Botoșani: Sătenii care zilnic sunt la un pas de moarte. Pentru a nu rămâne izolați sunt nevoiți să străbată un pod care se poate prăbuși în orice clipă
O întreagă comunitate își riscă zilnic viața doar pentru a nu trăi în izolare. Este vorba despre 300 de săteni din județul Botoșani care pentru a ajunge la serviciu, la școală sau oriunde au nevoie trebuie să treacă peste un pod care se poate prăbuși în orice clipă, scrie ADEVĂRUL.
Satul Mateieni se află în comuna Dimăcheni, județul Botoșani, în nordul extrem al României. Cătunul este locuit de 300 de suflete, printre care și mulți oameni tineri și copii. Peisajele rurale sunt idilice, dar viața oamenilor din Mateieni este grea. Și asta fiindcă un banal drum la școală, serviciu , plata facturiilor sau pentru orice nevoie administrativă, este un adevărat calvar. Ca să iasă din sat și să nu trăiască în cea mai cumplită izolare, localnicii sunt nevoiți să străbată, un pod care stă să se prăbușească și pentru care Prefectura a recomandat închiderea circulației . Autoritățile mărturisesc că situația podului a fost mereu complicată, prinsă în absurdul birocrației românești. Abia de câteva luni, situația administrativă a acestuia a fost lămurită. În tot aceste timp, la noroc, peste pod trec microbuze cu copii la școală, cisterne de colectare a laptelui dar și oameni la locul de muncă.
Podul horror, putrezit și găurit
Din municipiul Botoșani, la Mateieni se ajunge după un drum de aproximativ 30 de kilometri. Șoseaua este asfaltată așa că nu durează mai mult de 30 de minute cu mașina. Intrarea în sat se face din șoseaua principală care străbate comuna vecină, Corlăteni. Trebuie mare atenție pentru că este vorba despre un drumeag îngust, la stânga, pierdut printre buruieni. La aproximativ 100 de metri de la virajul la stânga, pe drumul pietruit de țară, se ajunge la un pod care reprezintă de fapt poarta de intrare în cătunul Mateieni. Podul străbate o râpă adâncă de peste cinci metri, pe fundul căreia curge un fir de apă. Acest pod este însă un adevărat pericol public.
Podul este tranzitat zilnic de localnici FOTO Cosmin Zamfirache
Este mai degrabă o punte de lemn lată de aproximativ trei-patru metri, veche de aproximativ șapte decenii. Ceea ce șochează este însă starea de degradare a acesteia. Grinzile de lemn care formează tăblia podului sunt efectiv putrede, cu porțiuni prăbușite sau găuri prin care se vede fundul amenințător al râpei. Doar chingile de metal fac ca podul să nu se dezintegreze. Acesta scârțâie și efectiv se clatină de fiecare dată când trece un autoturism. Acum aproximativ un deceniu, un tractor s-a prăbușit și un om a murit după ce s-a rupt o balustradă a podului. O comisie întrunită la Prefectură, anul trecut a stabilit ca recomandare închiderea imediată a podului pentru circulației.
„Acolo ne jucăm cu moartea. Zi de zi trec microbuze pline cu copii”
Cu toate acestea podul nu a putut fi închis fiindcă este singura cale de acces a localnicilor în sat. Dacă ar fi fost pusă barieră, oamenii ar fi rămas efectiv izolați. Mai ales pentru cei care trăiesc din crescutul vacilor de lapte, dacă cisterna de colectare de la procesatori nu ajunge în sat, este un adevărat dezastru. În plus, copiii din Mateieni învață la școala din centrul comunei și sunt duși acolo cu microbuzul. Pe jos ar trebui să străbată mai bine de 7 kilometri. „Dacă blocam accesul pe pod, rupeau oamenii bariera”, spune primarul comunei Dimăcheni, Marinel Moruz. Neavând de ales, localnicii își fac o cruce mare și trec podul. Unii de mai multe ori pe zi, după cum au nevoie. „Acolo ne jucăm cu moartea. Zi de zi trec microbuze pline cu copii. Este foarte, foarte periculos, dar nu avem ce face. Copiii trebuie să meargă la școală, oamenii trebuie să ajungă la treabă, plus aprovizionare”, spune un sătean din Mateieni. Alții mărturisesc că podul reprezintă un stres constant.
Podul este singura cale de acces facilă către Mateieni FOTO Cosmin Zamfirache
”Mă trezesc cu gândul că trebuie să trec podul. Se mișcă domne pe sub mașină. Dar ce să fac, dacă eu trebuie să mă duc la treabă, să aduc una alta. Toată lumea trece cu frică. Dar trebuie să ajungă mașina de colectarea laptelui, că sunt oameni care trăiesc din asta. Asta este, rugăciunea la Dumnezeu și atât”, mărturisește un alt botoșănean din Mateieni. Oamenii sunt îngrijorați că dacă este nevoie de o mașină de pompieri sau de o ambulanță lucrurile s-ar putea complica. Mai este un fel de drum ocolit, dar în stare proastă și devine impracticabil mai ales când vremea este rea. Singura legătură facilă a cătunului cu lumea este doar drumul cu podul groazei. ”Când pleacă copilul la școală stau cu stres. Nu am liniște. Când îl văd în curte și știu că nu mai trece peste podul acela mă liniștesc„, mărturisește o săteancă.
Publicitate
O poveste made in România
Lolcanicii trăiesc cu frica-n sân de aproximativ de un deceniu, de când podul s-a degradat substanțial. Și-ar fi dorit să-l repare singuri, dar nu-i lasă legea. În plus, nimeni nu știa cui aparține de fapt acest pod. Nu figura nici la comuna Corlăteni, nici la Dimăcheni. Nu era intabulat și nici înscris în cartea funciară. Era podul nimănui. Și așa a și rămas fără să-i pese cuiva. Doar în ultimii trei ani podul a intrat în atenția autorităților locale. Inițial au fost anunțate structurile administrative superioare, adică Consiliul Județean și Prefectura. La acel nivel comisia întrunită s-a mulțumit să recomande închiderea podului, deși lua o cale de acees a unei comunități întregi.
În cele din urmă, autoritățile locale din Dimăcheni au reușit să intabuleze podul și să-l treacă oficial pe teritoriul comunei. Acum, edilii au cerut fonduri prin CNI pentru demolarea podului vechi și construirea altuia nou, în loc. ”Situația podului de la Mateieni este groaznică. Este într-o stare alarmantă de eroziune. Încercăm acum să-l facem printr-un proiect, prin CNI. Situația lui a fost incertă până acum câteva luni. Nu era intabulat și nici nu se știa cine este proprietarul. Între timp am rezolvat această problemă, avem carte funciară pe comuna Dimăcheni, am reușit și am făcut și studiu de fezabilitate. Poate intrăm într-un regim de urgență.„, spune primarul Marinel Moruz.
ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.
Românii care au pensii de serviciu sau pensii militare ar putea rămâne în activitate doar la cerere, însă cu o condiție dură: reducerea pensiei cu 85% pe perioada în care continuă să lucreze, potrivit unui proiect discutat joi, în primă lectură, în Guvern, relatează alba24.ro.
Purtătorul de cuvânt al Executivului, Ioana Dogioiu, a spus că s-a citit în primă lectură în Guvern un proiect prin care persoanele care beneficiază de pensii de serviciu sau pensii militare au posibilitatea menținerii în activitate, doar la cerere, cu condiția reducerii cuantumului pensiei cu 85% pe perioada desfășurării activității, potrivit Mediafax.
„Proiectul corelează condițiile de aplicare ale acestei prevederi cu Legea 360/2023 privind sistemul public de pensii și cu deciziile Înaltei Curți de Casație și Justiție.
Menținerea în activitate se realizează cu acordul anual al angajatorilor, inclusiv în situația reîncadrării în condițiile legii.
În cazul foștilor judecători sau procurori, care se reîncadrează fără concurs în funcția de judecători sau procurori, rămân aplicabile prevederile articolului 216 aliniatul 2 din Legea 303/2002, care deja prevedea că pe perioada reîncadrării cuantumul pensiei de serviciu se reduce la 85%”, a spus Dogioiu.
Pensie tăiată cu 85%: Proiectul nu se aplică pensiilor contributive
Proiectul de lege nu se aplică pensiilor contributive, ci doar pensiilor de serviciu sau pensiilor militar.
Publicitate
„Dispozițiile menționate nu se aplică aleșilor locali și persoanelor pentru care durata mandatului este stabilit expres prin Constituție pe durata exercitării acestui mandat și nici cadrelor didactice din instituția publică, care realizează formarea inițială și formarea profesională continuă a magistraților și a cadrelor didactice din învățământul militar și juridic superior”, a mai spus Dogioiu, citat de Mediafax.
Același proiect de lege prevede încetarea detașerilor funcționalilor publici, ale personalului contractual, într-un termen de 10 zile de la intrarea în vigoare a legii și introduce posibilitatea realizării transferurilor în interesul serviciului într-un termen de maximum 30 de zile.
În situațiile de reorganizare a instituțiilor publice, atunci când există mai mulți funcționari publici aflați în situații similare, se introduce posibilitatea organizării unui examen cu mecanism transparent, echitabil și meritocratic de selecție.
Suspendarea raportului de serviciul la inițiativa funcționalului public pentru desfășurarea activității în organizații internaționale este limitată la maximum 5 ani pentru menținerea echilibrului între interesul individual și cel instituțional.
Parchetul de pe lângă Tribunalul Botoșani a anunțat astăzi că a dispus trimiterea în judecată, în stare de libertate, a inculpatului I.A.A., în vârstă de 33 de ani, din municipiul Botoșani, cercetat pentru săvârșirea infracțiunii de „tentativă la omor calificat”.
Potrivit anchetatorilor, incidentul s-a petrecut în seara zilei de 1 iunie 2020, în jurul orei 22:35, când bărbatul ar fi condus un autoturism Audi A4 pe Bulevardul Mihai Eminescu din municipiul Botoșani, cu o viteză de 142 km/h.
Procurorii susțin că șoferul se afla sub influența băuturilor alcoolice și a substanțelor psihoactive, iar în aceste condiții a produs un accident rutier deosebit de grav, în care au fost implicate alte trei autoturisme.
În urma impactului, pe lângă pagube materiale semnificative, au fost rănite șapte persoane, care au necesitat între 7 și 155 de zile de îngrijiri medicale pentru vindecare.
Reprezentanții Parchetului precizează că această etapă a procesului penal reprezintă, conform Codului de procedură penală, finalizarea anchetei și trimiterea rechizitoriului la instanță spre judecare, fără ca acest lucru să încalce principiul prezumției de nevinovăție.
Astăzi, polițiștii din cadrul IGPF, împreună cu cei din cadrul ITPF Iași și Sighetu Marmației au descins la 73 de adrese din județul Botoșani, unde au fost efectuate percheziții domiciliare, scrie într-o postare Sindicatul Europol. Aceștia continuă acțiunile pentru destructurarea unei rețele care ar fi sprijinit persoane din Moldova, Ucraina și Rusia să obțină acte de identitate românești pe baza unor informații false. Rețeaua funcționa cu ajutorul unor funcționari publici din două servicii de evidență a populației și două primării.
Ancheta este în desfășurare de mai mult timp. În noiembrie 2024, au avut loc alte 90 de percheziții în județele Botoșani și Suceava, dar și în municipiul București, inclusiv la sedii ale unor instituții publice. Ca urmare a probelor strânse până acum, 94 de persoane sunt cercetate pentru fapte de corupție și fals, printre care luare și dare de mită, trafic de influență și falsuri în documente oficiale.
Din datele strânse în dosar reiese că, la mai multe adrese din județul Botoșani, au fost stabilite domicilii fictive pentru cetățeni din fostul spațiu sovietic, folosindu-se contracte de închiriere false sau modificate. Aceste documente ar fi fost întocmite cu sprijinul unor intermediari, permițând luarea în spațiu a unor persoane fără acordul real al proprietarilor.
Pentru a obține cărți de identitate românești, aceștia ar fi apelat inclusiv la certificate de cetățenie false sau falsificate, despre care există suspiciuni că ar fi fost emise de consulate românești din alte state.
În paralel, au fost verificate 104 adrese din județ, unde figurează cu domiciliul persoane din Moldova, Ucraina și Ruia. Scopul acestor controale este de a stabili dacă persoanele locuiesc efectiv la adresele declarate și dacă informațiile furnizate autorităților sunt corecte. Totodată, 96 de suspecți urmează să fie citați pentru audieri.
Un bărbat, care se dădea drept reprezentant al Camerei de Comerț și Industrie din Suceava, a încercat să intre cu un rucsac în care avea mai multe ‘pietroaie’ la o întâlnire pe care premierul Ilie Bolojan a avut-o sâmbăta trecută cu oamenii de afaceri din Botoșani, a declarat, joi, președintele filialei județene a Partidului Național Liberal (PNL), Valeriu Iftime, citat de Agerpres.
Incidentul ar fi avut loc sâmbătă, 17 ianuarie, în timpul vizitei premierului Bolojan la Botoşani, pietrele fiind descoperite de lucrătorii Serviciului de Pază şi Protecţie (SPP), care îl însoţeau pe şeful Guvernului.
„La Camera de Comerţ (din Botoşani – n.r.) a venit un domn, cu un rucsac în umăr, care a spus că este de la Camera de Comerţ din Suceava. Am încercat să căutăm respectivul domn la Camera de Comerţ din Suceava, nu l-am găsit. A venit SPP, l-a controlat şi avea pietroaie în geantă”, a afirmat Valeriu Iftime, care este şi preşedinte al Consiliului Judeţean Botoşani.
Liderul PNL din Botoşani a subliniat, de asemenea, că decizia ca premierul să părăsească sediul Primăriei municipiului Botoşani pe uşa din spate a fost luată tot ca urmare a faptului că existau informaţii că protestatarii din faţa instituţiei erau pregătiţi să arunce cu pietre.
„Domnul prim-ministru a fost sfătuit de garda personală să nu vină prin faţă pentru că sunt contestatari care au pietroaie în geantă”, a mai afirmat Valeriu Iftime, în şedinţa Comisiei de Dialog.