Botoșani: Sătenii care zilnic sunt la un pas de moarte. Pentru a nu rămâne izolați sunt nevoiți să străbată un pod care se poate prăbuși în orice clipă
O întreagă comunitate își riscă zilnic viața doar pentru a nu trăi în izolare. Este vorba despre 300 de săteni din județul Botoșani care pentru a ajunge la serviciu, la școală sau oriunde au nevoie trebuie să treacă peste un pod care se poate prăbuși în orice clipă, scrie ADEVĂRUL.
Satul Mateieni se află în comuna Dimăcheni, județul Botoșani, în nordul extrem al României. Cătunul este locuit de 300 de suflete, printre care și mulți oameni tineri și copii. Peisajele rurale sunt idilice, dar viața oamenilor din Mateieni este grea. Și asta fiindcă un banal drum la școală, serviciu , plata facturiilor sau pentru orice nevoie administrativă, este un adevărat calvar. Ca să iasă din sat și să nu trăiască în cea mai cumplită izolare, localnicii sunt nevoiți să străbată, un pod care stă să se prăbușească și pentru care Prefectura a recomandat închiderea circulației . Autoritățile mărturisesc că situația podului a fost mereu complicată, prinsă în absurdul birocrației românești. Abia de câteva luni, situația administrativă a acestuia a fost lămurită. În tot aceste timp, la noroc, peste pod trec microbuze cu copii la școală, cisterne de colectare a laptelui dar și oameni la locul de muncă.
Podul horror, putrezit și găurit
Din municipiul Botoșani, la Mateieni se ajunge după un drum de aproximativ 30 de kilometri. Șoseaua este asfaltată așa că nu durează mai mult de 30 de minute cu mașina. Intrarea în sat se face din șoseaua principală care străbate comuna vecină, Corlăteni. Trebuie mare atenție pentru că este vorba despre un drumeag îngust, la stânga, pierdut printre buruieni. La aproximativ 100 de metri de la virajul la stânga, pe drumul pietruit de țară, se ajunge la un pod care reprezintă de fapt poarta de intrare în cătunul Mateieni. Podul străbate o râpă adâncă de peste cinci metri, pe fundul căreia curge un fir de apă. Acest pod este însă un adevărat pericol public.
Podul este tranzitat zilnic de localnici FOTO Cosmin Zamfirache
Este mai degrabă o punte de lemn lată de aproximativ trei-patru metri, veche de aproximativ șapte decenii. Ceea ce șochează este însă starea de degradare a acesteia. Grinzile de lemn care formează tăblia podului sunt efectiv putrede, cu porțiuni prăbușite sau găuri prin care se vede fundul amenințător al râpei. Doar chingile de metal fac ca podul să nu se dezintegreze. Acesta scârțâie și efectiv se clatină de fiecare dată când trece un autoturism. Acum aproximativ un deceniu, un tractor s-a prăbușit și un om a murit după ce s-a rupt o balustradă a podului. O comisie întrunită la Prefectură, anul trecut a stabilit ca recomandare închiderea imediată a podului pentru circulației.
„Acolo ne jucăm cu moartea. Zi de zi trec microbuze pline cu copii”
Cu toate acestea podul nu a putut fi închis fiindcă este singura cale de acces a localnicilor în sat. Dacă ar fi fost pusă barieră, oamenii ar fi rămas efectiv izolați. Mai ales pentru cei care trăiesc din crescutul vacilor de lapte, dacă cisterna de colectare de la procesatori nu ajunge în sat, este un adevărat dezastru. În plus, copiii din Mateieni învață la școala din centrul comunei și sunt duși acolo cu microbuzul. Pe jos ar trebui să străbată mai bine de 7 kilometri. „Dacă blocam accesul pe pod, rupeau oamenii bariera”, spune primarul comunei Dimăcheni, Marinel Moruz. Neavând de ales, localnicii își fac o cruce mare și trec podul. Unii de mai multe ori pe zi, după cum au nevoie. „Acolo ne jucăm cu moartea. Zi de zi trec microbuze pline cu copii. Este foarte, foarte periculos, dar nu avem ce face. Copiii trebuie să meargă la școală, oamenii trebuie să ajungă la treabă, plus aprovizionare”, spune un sătean din Mateieni. Alții mărturisesc că podul reprezintă un stres constant.
Podul este singura cale de acces facilă către Mateieni FOTO Cosmin Zamfirache
”Mă trezesc cu gândul că trebuie să trec podul. Se mișcă domne pe sub mașină. Dar ce să fac, dacă eu trebuie să mă duc la treabă, să aduc una alta. Toată lumea trece cu frică. Dar trebuie să ajungă mașina de colectarea laptelui, că sunt oameni care trăiesc din asta. Asta este, rugăciunea la Dumnezeu și atât”, mărturisește un alt botoșănean din Mateieni. Oamenii sunt îngrijorați că dacă este nevoie de o mașină de pompieri sau de o ambulanță lucrurile s-ar putea complica. Mai este un fel de drum ocolit, dar în stare proastă și devine impracticabil mai ales când vremea este rea. Singura legătură facilă a cătunului cu lumea este doar drumul cu podul groazei. ”Când pleacă copilul la școală stau cu stres. Nu am liniște. Când îl văd în curte și știu că nu mai trece peste podul acela mă liniștesc„, mărturisește o săteancă.
Publicitate
O poveste made in România
Lolcanicii trăiesc cu frica-n sân de aproximativ de un deceniu, de când podul s-a degradat substanțial. Și-ar fi dorit să-l repare singuri, dar nu-i lasă legea. În plus, nimeni nu știa cui aparține de fapt acest pod. Nu figura nici la comuna Corlăteni, nici la Dimăcheni. Nu era intabulat și nici înscris în cartea funciară. Era podul nimănui. Și așa a și rămas fără să-i pese cuiva. Doar în ultimii trei ani podul a intrat în atenția autorităților locale. Inițial au fost anunțate structurile administrative superioare, adică Consiliul Județean și Prefectura. La acel nivel comisia întrunită s-a mulțumit să recomande închiderea podului, deși lua o cale de acees a unei comunități întregi.
În cele din urmă, autoritățile locale din Dimăcheni au reușit să intabuleze podul și să-l treacă oficial pe teritoriul comunei. Acum, edilii au cerut fonduri prin CNI pentru demolarea podului vechi și construirea altuia nou, în loc. ”Situația podului de la Mateieni este groaznică. Este într-o stare alarmantă de eroziune. Încercăm acum să-l facem printr-un proiect, prin CNI. Situația lui a fost incertă până acum câteva luni. Nu era intabulat și nici nu se știa cine este proprietarul. Între timp am rezolvat această problemă, avem carte funciară pe comuna Dimăcheni, am reușit și am făcut și studiu de fezabilitate. Poate intrăm într-un regim de urgență.„, spune primarul Marinel Moruz.
ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.
Academicianul Leon Dănăilă, medic neurochirurg, cercetător și inventator de renume internațional, a împlinit astăzi, 1 iulie, venerabila vârstă de 92 de ani.
Academicianul Leon Dănăilă, medic neurochirurg, cercetător și inventator, s-a născut la 1 iulie 1933 în Darabani, județul Botoșani. Este considerat unul dintre cei mai importanți neurochirurgi români și o personalitate științifică de prestigiu internațional.
După absolvirea Facultății de Medicină din Iași (1958), a lucrat ca medic stagiar la Spitalul din Comănești (1958–1960) și la Circumscripția Sanitară din Dărmănești (1960–1961). În 1961 a devenit medic secundar neurochirurg la Clinica de Neurochirurgie a Spitalului „Gh. Marinescu” din București.
A obținut titlul de medic specialist neurochirurg în 1966, doctor în medicină în 1972 cu teza „Neurinomul spinal” și medic primar neurochirurg gradul III în 1974. Ulterior, a condus Secția VII de neurochirurgie vasculară și microneurochirurgie. În paralel, a absolvit cursurile Facultății de Filozofie – Psihologie din București (1972).
Pentru perfecționare, a studiat neurochirurgia în SUA, la New York (bursă Fulbright, 1980–1981), și a participat la specializări în Budapesta, Delft, Moscova, Edinburgh, Glasgow, Düsseldorf, Paris și Bruxelles. A avut ocazia să colaboreze și să schimbe opinii profesionale cu mari personalități neurochirurgicale din lume.
În 1991 a devenit profesor universitar la Clinica II Neurochirurgie a UMF „Carol Davila” din București, iar în 1992, profesor de psihoneurologie la Universitatea „Titu Maiorescu”.
Publicitate
Aplicând tehnici moderne în sala de operație – inclusiv microscopul operator (1979) și laserul (1984) – a redus dramatic mortalitatea operatorie în cazuri complexe: de la 51% la 4% în neurinoamele de acustic și de la 49% la 4% în anevrismele intracerebrale.
De-a lungul carierei, a realizat peste 27.000 de intervenții chirurgicale, dintre care 14.700 cu microscopul operator și 715 cu laserul. Printre acestea se numără peste 2.700 de anevrisme intracraniene, peste 300 de malformații arteriovenoase și peste 350 de neurinoame acustice.
Leon Dănăilă deține 18 brevete de inventator și 10 de inovator, este autor a 39 de cărți de specialitate și are 317 lucrări științifice publicate sau comunicate, dintre care 93 în reviste cu circulație internațională. A participat la peste 150 de manifestări științifice naționale și internaționale.
A fost recompensat cu numeroase premii și distincții, inclusiv patru premii ale Academiei Române pentru lucrările „Tratamentul tumorilor cerebrale” (1995), „Apoptoza” (2001), „Atlas of Surgical Pathology of the Brain” (2002) și „Lasers in Neurosurgery” (2003). A primit Ordinul Național „Serviciul Credincios” în grad de Ofițer (2000) și Comandor (2010), Ordinul Național „Steaua României” în grad de Cavaler (2015) și alte distincții naționale și internaționale.
Este membru titular al Academiei Române (din 2004) și al Academiei de Științe Medicale, membru de onoare al AOSR, dar și membru al numeroase societăți științifice internaționale, precum New York Academy of Sciences, European Association of Neurosurgical Sciences și World Federation of Neurosurgical Societies.
