Statului român pare să nu-i pese de performanța în sport. Mai mult decât atât își bate joc de sportivi și antrenori. Cea mai prolifică pepinieră de canotaj de performanță nu are nici măcar o bază nautică, singura sală de lupte va fi demolată, iar echipamente nu au mai primit de patru ani, scrie ADEVĂRUL.
Județul Botoșani este o adevărată pepinieră de sportivi de elită la nivel mondial, cel puțin la atletică grea. Județul nord-moldav a dat României canotori, luptători de greco-romane și halterofile de elită. În fiecare an, campionatele naționale de lupte, haltere sau canotaj sunt dominate de sportivi botoșăneni. Mulți dintre aceștia ajung să participe, cu rezultate excepționale la Campionatele Europene, Campionatele Mondiale sau chiar la Olimpiadă. Anul acesta, la Olimpiada de la Paris, participă nu mai puțin de 11 sportivi botoșăneni în lotul României.
Printre aceștia și Simona Radiș, medaliată cu aur și la Olimpiada de la Tokyo, de acum patru, multiplă campioană europană și mondială la canotaj, luptătorul Alin Alexuc, aflat la a patra participare la o Olimpiadă dar și halterofila Loredana Toma, deasemenea multiplă campioană europeană și mondială. În special canotajul este punctul forte al Botoșaniului, fiind considerată una dintre cele mai bune pepiniere de sportivi de performanță din România, pe această ramură sportivă. Despre botoșăneni, având în vedere rezultatele, se poate spune că sunt printre cei mai buni canotori din lume, în momentul de față. Cu toate acestea statul român nu pare foarte interesat de potențialul uriaș al județul nord-moldav în materie de sport. În canotajul botoșănean nu s-a investit mai nimic iar sportivii sunt lăsați să bată și câte 400 de kilometri numai pentru a se antrena, iar echipamente nu au primit de patru ani.
Botoșaniul, patria reginelor canotajului mondial
Județul Botoșani este un tărâm al apelor. Este al doilea județ din România ca luciu de apă, cu două râuri mari și peste 140 de iazuri, plus mari lacuri de acumulare. Poate și de aceea, botoșănenii de la sat, au canotajul în sânge. Parcă sunt făcuți pentru acest sport. De la Botoșani s-au ridicat adevărate legende ale canotajului mondial. Una dintre acestea este Georgeta Damian Andrunache. Născută la 1976, în satul Dracșani, județul Botoșani, pe malurile unuia dintre cele mai mari iazuri din Moldova, Georgeta Damian Andrunache a dominat campionatele naționale și mondiale de juniori, pentru ca mai apoi,în echipajul de 8+1 al României să câștige trei campionate mondiale de canotaj, la rând și în 2002, aurul la Jocurile Olimpice de la Sydney, în Australia, relatează ADEVĂRUL.
Simona Radiș și Ancuța Bodnar FOTO AEP
Împreună cu Viorica Susanu a câștiga proba de două rame la Mondialele din 2001 și 2002 dar și medalia de aur la Jocurile Olimpice de la Atena din 2004. La Atena a câștigat încă o medalie de aur cu echipajul de 8+1. Tot botoșăneancă este și Iulia Bobeică( Bulie), din comuna Gorbănești. Iulia Bobeică, născută în 1967, a reușit să fie de trei ori campioană mondială și să obțină o medalie de argint la Jocurile Olimpice de la Barcelona din 1992. De altfel, în fiecare an,canotorii botoșăneni legitimați fie la Clubul Sportiv Botoșani, fie la cluburile mari din țară reușesc performanțe deosebite. Ultimul mare star al canotajului românesc, de origine botoșăneană, este Simona Radiș, din comuna Avrămeni. Simona are 25 de ani și concurează în echipajul de dublu, alături de suceveanca Ancuța Bodnar, reușind performanțe incredibile. Are în palmares trei titluri mondiale la seniori, șapte titluri europene și o medalie de aur la Jocurile Olimpice de la Tokyo din anul 2020.
