Connect with us

Eveniment

Botoșani: Sătenii care zilnic sunt la un pas de moarte. Pentru a nu rămâne izolați sunt nevoiți să străbată un pod care se poate prăbuși în orice clipă

Publicat

Publicitate

O întreagă comunitate își riscă zilnic viața doar pentru a nu trăi în izolare. Este vorba despre 300 de săteni din județul Botoșani care pentru a ajunge la serviciu, la școală sau oriunde au nevoie trebuie să treacă peste un pod care se poate prăbuși în orice clipă, scrie ADEVĂRUL.

Satul Mateieni se află în comuna Dimăcheni, județul Botoșani, în nordul extrem al României. Cătunul este locuit de 300 de suflete, printre care și mulți oameni tineri și copii. Peisajele rurale sunt idilice, dar viața oamenilor din Mateieni este grea. Și asta fiindcă un banal drum la școală, serviciu , plata facturiilor sau pentru orice nevoie administrativă, este un adevărat calvar. Ca să iasă din sat și să nu trăiască în cea mai cumplită izolare, localnicii sunt nevoiți să străbată, un pod care stă să se prăbușească și pentru care Prefectura a recomandat închiderea circulației . Autoritățile mărturisesc că situația podului a fost mereu complicată, prinsă în absurdul birocrației românești. Abia de câteva luni, situația administrativă a acestuia a fost lămurită. În tot aceste timp, la noroc, peste pod trec microbuze cu copii la școală, cisterne de colectare a laptelui dar și oameni la locul de muncă.

Podul horror, putrezit și găurit

Din municipiul Botoșani, la Mateieni se ajunge după un drum de aproximativ 30 de kilometri. Șoseaua este asfaltată așa că nu durează mai mult de 30 de minute cu mașina. Intrarea în sat se face din șoseaua principală care străbate comuna vecină, Corlăteni. Trebuie mare atenție pentru că este vorba despre un drumeag îngust, la stânga, pierdut printre buruieni. La aproximativ 100 de metri de la virajul la stânga, pe drumul pietruit de țară, se ajunge la un pod care reprezintă de fapt poarta de intrare în cătunul Mateieni. Podul străbate o râpă adâncă de peste cinci metri, pe fundul căreia curge un fir de apă. Acest pod este însă un adevărat pericol public.

Podul este tranzitat zilnic de localnici FOTO Cosmin Zamfirache
Podul este tranzitat zilnic de localnici FOTO Cosmin Zamfirache

Este mai degrabă o punte de lemn lată de aproximativ trei-patru metri, veche de aproximativ șapte decenii. Ceea ce șochează este însă starea de degradare a acesteia. Grinzile de lemn care formează tăblia podului sunt efectiv putrede, cu porțiuni prăbușite sau găuri prin care se vede fundul amenințător al râpei. Doar chingile de metal fac ca podul să nu se dezintegreze. Acesta scârțâie și efectiv se clatină de fiecare dată când trece un autoturism. Acum aproximativ un deceniu, un tractor s-a prăbușit și un om a murit după ce s-a rupt o balustradă a podului. O comisie întrunită la Prefectură, anul trecut a stabilit ca recomandare închiderea imediată a podului pentru circulației.

„Acolo ne jucăm cu moartea. Zi de zi trec microbuze pline cu copii”

Cu toate acestea podul nu a putut fi închis fiindcă este singura cale de acces a localnicilor în sat. Dacă ar fi fost pusă barieră, oamenii ar fi rămas efectiv izolați. Mai ales pentru cei care trăiesc din crescutul vacilor de lapte, dacă cisterna de colectare de la procesatori nu ajunge în sat, este un adevărat dezastru. În plus, copiii din Mateieni învață la școala din centrul comunei și sunt duși acolo cu microbuzul. Pe jos ar trebui să străbată mai bine de 7 kilometri. „Dacă blocam accesul pe pod, rupeau oamenii bariera”, spune primarul comunei Dimăcheni, Marinel Moruz. Neavând de ales, localnicii își fac o cruce mare și trec podul. Unii de mai multe ori pe zi, după cum au nevoie. „Acolo ne jucăm cu moartea. Zi de zi trec microbuze pline cu copii. Este foarte, foarte periculos, dar nu avem ce face. Copiii trebuie să meargă la școală, oamenii trebuie să ajungă la treabă, plus aprovizionare”, spune un sătean din Mateieni.  Alții mărturisesc că podul reprezintă un stres constant.

