Circulația trenurilor de călători pe secția de circulație Fetești – Dunărea, Magistrala 800, se desfășoară în condiții de avarie, ca urmare a unui incident produs la substația Mircea Vodă în cursul serii de 14 august 2025, a anunțat vineri după amiaza CFR SA.

‘Echipele de intervenție ale CFR SA acționează în continuare pentru remedierea situației și pentru monitorizarea permanentă a zonei, astfel încât circulația să fie reluată complet, în condiții de siguranță cât mai curând posibil. În această perioadă, trenurile pot înregistra întârzieri, iar compania le recomandă călătorilor să consulte orarul actualizat înainte de plecare. Compania Națională de Căi Ferate ‘CFR’ SA regretă disconfortul creat și reafirmă angajamentul său de a restabili traficul feroviar condiții de siguranță’, se arată în informarea companiei.

Potrivit tabelei de sosiri/plecări din Gara de Nord, trenurile care circulă pe Magistrala 800 înregistrează întârzieri și de sute de minute, atât la sosiri, cât și la plecări. Cea mai întârziere la sosirea în Gara de Nord, de 200 de minute, o are trenul IR 11682 operat de Softrans Călători, care trebuia să sosească în Capitală la ora 18:15. Acesta este urmat de IR 11684, operat tot de Softrans, cu 130 de minute de întârziere, de IRN 11502, aparținând Astra Trans Carpatic, cu 120 de minute, și de IR 1682, al CFR Călători, cu 110 minute de întârziere. 45 de minute de întârziere are și IC 536, operat de CFR Călători.

La plecări, ‘podiumul’ este ocupat, cu 175 și, respectiv, 170 de minute de întârziere, de trenurile IR 1996 și RE 11615, ambele spre Craiova, operate de CFR Călători și, respectiv, Softrans Călători.

Pe locul 2, cu 100 de minute de întârziere, este RE 11635, spre Brașov, operat de Softrans Călători. Acestea sunt urmate de IRN 11502 spre Arad, al operatorului Astra Trans Carpatic, cu 90 de minute de întârziere, și de RE 9215 spre Pitești, al companiei CFR Călători, cu 80 de minute. IC 536 spre Brașov are deja acumulate 40 de minute de întârziere la plecare. AGERPRES

Urcat pe tronul Ţării Româneşti în anul 1688, Constantin Brâncoveanu a domnit peste un sfert de veac, marcând istoria Neamului şi a Bisericii prin numeroase ctitorii ocrotind cultura, secondat de Mitropolitul Antim Ivireanul, şi apărând Ortodoxia pe pământ românesc şi străin.

La 25 Martie 1714, Voievodul Constantin Brâncoveanu este mazilit de turci, dus cu familia la Istambul şi închis în temniţa Edicule (Şapte Turnuri). Pâna în vară a fost torturat continuu pentru a mărturisi unde-şi avea banii, turcii numindu-l „Altân Bei” (Prinţul Aurului).

După torturi cumplite i-au smuls semnătura pentru aurul depus la Veneţia. La 15 August 1714, de Sf. Maria Mare, când împlinea 60 de ani, iar Doamna Maria îşi serba onomastica, Constantin Brâncoveanu a fost dus la locul de osânda Ialy Chisc (Chioşcul Mării).

Erau prezenţi sultanul Ahmed al III-lea, marele vizir Gin Ali şi numeroşi privitori. Li s-a îngaduit să-şi facă o ultimă rugăciune, după care sultanul le-a oferit viaţa dacă trec la mahomedanism. Dar răspunsul demn al Voievodului a fost: „Împarate! Averea mea, cât a fost, tu ai luat-o, dar de legea mea creştină nu mă las! În ea m-am născut şi am trăit, în ea vreau să mor. Pământul ţării mele l-am umplut cu biserici creştineşti şi, acum, la bătrâneţe, să mă închin în geamiile voastre turceşti? Nu, Împărate! Ţara mi-am apărat, credinţa mi-am păzit. În credinţa mea vreau să închid ochii, eu şi feciorii mei”. Apoi şi-a încurajat fiii astfel: „Fiilor, aveţi curaj! Am pierdut tot ce aveam pe lumea aceasta pământească. Nu ne-au mai rămas decât sufletele, să nu le pierdem şi pe ele, ci să le aducem curate în faţa Mântuitorului nostru Iisus Hristos. Să spălăm păcatele noastre cu sângele nostru!” Sultanul a dat semnalul execuţiei.

Primul a fost decapitat visternicul Ianache Văcărescu, apoi cei patru fii ai Domnului: Constantin, Ştefan, Radu şi micuţul Matei (11 ani). Înmărmurit de durere, Domnul murmura: „Doamne, fie voia Ta”, după care i s-a tăiat şi lui capul. Capul Domnului nu s-a putut dezlipi de trup la lovitura nedibace, poate miloasă, a călăului, şi, grămadă, trupul bătrânului părinte a căzut în ţărâna udată de sângele tuturor copiiilor săi. Cele şase trupuri decapitate au fost aruncate în apele Bosforului, iar capetele „purtate în prăjini” pe străzile cetăţii, au fost înfipte la o poarta a Seraiului şi ţinute acolo trei zile, după care au fost aruncate în mare. Creştinii pioşi au pescuit trupurile şi le-au înmormântat, pe ascuns, în biserica Adormirii Maicii Domnului din insula Halchi. Osemintele Voievodului-Martir au fost aduse în ţară de soţia sa, Doamna Maria, în anul 1720 şi îngropate pe ascuns în biserica Sfântul Gheoghe-Nou din Bucureşti.

Prins între un imperiu islamic a cărui criză se concretizează prin înăsprirea regimului de exploatare la care era supusă Ţara Românească, un imperiu habsburgic în care românii ortodocşi sunt presaţi să treacă la greco-catolicism şi imperiul țarist doar în aparenţă ortodox, căci expansiunea lui Petru cel Mare se suprapune pe un program brutal de occidentalizare a societăţii ruse, Constantin Brâncoveanu, prin intermediul unei diplomaţii iscusite, face tot ce îi stă în putinţă pentru ca ţara să-şi menţină autonomia şi să nu devină teatru de război.

În acelaşi timp, Brâncoveanu se angajează într-o operă de consolidare spirituală şi culturală nu doar a identităţii româneşti, ci a identităţii Răsăritului ortodox în ansamblu, prin tipărirea de cărţi sfinte nu doar în română, ci şi în greacă, arabă şi georgiană, prin ctitorii bisericeşti şi mănăstireşti, prin sprijinirea aşezămintelor monahale din ţară şi din afara țării, prin sprijinirea ortodocşilor din Transilvania, prin înfiinţarea Academiei Domneşti. Într-o ţară robită şi lipsită de pază şi ziduri, în vremuri pline de greutăţi, tulburări şi nenorociri, domnitorul investeşte, în omul dinlăuntru, în şcoală şi Biserică. Intensitatea acestei misiuni spirituale şi culturale brâncoveneşti reflectă o presimţire a faptului că timpul nu mai avea răbdare cu vechea lume românească, că se apropia momentul în care lucrarea de zidire a omului lăuntric avea să fie pusă la încercare.

Martiriul Sfântului Constantin Brâncoveanu, alături de fiii săi şi de Sfetnicul Ianache, dă mărturie de faptul că pentru omul vechii lumi româneşti, pieirea fizică nu reprezenta răul suprem, căci omul avea un suflet a cărui pierdere nu putea fi compensată nici de dobândirea lumii întregi. În ciuda păcatelor ei, idealul care lumina şi ghida vechea lume românească era sfinţenia. Martiriul sfinţilor Brâncoveni, prin care se încheie perioada domniilor pământene, reprezintă un prag istoric ce vesteşte împământenirea noii lumi, cu încercările ei, care încă ne privesc pe noi pe toţi. În închisorile comuniste aveau să se experimenteze tehnici de zdrobire a omului lăuntric, extinse în diverse forme mai puţin brutale la nivelul întregii societăţi comuniste, iar astăzi, pare că zidirea omului lăuntric este deseori împiedicată prin pătrunderea în spaţiul românesc a unor modele culturale, educative şi economice cu consecinţe pustiitoare.

În acest sens, zidirea cultural-spirituală brâncovenească şi mai presus de toate exemplul sfântului voievod şi al fiilor săi, reprezintă moştenirea lăsată nouă de acesta din care continuăm încă să ne hrănim în acest ceas târziu al lumii. Deşi este din ce în ce mai îndepărtată de lumea lui, lumea noastră este încă luminată de lumina jertfei sale, iar sufletele noastre se sprijină încă pe mijlocirea rugăciunilor sale şi a celor martirizaţi împreună cu el. Prăznuirea Sfinților Martiri Brâncoveni este pentru noi toți un prilej de meditație la toate cele ce ni se întâmplă. Prin Biserică, Dumnezeu ni-i pune înainte pe Sfinții Martiri Brâncoveni, ca o chemare adresată sufletelor noastre ca să se întoarcă acasă, în adâncul de întâlnire cu Dumnezeu și cu neamul. Nimeni dintre Sfinții noștri nu era mai potrivit pentru ca să ne amintească, să ne cheme și să ne ajute să ne venim întru sine, pe noi cei de astăzi înstrăinați de propria noastră ființă și de Dumnezeu, fără ca măcar să ne mai dăm seama că rătăcim și alergăm după ținte vrăjmașe nouă și devenirii noastre, pe pământ și în veșnicie. Mulți îl privesc pe Sfântul Constantin Brâncoveanu mai mult ca pe o figură politică deosebită, un excepțional diplomat, un om de cultură. Dar chipul în care Dumnezeu voiește ca el să rămână în inimile noastre este cel de sfânt, de martir al credinței, de creștin puternic și adevărat care și-a ancorat toata viața faptele sale în credință, de la început și până la sfârșit, căci pe toate le-a făcut numai cu ajutorul lui Dumnezeu, prin credința sa puternică, autentică și prin dragostea sa nefățarnică pentru Dumnezeu și aproapele. Iar noi spre aceasta trebuie să luăm aminte!

Daca îi privim ca oameni „de-ai noștri”, provenind dintre noi, sfințindu-se și jertfindu-se pentru noi, atunci raportarea noastră la sfinți devine caldă, intimă, personală. De „roadele” unui neam se pot împărtăși toți cei care doresc. Este foarte importantă această înțelegere a lucrurilor în procesul de regăsire lăuntrică pe care trebuie să-l realizăm, înțelegere pe care străbunii noștri o aveau. Ei își cântau cu dragoste și jale eroii și martirii. Mărturie ne sta chiar Balada lui Brâncoveanu.

Poporul nu-l privea pe domnitor cu distanță, ci ca pe o mlădiță aleasă și vrednică a sa, ca pe cineva de-o simțire cu el, pe care îl înconjura cu o dragoste părintească. De aceea îi cânta cu durere martiriul în balade, luându-și-l ca simbol și pildă, căci și el l-a iubit și nu l-a trădat ci „bine l-a domnit și cu pace l-a hrănit” și nu l-a făcut de rușine turcindu-se. Aceasta era credința, trăirea și simțirea străbunilor noștri pe care trebuie să o reînviem și în noi. Se cuvine ca această prăznuire de astăzi a Sfinților Brâncoveni, să nu se încheie banal odată cu ziua, ci să dureze în continuare și să rodească în inimile noastre după voia lui Dumnezeu.

Proprietarii din Botoșani care au pensiuni și obțin venituri din închirierea pe termen scurt a locuințelor, prin platforme precum Booking sau Airbnb, se pregătesc de reguli noi. Ministerul Finanțelor a publicat un proiect de lege care modifică regimul fiscal pentru veniturile obținute din activități independente de cazare, dar și pentru închirierea a 1-7 camere aflate în locuințe proprietate personală.

Documentul prevede schimbări importante în modul de impozitare, ceea ce ar putea afecta direct proprietarii care până acum beneficiau de condiții fiscale mai avantajoase. Măsura vizează inclusiv persoanele fizice din Botoșani care își suplimentează veniturile prin oferirea de spații de cazare turiștilor, fie în regim hotelier, fie ca închirieri ocazionale, relatează alba24.ro.

Proiectul este în prezent în consultare publică, iar autoritățile urmează să stabilească detaliile aplicării noilor reguli. Dacă acestea vor fi aprobate, mulți botoșăneni care activează în domeniul turismului pe termen scurt ar putea fi obligați să își regândească strategiile și tarifele practicate.

Astfel, urmează să fie eliminată posibilitatea utilizării sistemului real sau a celui de normă de venit (pentru stabilirea obligațiilor fiscale). De asemenea, se va introduce un sistem de determinare a venitului net prin deducerea din venitul brut a cheltuielilor stabilite prin aplicarea unei cote forfetare de 30% asupra venitului brut anual.

Totodată, persoanele fizice care închiriază pe termen scurt camere din proprietatea personală vor avea obligația de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale și de a emite bonuri fiscale pe care să le înmâneze clienților.

Măsurile ar urma să fie implementate începând cu veniturile aferente anului 2026.

Lovitură pentru proprietarii care închiriază locuințe prin Booking și Airbnb

Potrivit proiectului publicat de Ministerul de Finanțe, se propune revizuirea regimului fiscal aplicabil veniturilor din cedarea folosinţei bunurilor obţinute de către proprietar din închirierea pe termen scurt a unui număr cuprins între 1 și 7 camere inclusiv, situate în locuinţe proprietate personală, indiferent de numărul de locuinţe în care sunt situate acestea, în cursul unui an fiscal.

Se propune astfel aplicarea aceluiași regim fiscal veniturilor realizate de uzufructuari sau alți deţinători legali, din închirierea pe termen scurt a unui număr cuprins între 1 și 7 camere inclusiv, situate în locuinţe proprietate personală, indiferent de numărul de locuinţe în care sunt situate acestea.

Cotă forfetară de 30%

Închirierea pe termen scurt de către proprietari, uzufructuari sau alți deţinători legali, a camerelor situate în locuinţe proprietate personală, reprezintă închirierea neîntreruptă a unei camere, aceleiași persoane, pentru perioade de maximum 30 de zile, într-un an calendaristic.

Venitul net anual din închirierea pe termen scurt a camerelor se determină prin deducerea din venitul brut a cheltuielilor determinate prin aplicarea cotei forfetare de 30% asupra venitului brut.

Veniturile din închirierea pe termen scurt a camerelor situate în locuinţe proprietate personală, se consideră venit anual indiferent dacă sunt realizate într-o fracţiune de an sau în perioade diferite ce reprezintă fracţiuni ale aceluiaşi an fiscal. Pentru determinarea venitului net din închirierea pe termen scurt a camerelor situate în locuinţe proprietate personală, contribuabilii completează numai partea referitoare la venituri din Registrul de evidenţă fiscală și nu au obligația de a conduce evidență contabilă.

Obligația utilizării aparatelor de marcat electronice fiscale

Totodată, persoanele fizice care obțin venituri din închirierea pe termen scurt a camerelor situate în locuinţe proprietate personală vor avea obligația utilizării aparatelor de marcat electronice fiscale și de a emite bonuri fiscale cu aceste aparate, pe care să le înmâneze clienților, în condițiile legislației specifice.

Impozitul anual datorat se stabileşte de contribuabil prin depunerea Declaraţiei unice privind impozitul pe venit şi contribuţiile sociale datorate de persoanele fizice, până la termenul legal de depunere.

Pentru aceste venituri contribuabilii datorează contribuții sociale obligatorii potrivit prevederilor Titlului V din Codul fiscal aplicabile veniturilor din cedarea folosinței bunurilor.

Începând cu anul fiscal în care numărul camerelor închiriate pe termen scurt, situate în locuinţe proprietate personală, este de peste 7 camere, veniturile realizate reprezintă venit din activități independente și se supun impunerii potrivit prevederilor Titlului IV cap. II – Venituri din activităţi independente și ale Titlului V din Codul fiscal, aplicabile veniturilor din activităţi independente.

Se propune implementarea măsurilor începând cu veniturile aferente anului 2026.

Cum se calculează venitul impozabil

• Venit brut = tot ce încasezi de la clienți într-un an (fără să scazi nimic)
• Cheltuială forfetară = 30% din venitul brut (fix, fără documente justificative)
• Venit net = Venit brut – 30% cheltuială forfetară
• Impozit = 10% din venitul net = impozit final

Exemplu: Să zicem că se încasează 50.000 lei într-un an din cazare.

• Venit brut = 50.000 lei
• Cheltuială forfetară (30%) = 15.000 lei
• Venit net = 50.000 – 15.000 = 35.000 lei
• Impozit pe venit (10%) = 3.500 lei = acesta este impozitul final

Un bărbat de 34 de ani, din comuna Ibănești, județul Botoșani, va fi judecat pentru o faptă cutremurătoare, după ce și-ar fi agresat violent mama, provocându-i decesul.

Procurorii Parchetului de pe lângă Tribunalul Botoșani au dispus trimiterea în judecată, în stare de libertate, a inculpatului A.F.M., sub acuzația de „violență în familie sub forma lovirilor sau vătămărilor cauzatoare de moarte”.

Anchetatorii au stabilit că incidentul a avut loc în seara zilei de 8 ianuarie 2020, în locuința pe care bărbatul o împărțea cu mama sa, A.A. Pe fondul unui conflict spontan, acesta ar fi lovit-o cu pumnul în zona feței. Lovitura i-ar fi provocat femeii leziuni grave, iar starea ei s-a agravat în zilele următoare.

Victima a fost transportată la spital, însă, în ciuda eforturilor medicilor, a decedat pe 14 ianuarie 2020. Moartea sa a fost direct legată de agresiunea suferită, potrivit concluziilor medico-legale.

Dosarul penal a fost instrumentat de procurorii Parchetului de pe lângă Tribunalul Botoșani, care au finalizat cercetările și au înaintat rechizitoriul instanței.

Autoritățile subliniază că această etapă procesuală nu reprezintă o condamnare, ci doar trimiterea cauzei spre judecare. Conform Codului de procedură penală, inculpatul beneficiază în continuare de prezumția de nevinovăție până la pronunțarea unei hotărâri definitive.