Leon Dănăilă este cetățean de onoare al orașelor Darabani, Dorohoi și Botoșani. De asemenea, face parte din comitetele editoriale ale mai multor reviste medicale și este editor-șef al „Romanian Journal of Neurosurgery”.
Primarul orașului Bucecea, Angel Gheorghiu, a transmis luni un anunț important prin care avertizează populația că apa provenită de la cele patru izvoare publice din oraș nu mai este potabilă și prezintă un risc real pentru sănătate.
„Dragi cetățeni, în urma analizelor de laborator realizate recent de instituții specializate, vă informăm că apa provenită de la cele patru izvoare publice (Izvorul Fântânele, Izvorul de la Gura Leului, Izvorul de la Lupu, Izvorul Elvira) NU mai este potabilă și prezintă un risc real pentru sănătate, în special pentru copii și persoanele cu imunitate scăzută”, a transmis edilul în mesajul public.
Primăria precizează că rezultatele analizelor de laborator au evidențiat prezența unor substanțe peste limitele admise. Cauza principală o reprezintă poluarea excesivă a solului din zonă, generată de activitățile agricole intensive.
„Analizele au evidențiat prezența unor substanțe peste limitele admise, rezultat al unei poluări excesive cauzate de activitățile agricole – în special din cauza folosirii intensive a insecticidelor, îngrășămintelor chimice și altor substanțe parțial toxice care s-au infiltrat în sol și au afectat sursele subterane de apă”, a explicat primarul Angel Gheorghiu.
Din acest motiv, autoritățile locale le cer oamenilor să nu mai folosească apa de la aceste izvoare pentru băut, gătit sau alte utilizări alimentare, până la o nouă informare oficială.
„Vă rugăm să nu mai consumați apa de la aceste izvoare pentru băut, gătit sau alte utilizări alimentare, până la o nouă informare oficială”, se mai arată în apelul transmis populației.
Un incendiu puternic a izbucnit, în această după-amiază, într-o gospodărie din localitatea Mileanca. Flăcările au cuprins un garaj în care se aflau un autoturism, mai multe bunuri și unelte electrice. Din fericire, nu s-au înregistrat victime, însă pagubele materiale sunt considerabile.
La fața locului au intervenit pompierii militari din cadrul Punctului de Lucru Darabani și Detașamentului Dorohoi, sprijiniți de Serviciile Voluntare pentru Situații de Urgență Darabani și Mileanca. Trei autospeciale de stingere au fost mobilizate pentru a limita extinderea incendiului.
La sosirea echipajelor, garajul ardea în totalitate. Pompierii au acționat rapid pentru a împiedica propagarea flăcărilor către casă și celelalte construcții din curte. În urma incendiului au ars garajul, autoturismul aflat în interior, două drujbe, două motoare electrice, o pompă electrică și patru roți auto.
Cauza probabilă a izbucnirii incendiului este un scurtcircuit la instalația electrică a autoturismului.
Pentru a preveni incendiile auto, ISU Botoșani recomandă respectarea următoarelor măsuri:
✔ verificaţi instalaţia electrică;
Publicitate
✔ asiguraţi-vă că echipamentele de iluminat electric nu sunt defecte sau neizolate;
✔ verificaţi dacă apar eventuale scurgeri de carburanți sau lubrifianți;
✔ nu faceți improvizații la instalația electrică;
✔ verificați perioada de valabilitate a stingătorului din autovehicul.
În continuare, pompierii militari rămân mobilizați, 24 de ore din 24, pentru gestionarea operativă a situaţiilor de urgenţă şi acordarea primului ajutor medical specializat persoanelor aflate în dificultate.
Evenimentele înregistrate la nivel județean rămân în atenția Centrului Operațional pentru dispunerea imediată a măsurilor menite să asigure optimizarea misiunilor de răspuns orientate spre salvarea vieții.
Guvernul a decis, printr-o ordonanță de urgență adoptată luni, ca Direcția Generală Antifraudă Fiscală din cadrul ANAF să-și păstreze actuala structură, cu sedii doar la nivel regional. Astfel, se renunță la planurile de înființare a unor structuri antifraudă județene, care ar fi trebuit să devină operaționale începând cu 1 iulie 2025.
Potrivit unui comunicat transmis de Guvern, măsura a fost luată pentru a păstra o viziune unitară în analiza riscurilor și pentru a evita costuri suplimentare legate de funcționarea unor noi sedii județene și angajarea de personal nou.
Tot prin această ordonanță, a fost amânată până la 1 octombrie 2025 obligativitatea folosirii sistemului RO e-Factura de către institutele culturale străine care activează în România și de agricultorii persoane fizice aflați în regim special. Autoritățile spun că aceste categorii nu pot, în prezent, respecta cerințele tehnice ale sistemului.
Decizia face parte din obiectivele guvernării 2025–2028, care include reorganizarea ANAF pentru a crește eficiența și veniturile bugetare, dar fără a genera cheltuieli administrative suplimentare.