Podul este singura cale de acces facilă către Mateieni FOTO Cosmin Zamfirache
Podul este singura cale de acces facilă către Mateieni FOTO Cosmin Zamfirache

”Mă trezesc cu gândul că trebuie să trec podul. Se mișcă domne pe sub mașină. Dar ce să fac, dacă eu trebuie să mă duc la treabă, să aduc una alta. Toată lumea trece cu frică. Dar trebuie să ajungă mașina de colectarea laptelui, că sunt oameni care trăiesc din asta. Asta este, rugăciunea la Dumnezeu și atât”, mărturisește un alt botoșănean din Mateieni. Oamenii sunt îngrijorați că dacă este nevoie de o mașină de pompieri sau de o ambulanță lucrurile s-ar putea complica. Mai este un fel de drum ocolit, dar în stare proastă și devine impracticabil mai ales când vremea este rea. Singura legătură facilă a cătunului cu lumea este doar drumul cu podul groazei. ”Când pleacă copilul la școală stau cu stres. Nu am liniște. Când îl văd în curte și știu că nu mai trece peste podul acela mă liniștesc„, mărturisește o săteancă.

Publicitate

O poveste made in România

Lolcanicii trăiesc cu frica-n sân de aproximativ de un deceniu, de când podul s-a degradat substanțial. Și-ar fi dorit să-l repare singuri, dar nu-i lasă legea. În plus, nimeni nu știa cui aparține de fapt acest pod. Nu figura nici la comuna Corlăteni, nici la Dimăcheni. Nu era intabulat și nici înscris în cartea funciară. Era podul nimănui. Și așa a și rămas fără să-i pese cuiva. Doar în ultimii trei ani podul a intrat în atenția autorităților locale. Inițial au fost anunțate structurile administrative superioare, adică Consiliul Județean și Prefectura. La acel nivel comisia întrunită s-a mulțumit să recomande închiderea podului, deși lua o cale de acees a unei comunități întregi.

În cele din urmă, autoritățile locale din Dimăcheni au reușit să intabuleze podul și să-l treacă oficial pe teritoriul comunei. Acum, edilii au cerut fonduri prin CNI pentru demolarea podului vechi și construirea altuia nou, în loc. ”Situația podului de la Mateieni este groaznică. Este într-o stare alarmantă de eroziune. Încercăm acum să-l facem printr-un proiect, prin CNI. Situația lui a fost incertă până acum câteva luni. Nu era intabulat și nici nu se știa cine este proprietarul. Între timp am rezolvat această problemă, avem carte funciară pe comuna Dimăcheni, am reușit și am făcut și studiu de fezabilitate. Poate intrăm într-un regim de urgență.„, spune primarul Marinel Moruz.

Sursa: ADEVĂRUL

 

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Rezultatele tragerilor la LOTO de duminică, 8 februarie 2026

Publicat

Publicitate

LOTERIA ROMÂNĂ a continuat, duminică, 8 februarie 2026, seria extragerilor Loto 6/49, Noroc, Joker, Noroc Plus, Loto 5/40 și Super Noroc.

Numerele extrase, 8 februarie 2026:

Loto 6/49: 22, 16, 11, 44, 28, 20

Loto 5/40: 32, 11, 20, 29, 22, 34

Joker: 1, 2, 36, 23, 31 + 6

Noroc: 2 7 3 3 8 9 6

Publicitate

Noroc Plus: 9 9 8 7 6 0

Super Noroc: 0 7 7 5 5 3

Citeste mai mult

Eveniment

Două zile de ninsoare, polei și ger: Vremea se răcește până la -15 grade și ninge în toată țara până marți seara

Publicat

Publicitate

Administrația Națională de Meteorologie a emis, duminică, o informare meteo care anunță două zile de ninsoare, răcire accentuată a vremii și intensificări ale vântului în mare parte din țară.

Intervalul vizat este 8 februarie, ora 10:00 – 10 februarie, ora 20:00, perioadă în care sunt așteptate precipitații predominant sub formă de ninsoare, depuneri de strat de zăpadă și, izolat, polei.

Potrivit meteorologilor, ninsorile vor fi prezente duminică și în noaptea de duminică spre luni în Moldova, estul și sud-estul Transilvaniei. Ulterior, începând de luni seara și până marți seara, aria precipitațiilor se va extinde în special în Oltenia, Banat, Transilvania și la munte.

Cantitățile de apă vor ajunge local la 5–10 litri pe metrul pătrat, iar în zona montană și în sud-vestul teritoriului pot atinge aproximativ 15 litri pe metrul pătrat. Stratul de zăpadă va avea, în general, grosimi de 5–10 centimetri, în timp ce la munte se pot acumula în jur de 15 centimetri.

Meteorologii avertizează și asupra formării izolate de polei sau ghețuș, fenomen care poate îngreuna circulația rutieră. În același timp, vântul va avea intensificări în sud-vestul, sudul și estul țării, cu viteze de 45–50 km/h. În Munții Banatului și la altitudini mari din vestul Carpaților Meridionali, rafalele pot depăși 80–90 km/h, viscolind temporar ninsoarea.

Vremea va deveni deosebit de rece în regiunile extracarpatice și geroasă în noaptea de luni spre marți, în special în Moldova și estul Transilvaniei. Temperaturile maxime se vor situa între −6 și 3 grade Celsius, iar cele minime vor coborî, în general, între −15 și −5 grade.

Publicitate

Administrația Națională de Meteorologie precizează că mesajul poate fi actualizat în funcție de evoluția fenomenelor, inclusiv prin avertizări nowcasting pentru fenomene severe imediate.

Citeste mai mult

Eveniment

FC Botoșani învinge clar Metaloglobus, scor 3-0, și urcă pe locul 5 în Superligă după un meci dominat total pe Municipal

Publicat

Publicitate

FC Botoșani a obținut o victorie convingătoare pe teren propriu, scor 3-0 cu Metaloglobus București, în etapa a 26-a din Superligă, rezultat care readuce formația pregătită de Leo Grozavu în zona play-off-ului. Pe Stadionul „Municipal”, botoșănenii au controlat jocul de la un capăt la altul și au confirmat diferența de valoare dintre cele două echipe, aflate la poli opuși ai clasamentului.

Gazdele au început ofensiv și au ratat prima ocazie importantă încă din minutul 10, când Gavrilaș a respins cu dificultate șutul lui Ongenda. Presiunea s-a concretizat rapid, iar în minutul 14 FC Botoșani a deschis scorul după ce Sava, talonat de Lopez, a deviat mingea în propria poartă de la aproximativ cinci metri.

Echipa lui Grozavu a continuat să atace, iar în minutul 34 portarul oaspeților a avut o nouă intervenție spectaculoasă la execuția lui Kovtalyuk din apropiere. Superioritatea s-a reflectat din nou pe tabelă în minutul 42, când Lopez a înscris cu capul din câțiva metri, după o fază simplă în care a rămas cu poarta goală. La pauză, FC Botoșani conducea meritat cu 2-0.

După reluare, jocul a curs în aceeași direcție, cu gazdele în control și cu Metaloglobus încercând fără succes să reducă diferența. Botoșănenii au forțat desprinderea, iar golul al treilea a venit în minutul 84, când Cîmpanu a finalizat cu un șut puternic la colțul scurt, după pasa lui Mailat, stabilind scorul final, 3-0.

Succesul vine după eșecul la limită suferit etapa trecută în fața campioanei FCSB și o readuce pe FC Botoșani în primele locuri ale clasamentului. Cu cele trei puncte obținute duminică, moldovenii urcă pe poziția a cincea și reintră în lupta pentru play-off, confirmând forma bună de pe teren propriu.

De partea cealaltă, Metaloglobus rămâne pe ultimul loc în Superligă, cu un total redus de puncte și cu perspective tot mai complicate în tentativa de salvare de la retrogradare.

Publicitate

Citeste mai mult

Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (428)

Publicat

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist:

AȘTEPTÂND CURGEREA NOPȚII

Citind poeme de Ana Blandiana am întâlnit și  pe cel intitulat „Omphalos” („O piatră e un zeu care/ Se mișcă atât de încet/ Încât ochiul meu repede muritor/ Nu-i în stare/ Să-i recunoască mișcarea/ Așa cum nu poți să-i ceri/ Unui val/ Unui nor/ Să înțeleagă ce-i marea,/ Când totul se năruie/ Și-apoi se dizolvă/ Într-un toxic amestec/ De ieri și de mâine,/ O piatră e sâmburul lumii/ Viu încă? Sensul chircit ce rămâne/ Omphalos și mugur din care întreg/ Universul ucis/  Va mai crește o dată/ Când zeu-mpărțit?/  Între pietre egal/ Se va strânge-ntr-o baricadă.”). În acest context ni-am amintit că am în bibliotecă un volum de poezii al lui Dumitru Necșanu intitulat „Omphalos” ( Editura „Axa”, Botoșani, 2007).

Dumitru Necșanu a debutat cu placheta „Vânătoare de frig” (1979), „Omphalos”, al doilea în cronologia aparițiilor, este și cel care l-a impus ca poet pur-sânge al literaturii române. Au urmat volumele „Labirintul gol”(2009), apoi reluarea volumului de debut, „Vânătoarea de frig” (2011), adus la calitatea de antologie. Urmează volumul „Paing” (2013), volum care îl impune și ca membru titular al Uniunii Scriitorilor din România.

 Revenind la „Omphalos”, oricât aș încerca să mă îndepărtez de Ana Blandiana, după citirea acestei cărți nu pot să nu  sesizez acel sentiment al înnoptării. Acel  permanent refugiu în noapte cu scopul de a redescoperi acolo poezia, armonizată cu definiția dată de Gellu Naum („acea vietate de noapte cu ochi de pisică, cu simțuri la pândă, agilă, elastică, lucidă”) precum și cu sine însuși („singurătatea – animal plăpând” sau „mă bântuie pustiitul lor întuneric”). Însă Dumitru Necșanu speră la mai mult, să redescopere lumina pe calea exemplificată de „lichtung”-ul lui Heidegger, adică să descoperi licăririle dosite („noaptea ascunde galopul unor aburinde stele”), să le înlături ascunzătorile pentru a  le releva valoarea spirituală și a-l supune unei binefăcătoare abluțiuni. Poemele sunt rezultatul unor experimente de disecție a nopții („noaptea e sângele pietrei” „obrazul livid al nopții”, „fântâna unei nopți”, „noaptea rupe malul luminii”, „coasa iute a nopții”, „nopți ruginite”, „subpământurile nopții”, „noaptea roade cântecul”, „turmele nopții” etc.). Experimentul poetic al lui Dumitru Necșanu, pentru că întregul volum este un experiment ce nu-l putem încadra ușor, se produce  pe durata a două nopți, aspect delimitat în volum de două capitole a câte 18 poeme,  intitulate chiar astfel: „prima noapte” și „a doua noapte”.  Poetul supune experimentului său o „familie” poetică („sora noastră piatra/ și fratele nostru soarele/ dragostea noastră marea/ și carnea noastră pământul/ durerea noastră pasărea/ și sângele nostru cuvântul”) pornind de la „noiembrie”  ca lună ce duce spre întuneric: „cum să fii vesel când calul tău moare/ când soarele tău se înfășoară pe iarba/ arsă de ploi iar iubita/ pleacă plutind într-o vorbă// nu îți mai îngădui forma flăcării/ sau a plânsului limpede/ de trece înecat un zeu/ vameșul se crede nebun iar copacii/ cad precum grâul/ sub coasa iute a nopții// și/ ca să prinzi ultima/ caleașcă spre tine însuți/ trebuie să lași mai întâi să treacă/ noiembrie” („să treacă noiembrie”.  Așteptând această trecere, Dumitru Necșanu  se pregătește  apelând la un fel de teurgie personală prin exerciții de derelativizare a timpului, de invocare a gândurilor ca aștri negri, de un fel de cenzurare a conștiinței, toate subordonate unei geometrii în mișcare  a înconjurului: („o lamă de cuțit/ soarele alunecă pe ea/ soarele botezat noiembrie/ soarele botezat muiere fățarnică/ soarele ca o osie/ soarele crai îmbrăcat în vești/ alunecă spre miazănoapte// dar miazănoaptea rămâne locului/ înșelată se lasă/ abandonată se lasă/ a opta mare minune/ și-a optsprezecea/ șade ascunsă încă acolo/ pe lama cuțitului numit orizont” („lama de cuțit”).

Dumitru Necșanu nu este de acord cu o filozofie care se tot propagă, aceea că n-ar trebui să căutăm un centru special, el fiind oriunde, pe când marginea nicăieri. De aceea el și-a ales ca centru  Omphalos-ul din Delphi, locul unde Zeus a așezat piatra, la care speră să ajungă cândva, când se va întâmpla să fie „intrarea în primăvară” („nostalgic se rup de mine/ săptămânile acestui an alungat/ din toate turmele nopții// ieșirea din somn/ se lasă așteptată – intrarea/ în primăvară s-a făcut/ cu uneltele ascuțite de lună fără/ spaimă trec prin efluviile acestor/ galaxii anonime// undeva/ dincolo de vârstele lumii semn/ aștept despre voința aproapelui”). Coperta a patra este înnobilată de un punct de vedere al lui Gellu Dorian din care rețin: „Și această primă carte confirmă că poezia lui a învins erodarea pe care timpul o face asupra poeziei multor poeți”.

Publicitate

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending