inflaţiei, potrivit prevederilor legale, notează Romania-actualitati.ro.

În urmă cu un an, indexarea a fost de 4,6%. În iulie, a fost o nouă scumpire, ca urmare a majorării TVA, de la 19 la 21%.

Noutăți în Mersul Trenurilor 2025-2026

CFR Călători a anunțat că va continua introducerea în circulație a vagoanelor și locomotivelor modernizate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Noile vagoane sunt dotate cu internet Wi-Fi, sisteme de informare audio-video, camere de supraveghere, prize electrice, instalații de climatizare, toalete ecologice. Acestea au și spații special amenajate pentru persoanele cu mobilitate redusă și chiar vagoane bar-bistro.

Unele trenuri Interregio care leagă Bucureștiul de Mărășești – Suceava/Iași, precum și de Brașov vor fi reclasificate în Intercity. Va fi utilizat material rulant modernizat prin PNRR.

Se vor introduce noile rame electrice Alstom Coradia Stream, puse la dispoziție de Autoritatea pentru Reformă Feroviară (ARF). Aceste rame pot atinge viteze de până la 160 km/h.

Publicitate

Vor fi utilizate în compunerea a 26 de trenuri cu circulație zilnică, repartizate pe cele mai solicitate rute:

  • 14 trenuri între București Nord și Constanța și retur
  • 6 trenuri între București Nord și Craiova și retur
  • 2 trenuri pe ruta București Nord – Craiova – Deva și retur
  • 2 trenuri între București Nord și Arad și retur
  • 2 trenuri București Nord – Brașov și București Nord – Timișoara Nord și retur.

Până în 1 februarie 2026 ar urma să fie operate 11 rame din primul lot de 12.

În 2026 vor fi puse în circulație 7 trenuri formate din rame PESA, aflate în prezent în proces de testare și recepție, pe relația București – Buzău – Adjud și retur. Acestea sunt achiziționate de Autoritatea pentru Reformă Feroviară (ARF).

Vor mai fi folosite și vagoane modernizate în ultimii ani din fonduri proprii, conforme cu standardele europene, precum și material rulant mai vechi, aflat într-un proces gradual de înlocuire.

Trenuri internaționale

Legături directe între Budapesta și București. Trenurile IR 72 și IR 73 vor circula pe relația directă Budapesta Keleti – București Nord, extinzând traseul actual care se încheia la Craiova.

Revenirea trenurilor la Viena Westbahnhof. Trenurile IR 346 și IR 347 vor circula din nou până la Viena Westbahnhof, pe un traseu direct, via Budapesta Kelenfold (în loc de Budapesta Keleti). Totodată, relația Baia Mare – Viena Westbahnhof va continua să fie deservită de trenurile Someș 687/686.

Noi trenuri sezoniere pe ruta București – Giurgiu – Ruse. Pentru sezonul estival 2026, vor fi introduse 4 trenuri noi pe relația București Nord – București Progresu – Giurgiu – Ruse și retur.

Continuare colaborare cu Ucraina. Parteneriatul cu compania feroviară ucraineană UZ va continua în noul mers prin menținerea grupei de vagoane Kiev – Ungheni – București Nord și retur. Grupa directă a trenului Prietenia 401/402 va oferi o conexiune între România și Ucraina.

Reducerea timpilor de staționare la frontieră. Având în vedere aderarea României la spațiul Schengen, staționările trenurilor internaționale vor fi reduse, ca urmare a eliminării controlului documentelor.

Citeste mai mult

Eveniment

Amenzi de aproximativ 9.000 de lei și permise reținute în urma unei acțiuni a poliției la Dorohoi

Publicat

acum 4 ore

duminică, 14.12.2025

de

Publicitate

Polițiștii din cadrul Poliției Municipiului Dorohoi, împreună cu cei ai Secțiilor de Poliție Rurală nr. 5 Mihăileni, nr. 6 Pomârla și nr. 4 Dorohoi, au desfășurat, la data de 13 decembrie 2025, o acțiune amplă pentru menținerea ordinii publice și prevenirea și combaterea infracțiunilor stradale, pe raza municipiului Dorohoi și a localităților învecinate.

În cadrul activităților desfășurate, oamenii legii au legitimat 70 de persoane și au controlat 63 de autovehicule. În urma neregulilor constatate, au fost aplicate 32 de sancțiuni contravenționale, valoarea totală a amenzilor fiind de aproximativ 9.000 de lei.

Sancțiunile au fost aplicate pentru abateri de la regimul circulației pe drumurile publice, iar ca măsuri complementare, polițiștii au reținut cinci permise de conducere și au retras trei certificate de înmatriculare.

Astfel de acțiuni vor continua și în perioada următoare, scopul acestora fiind creșterea gradului de siguranță a cetățenilor și descurajarea faptelor antisociale, atât în mediul urban, cât și în zonele limitrofe.

Citeste mai mult

Economie

Amenzi de peste 20.000 de lei în urma controalelor poliției la trecerile la nivel cu calea ferată din Dorohoi și Săveni

Publicat

acum 4 ore

duminică, 14.12.2025

de

Publicitate

Polițiștii din cadrul Biroului Rutier Dorohoi și Biroului Rutier Săveni au desfășurat, la data de 11 decembrie 2025, o acțiune amplă pentru prevenirea accidentelor rutiere în zona trecerilor la nivel cu calea ferată, pe raza localităților Dorohoi și Săveni.

În cadrul controalelor efectuate, oamenii legii au legitimat 50 de persoane și au oprit pentru verificări 46 de autovehicule. În urma neregulilor constatate, au fost aplicate 49 de sancțiuni contravenționale, valoarea totală a amenzilor depășind 20.000 de lei.

O parte semnificativă dintre sancțiuni, respectiv 11, au vizat nerespectarea regulilor de circulație la trecerile la nivel cu calea ferată, una dintre principalele cauze ale producerii accidentelor grave în astfel de zone.

Totodată, polițiștii au dispus măsuri complementare, fiind reținute două permise de conducere și retrase cinci certificate de înmatriculare și au transmis că acțiunea face parte din eforturile continue ale poliției rutiere de a crește siguranța participanților la trafic și de a reduce riscul accidentelor produse în zonele cu grad ridicat de pericol.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending