Statului român pare să nu-i pese de performanța în sport. Mai mult decât atât își bate joc de sportivi și antrenori. Cea mai prolifică pepinieră de canotaj de performanță nu are nici măcar o bază nautică, singura sală de lupte va fi demolată, iar echipamente nu au mai primit de patru ani, scrie ADEVĂRUL.
Județul Botoșani este o adevărată pepinieră de sportivi de elită la nivel mondial, cel puțin la atletică grea. Județul nord-moldav a dat României canotori, luptători de greco-romane și halterofile de elită. În fiecare an, campionatele naționale de lupte, haltere sau canotaj sunt dominate de sportivi botoșăneni. Mulți dintre aceștia ajung să participe, cu rezultate excepționale la Campionatele Europene, Campionatele Mondiale sau chiar la Olimpiadă. Anul acesta, la Olimpiada de la Paris, participă nu mai puțin de 11 sportivi botoșăneni în lotul României.
Printre aceștia și Simona Radiș, medaliată cu aur și la Olimpiada de la Tokyo, de acum patru, multiplă campioană europană și mondială la canotaj, luptătorul Alin Alexuc, aflat la a patra participare la o Olimpiadă dar și halterofila Loredana Toma, deasemenea multiplă campioană europeană și mondială. În special canotajul este punctul forte al Botoșaniului, fiind considerată una dintre cele mai bune pepiniere de sportivi de performanță din România, pe această ramură sportivă. Despre botoșăneni, având în vedere rezultatele, se poate spune că sunt printre cei mai buni canotori din lume, în momentul de față. Cu toate acestea statul român nu pare foarte interesat de potențialul uriaș al județul nord-moldav în materie de sport. În canotajul botoșănean nu s-a investit mai nimic iar sportivii sunt lăsați să bată și câte 400 de kilometri numai pentru a se antrena, iar echipamente nu au primit de patru ani.
Publicitate
Botoșaniul, patria reginelor canotajului mondial
Județul Botoșani este un tărâm al apelor. Este al doilea județ din România ca luciu de apă, cu două râuri mari și peste 140 de iazuri, plus mari lacuri de acumulare. Poate și de aceea, botoșănenii de la sat, au canotajul în sânge. Parcă sunt făcuți pentru acest sport. De la Botoșani s-au ridicat adevărate legende ale canotajului mondial. Una dintre acestea este Georgeta Damian Andrunache. Născută la 1976, în satul Dracșani, județul Botoșani, pe malurile unuia dintre cele mai mari iazuri din Moldova, Georgeta Damian Andrunache a dominat campionatele naționale și mondiale de juniori, pentru ca mai apoi,în echipajul de 8+1 al României să câștige trei campionate mondiale de canotaj, la rând și în 2002, aurul la Jocurile Olimpice de la Sydney, în Australia, relatează ADEVĂRUL.
Simona Radiș și Ancuța Bodnar FOTO AEP
Împreună cu Viorica Susanu a câștiga proba de două rame la Mondialele din 2001 și 2002 dar și medalia de aur la Jocurile Olimpice de la Atena din 2004. La Atena a câștigat încă o medalie de aur cu echipajul de 8+1. Tot botoșăneancă este și Iulia Bobeică( Bulie), din comuna Gorbănești. Iulia Bobeică, născută în 1967, a reușit să fie de trei ori campioană mondială și să obțină o medalie de argint la Jocurile Olimpice de la Barcelona din 1992. De altfel, în fiecare an,canotorii botoșăneni legitimați fie la Clubul Sportiv Botoșani, fie la cluburile mari din țară reușesc performanțe deosebite. Ultimul mare star al canotajului românesc, de origine botoșăneană, este Simona Radiș, din comuna Avrămeni. Simona are 25 de ani și concurează în echipajul de dublu, alături de suceveanca Ancuța Bodnar, reușind performanțe incredibile. Are în palmares trei titluri mondiale la seniori, șapte titluri europene și o medalie de aur la Jocurile Olimpice de la Tokyo din anul 2020.
La dublu, la Paris a luat medalia de argint. Simona Radiș a fost descoperită și selecționată de antrenorii Clubului Sportiv Botoșani dar practică canotajul la clubul Steaua București. La rândul său, canotorul Mugurel Semnciuc, în vârstă de 26 de ani a reușit să obțină medalia de argint la mondiale dar și o medalie de argint la Olimpiada de la Tokyo. Lista poate continua cu numeroși alți sportivi de elită descoperiți și formați în județul Botoșani, de o echipă dedicată de antrenori de la Clubul Sportiv Botoșani, din care face parte și celebra Iulia Bobeică. ”Mulți antrenori din țară vin și fac selecție la Botoșani pentru canotaj. Este o pepinieră extraordinară recunoscută la nivel național, cu rezultate de excepție”, spune și Andrei Amos, directorul adjunct al Clubului Sportiv Botoșani, o adevărată ”fabrică” de campioni, mai scrie ADEVĂRUL.
Publicitate
Antrenamente la 400 de kilometri distanță
În ciuda potențialului uriaș al zonei în materie de perfomanță în sport, statul român nu a investit mai nimic în canotajul botoșănean. Greul performanțelor îl duc antrenorii și sportivii. În mod paradoxal în acest județ, cu o suprafață uriașă de luciu de apă și cu sate pline de copii parcă făcuți pentru canotaj, nu există nicio bază nautică pentru antrenamentele sportivilor. În cel mai fericit caz, copilul descoperit, selecționat, de antrenorii botoșăneni, așa cum s-a întâmplat în cazul Simonei Radiș, ajunge la un club mare din București. Ceilalți, cu iazuri uriașe, la doi pași, sunt nevoiți să bată 400 de kilometri, până la Snagov, pentru a se putea antrena pe apă.
Campionat național la ergometru, la Botoșani FOTO stiri.botosani.ro
Iarna fac antrenamente fizice în sală dar și la ergometru, un aparat special care imită ramatul din barcă. ”Dacă am avea o bază nautică la Botoșani, altfel s-ar pune problema. Am putea selecționa un număr mai mare de sportivi. Ei fiind aproape de casă am avea o altă posibilitate de cazare și de masă, dar și școlarizarea. Aproape de părinți, altfel s-ar desfășura lucrurile. Așa ei se pregătesc la Snagov, costurile fiind substanțiale. La o zi de cazare și o zi de masă la 25 de lei cazare și 50 de lei masa, înmulțit cu 30 de zile, la 10-12 sportivi, faceți un calcul. Costurile sunt destul de mari”, spune Andrei Amos. A existat cu ani în urmă inițiativa construirii unei baze nautice, pe Sitna, în localitatea Cătămărăști, dar proiectul a căzut în mod inexplicabil.
Publicitate
Singura sală de lupte din România, ajunge istorie
Situația canotajului la Botoșani, nu este singulară. Tot în județul nord-moldav există o bună pepinieră de lupte greco-romane. Luptătorul Alin Alexuc, un sportiv descoperit și crescut de Clubul Sportiv Botoșani, participă la Jocurile Olimpice de la Paris, fiind a patra participare a sportivului la o olimpiadă. Alexuc este campion european dar are și o medalie de bronz la campionatele mondiale. A fost singurul luptător român calificat la Jocurile Olimpice din 2012 dar și la cele din 2016. Pe lângă Alin Alexuc, care este vârful de lance, mai sunt și alți luptători botoșăneni care au rezultate deosebite mai ales la nivel național. La nivel de juniori, Liceul cu Program Sportiv din Botoșani s-a clasat, anul trecut, pe primul loc, la nivel național, la lupte greco-romane. Botoșaniul de altfel se mândrea cu singura sală specială pentru lupte, din România, scrie ADEVĂRUL.
De mai bine de 15 ani, sala de lupte a rămas închisă, în paragină și cel mai probabil urmează să fie demolată odată cu reabilitarea Stadionului Municipal. Clubul Sportiv are o sală mică, improprie pentru marea performanță. „Sala de lupte nu mai este a noastră, este a Primăriei. Stadionul, acolo unde se află, se va demola, pentru a face loc altuia nou, deci vă dați seama care va fi soarta ei. Aceea sală a fost construită special pentru lupte, singura sală, din țară, construită special pentru lupte.”, spune Andrei Amos. Sala avea o suprafață specială pentru practicarea luptelor, avea dimensiuni acceptabile, chiar tribune și suficient loc pentru aparatele de forță. Marele luptător român, Ștefan Rusu a spus despre soarta sălii de la Botoșani, „păcat de această sală pentru că aici într-adevăr s-ar putea naște campioni”. „Se putea face un centru olimpic pentru lupte aici”, adaugă și Andrei Amos.
„Fără infrastructură nu poți să ai campioni”
Andrei Amos, după mai bine de trei decenii de experiență în sportul botoșănean spune că fără infrastructură sportivă adecvată nu are rost să ne mai amăgim că putem crește campioni. Sau cu alte cuvinte să existe un efort la nesfârșit doar al sportivilor și al antrenorilor. „Este cea mai importantă. Fără infrastructură nu poți face performanță, să ai campioni. Pornești de la copii, de la selecție și trebuie să-i duci la un anumit nivel de participare, la campionate europene, campionate mondiale. Dacă nu au unde să desfășori antrenamentele în condițiile corespunzătoare nu poți să ajungi la nivelul ăla de performanță”, precizează Amos.
Directorul adjunct al Clubului Sportiv mărturisește printre altele că sportivii nu au mai primit echipamente de patru ani. Iar cele utilizate pentru competițiile de anvergură sunt foarte costisitoare. Numai un combinezon special costă peste 300 de lei, iar încălțămintea specifică ajunge și la 700 de lei. În plus, sportivii mai au nevoie de alimentație specifică dar și baze de recuperare după competiții.
ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.
Creștinii din Drăgușeni se pregătesc să îl petreacă pe ultimul drum pe cel care le-a aprins o lumină pe calea mântuirii, părintele Ioan Manoliu.
Nu a fost doar un bun duhovnic, ci și un bun prieten și sprijin pentru mulți membri ai clerului botoșănean. Numeroși preoți au anunțat că vor participa la slujba de înmormântare, în semn de omagiu pentru cel care a ctitorit trei biserici și a restaurat din temelii lăcașul de cult din Drăgușeni. În fruntea soborului de preoți se va afla Preasfințitul Nichifor Botoșăneanul.
„Părintele Ioan va fi depus în Biserica Sf Gheorghe Draguseni astăzi începând cu ora 17:00
Mâine se va săvârși Sf.Liturghie începând cu ora 9
Joi dimineață 28 noiembrie ora 9 Sf.Liturghie, iar ora 11 Slujba înmormântării!
Să ne rugăm pentru odihna părintelui !”, au scris enoriașii pe pagina Parohiei „Sfântul GHeorghe” din Drăgușeni.
Joi, va fi condus e ultimul drum al treilea preot botoșănean, care a trecut în veșnicie în această toamnă îndoliată pentru Biserica Ortodoxă, după părintele Ioan Alupoaiei și părintele Andrei Berbeci.
ITM a desfășurat Campania privind verificarea modului în care se respectă legislația în domeniul relațiilor de muncă în transportul rutier, în perioada 14.11 – 22.11.2024.
Motivarea campaniei
Publicitate
In cadrul acestei campanii s-a urmărit verificarea angajatorilor care desfășoară activitate în domeniul transportului rutier, în ceea ce privește necesitatea respectării prevederilor legale în domeniul relațiilor de muncă, în special a celor privind timpul de muncă și de odihnă al conducătorilor auto, a legislației si a directivelor europene ce vizează detașarea lucrătorilor în cadrul prestării de servicii transnaționale, transpuse în legislația națională.
Scopul acestei campanii a fost de a informa și determina respectarea actelor normative incidente, în contextul controalelor rutiere efectuate cu lucrători din cadrul ISCTR, a controalelor efectuate la depozitele vamale sau logistice ale retailerilorr sau la sediul/punctul de lucru declarat al operatorilor de transport rutier. S-a urmărit cu precădere modul în care angajatorii respectă prevederile legale cu privire la:
munca prestată de conducătorii auto în baza contractului individual de muncă cu normă întreagă și/sau cu timp parțial;
organizarea timpului de muncă și de odihnă a conducătorilor auto (perioade de conducere, pauzele și perioadele de odihnă, etc.);
organizarea evidenței timpului de muncă și de odihnă a conducătorilor auto în conformitate cu prevederile legale speciale;
repausul săptămânal și sărbătorile legale;
munca suplimentară;
munca de noapte;
întocmirea evidenței orelor de muncă prestate de fiecare conducător auto;
regulamentul intern/contractul colectiv de muncă încheiat la nivel de unitate;
acordarea drepturilor salariale și/sau a venitului asimilat salariului, a indemnizației primită de conducătorii auto pe perioada delegării și/sau detașării în altă localitate în țară și/sau străinătate, precum și plata acestora pentru munca prestată;
acordarea concediului de odihnă.
Publicitate
Obiectivele campaniei
Creșterea gradului de conștientizare a angajatorilor și a angajaților în ceea ce privește necesitatea respectării prevederilor legale în domeniul relațiilor de muncă;
Diminuarea consecințelor sociale și economice negative care derivă din nerespectarea de către angajatorii care desfășoară activitate în domeniul transportului rutier, a prevederilor legale privind timpul de muncă de odihnă;
Eliminarea tuturor neconformităților constatate, prin dispunerea de măsuri obligatorii de intrare în legalitate și aplicarea sancțiunilor contravenționale corespunzătoare.
Publicitate
Grupul–țintă al acestei campanii a fost:
angajatorii care desfășoară activități economice principale sau secundare de transport rutier de marfă și de persoane, având cod CAEN 4941 și cod CAEN 4931, pe teritoriul României.
În cadrul acestei campanii, Inspectoratul Teritorial de Muncă Botoșani a efectuat 19 controale în domeniul relațiilor de muncă. S-au dispus 12 măsuri pentru remedierea neconformităților constatate.
Cele mai frecvente deficiențe constatate au fost:
lipsa evidenței orelor de muncă prestate de către salariați, cu menționarea orei de început și de sfârșit a programului de lucru,
lipsa semnăturii de primire a unui exemplar, anterior începerii activității, al contractului individual de muncă de către salariați,
lipsa copiei contractului individual de muncă la locul de desfășurare a activității de către angajat,
lipsa elementelor obligatorii, din cuprinsul contractelor individuale de muncă cu timp parțial, referitoare la repartizarea programului de lucru și a condițiilor în care se poate modifica acesta.
(P) Cum vrea echipa lui Iftime să recâștige voturile pierdute de PNL la prezidențiale: „Vreau hipnoză/ Să mergem pe montaje foarte agresive, schimbări de culori/ Orice vreți cu temă populistă”
PSD Botoșani a intrat în posesia mai multor mesaje transmise pe WhatsApp între membrii echipei de campanie a PNL Botoșani, în care sunt descrise în detaliu tehnicile pe care aceștia vor să le folosească în următoarele zile pentru a recupera ceva din voturile pierdute de PNL la alegerile prezidențiale, la care candidatul liberal Nicolae Ciucă s-a clasat abia pe locul cinci la nivelul județului Botoșani, cu doar 12,8% din voturi.
Din celebra echipă de „consilieri a lui Iftime” face parte o anume Gabriela Sîia Cenușă, fostă asistentă a ministrului de Interne Marcel Vela, care în pandemie dădea celebrele ordonanțe militare prin care interzicea românilor să meargă la Biserică. De altfel, pentru contribuția sa deosebită din timpul pandemiei, Sîia Cenușă a fost decorată și de președintele Iohannis cu Medalia Națională „Pentru Merit” clasa a III-a, iscând la vreme respectivă o întreagă revoltă pe rețelele de socializare.
Acum Cenușă Sîia le dă dispoziții candidaților PNL ce să facă pentru a mai recupera ceva din voturile pierdute: „Dimineața – mesaj filmat în studio – model reel – maxim un paragraf de text. Prânz – poză cu mesaj naționalist, familie, frumusețea județului, potențialul, orice vreți cu temă populistă. Un paragraf, atât! Poze cu Valeriu Iftime”.
Publicitate
Așadar, tot ce ne-a arătat PNL în această campanie ca fiind mesaje autentice izvorâte din crezul „Echipei lui Iftime, pentru Parlament” se dovedește a fi doar o regie de calitate proastă, care mizează pe „hipnotizarea” botoșănenilor cu tot felul de mesaje „populiste” și cu „montaje agresive” .
„Seara – mesaj filmat în studio – maxim un paragraf de text. Rugămintea este să mergem pe montaje foarte agresive, schimbări de culori, habar nu am, vreau hipnoză. Să trecem repede de la una la alta… aici vă rog să vă concentrați”, mai spune Cenușă candidaților PNL Botoșani pentru Parlament.
Sfntul Mare Mucenic Iacob a fost dregător la curtea regelui perşilor, Isdegherd I (399-420). Creştin de la strămoşi, de neam cinstit şi luminat, el îşi luase soţie creştină şi vieţuia în bogăţie şi în cinste, fiind foarte preţuit de regele perşilor, care l-a rânduit mai-marele palatelor sale.
Toate acestea erau şi o mare primejdie pentru sufletul său şi a avut prilejul să vadă singur cât de uşor poate cădea în păcat cel ce se lipeşte prea mult de comorile pământeşti. Astfel, înşelându-se cu toate aceste binefaceri şi cinstiri, când regele a deschis război contra creştinilor, Iacob a căzut de la credinţa în Hristos şi a adus jertfe idolilor, închinându-se lor împreună cu regele.
Aflând de această lepădare, mama şi soţia lui Iacob s-au îndepărtat de el, arătându-i, prin scrisori, păcatul greu pe care-l săvârşise, pentru că a ales mai mult dragostea regelui, decât dragostea lui Hristos şi, pentru o slavă trecătoare, a ales osânda ruşinii veşnice. Pentru aceste cuvinte, umilindu-se cu sufletul, Iacob s-a depărtat de cinstirea idolilor şi îşi plângea păcatul. Deci, murind regele Isdegherd, a luat regatul fiul său, Bahram al V-lea (420-438). Iar Iacob, venind înaintea acestuia, a mărturisit credinţa în Hristos. Atunci regele, mâniindu-se pe el, a poruncit să i se taie fiecare încheietură a trupului, una câte una. Deci, i s-au tăiat toate încheieturile trupului său, ale mâinilor şi ale picioarelor, până i-a mai rămas numai capul şi trunchiul, iar, la urmă, i-au tăiat şi capul.
Publicitate
Şi aşa a luat fericitul cununa nestricăcioasă a nevoinţei pentru Hristos, la 27 noiembrie, în anul 421, pătimind în cetatea Gundişapur din Persia (azi Dezful, în Iran).
O parte din moaştele sale se află în ţara noastră, la Mănăstirea Dragomirna, iar alte părţi în Muntele Athos, Cipru şi Rusia.
Publicitate
Pentru rugăciunile mult pătimitorului Tău Mucenic Iacob Persul, Hristoase Dumnezeule, miluieşte-ne pe noi. Amin.