La dublu, la Paris a luat medalia de argint. Simona Radiș a fost descoperită și selecționată de antrenorii Clubului Sportiv Botoșani dar practică canotajul la clubul Steaua București. La rândul său, canotorul Mugurel Semnciuc, în vârstă de 26 de ani a reușit să obțină medalia de argint la mondiale dar și o medalie de argint la Olimpiada de la Tokyo. Lista poate continua cu numeroși alți sportivi de elită descoperiți și formați în județul Botoșani, de o echipă dedicată de antrenori de la Clubul Sportiv Botoșani, din care face parte și celebra Iulia Bobeică. ”Mulți antrenori din țară vin și fac selecție la Botoșani pentru canotaj. Este o pepinieră extraordinară recunoscută la nivel național, cu rezultate de excepție”, spune și Andrei Amos, directorul adjunct al Clubului Sportiv Botoșani, o adevărată ”fabrică” de campioni, mai scrie ADEVĂRUL.
Publicitate
Antrenamente la 400 de kilometri distanță
În ciuda potențialului uriaș al zonei în materie de perfomanță în sport, statul român nu a investit mai nimic în canotajul botoșănean. Greul performanțelor îl duc antrenorii și sportivii. În mod paradoxal în acest județ, cu o suprafață uriașă de luciu de apă și cu sate pline de copii parcă făcuți pentru canotaj, nu există nicio bază nautică pentru antrenamentele sportivilor. În cel mai fericit caz, copilul descoperit, selecționat, de antrenorii botoșăneni, așa cum s-a întâmplat în cazul Simonei Radiș, ajunge la un club mare din București. Ceilalți, cu iazuri uriașe, la doi pași, sunt nevoiți să bată 400 de kilometri, până la Snagov, pentru a se putea antrena pe apă.
Campionat național la ergometru, la Botoșani FOTO stiri.botosani.ro
Iarna fac antrenamente fizice în sală dar și la ergometru, un aparat special care imită ramatul din barcă. ”Dacă am avea o bază nautică la Botoșani, altfel s-ar pune problema. Am putea selecționa un număr mai mare de sportivi. Ei fiind aproape de casă am avea o altă posibilitate de cazare și de masă, dar și școlarizarea. Aproape de părinți, altfel s-ar desfășura lucrurile. Așa ei se pregătesc la Snagov, costurile fiind substanțiale. La o zi de cazare și o zi de masă la 25 de lei cazare și 50 de lei masa, înmulțit cu 30 de zile, la 10-12 sportivi, faceți un calcul. Costurile sunt destul de mari”, spune Andrei Amos. A existat cu ani în urmă inițiativa construirii unei baze nautice, pe Sitna, în localitatea Cătămărăști, dar proiectul a căzut în mod inexplicabil.
Singura sală de lupte din România, ajunge istorie
Situația canotajului la Botoșani, nu este singulară. Tot în județul nord-moldav există o bună pepinieră de lupte greco-romane. Luptătorul Alin Alexuc, un sportiv descoperit și crescut de Clubul Sportiv Botoșani, participă la Jocurile Olimpice de la Paris, fiind a patra participare a sportivului la o olimpiadă. Alexuc este campion european dar are și o medalie de bronz la campionatele mondiale. A fost singurul luptător român calificat la Jocurile Olimpice din 2012 dar și la cele din 2016. Pe lângă Alin Alexuc, care este vârful de lance, mai sunt și alți luptători botoșăneni care au rezultate deosebite mai ales la nivel național. La nivel de juniori, Liceul cu Program Sportiv din Botoșani s-a clasat, anul trecut, pe primul loc, la nivel național, la lupte greco-romane. Botoșaniul de altfel se mândrea cu singura sală specială pentru lupte, din România, scrie ADEVĂRUL.
De mai bine de 15 ani, sala de lupte a rămas închisă, în paragină și cel mai probabil urmează să fie demolată odată cu reabilitarea Stadionului Municipal. Clubul Sportiv are o sală mică, improprie pentru marea performanță. „Sala de lupte nu mai este a noastră, este a Primăriei. Stadionul, acolo unde se află, se va demola, pentru a face loc altuia nou, deci vă dați seama care va fi soarta ei. Aceea sală a fost construită special pentru lupte, singura sală, din țară, construită special pentru lupte.”, spune Andrei Amos. Sala avea o suprafață specială pentru practicarea luptelor, avea dimensiuni acceptabile, chiar tribune și suficient loc pentru aparatele de forță. Marele luptător român, Ștefan Rusu a spus despre soarta sălii de la Botoșani, „păcat de această sală pentru că aici într-adevăr s-ar putea naște campioni”. „Se putea face un centru olimpic pentru lupte aici”, adaugă și Andrei Amos.
„Fără infrastructură nu poți să ai campioni”
Andrei Amos, după mai bine de trei decenii de experiență în sportul botoșănean spune că fără infrastructură sportivă adecvată nu are rost să ne mai amăgim că putem crește campioni. Sau cu alte cuvinte să existe un efort la nesfârșit doar al sportivilor și al antrenorilor. „Este cea mai importantă. Fără infrastructură nu poți face performanță, să ai campioni. Pornești de la copii, de la selecție și trebuie să-i duci la un anumit nivel de participare, la campionate europene, campionate mondiale. Dacă nu au unde să desfășori antrenamentele în condițiile corespunzătoare nu poți să ajungi la nivelul ăla de performanță”, precizează Amos.
Directorul adjunct al Clubului Sportiv mărturisește printre altele că sportivii nu au mai primit echipamente de patru ani. Iar cele utilizate pentru competițiile de anvergură sunt foarte costisitoare. Numai un combinezon special costă peste 300 de lei, iar încălțămintea specifică ajunge și la 700 de lei. În plus, sportivii mai au nevoie de alimentație specifică dar și baze de recuperare după competiții.
ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.
Carduri educaționale 2025: Ministrul Educației, Daniel David, a anunțat că în luna noiembrie vor fi încărcate cardurile educaționale.
Tichetele sociale pe suport electronic pentru sprijin educațional, în valoare de 500 de lei sunt acordate preșcolarilor și elevilor dezavantajați.
Acesta precizează că încărcarea cardurilor educaționale se va face în două etape:
pentru elevii care dețin deja carduri, în luna noiembrie
pentru elevii care primesc carduri noi, alocarea sumelor se va face în decembrie 2025, după emiterea noilor carduri.
Potrivit datelor actualizate, citate de edupedu.ro, 666.373 de elevi defavorizați ar beneficia de tichete, fiind suplimentat bugetul pentru acest an școlar.
Cardurile educaționale trebuie utilizate exclusiv pentru cumpărarea de rechizite și articole de vestimentaţie necesare frecventării şcolii şi grădiniţei.
Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) a lansat un proiect de ordin prin care propune introducerea unei noi proceduri de stabilire din oficiu a contribuțiilor la asigurările sociale (CAS) și la asigurările sociale de sănătate (CASS), notează alba24.ro.
Măsura vizează persoanele fizice care obțin venituri din activități independente sau din alte surse extrasalariale, dar care nu și-au îndeplinit integral sau parțial obligațiile de declarare voluntară a acestor contribuții.
Potrivit Referatului de aprobare, proiectul vine în contextul modificărilor aduse de Legea nr. 296/2023 privind unele măsuri fiscal-bugetare pentru asigurarea sustenabilității financiare a României pe termen lung, scrie Fiscalitatea.
Actul normativ a modificat Titlul V din Codul fiscal, care reglementează contribuțiile sociale datorate de persoanele fizice, aplicabile începând cu anul fiscal 2024.
Conform noilor prevederi, contribuția la asigurările sociale de sănătate (CASS) pentru persoanele care realizează venituri din activități independente se calculează în funcție de venitul net anual realizat, brut sau norma de venit, fără a putea depăși baza corespunzătoare nivelului a 60 de salarii minime brute pe țară, valabile la data de 25 mai a anului pentru care se datorează contribuția.
De asemenea, dacă baza de calcul cumulată din activități independente este mai mică decât nivelul corespunzător a 6 salarii minime brute pe țară, persoanele fizice vor datora o diferență de contribuție până la atingerea acestui prag minim.
Publicitate
Această diferență nu se datorează în situațiile exceptate de art. 174 alin. (9) și (10) din Codul fiscal, care vizează, printre altele, persoanele asigurate în alte sisteme de sănătate sau care beneficiază de scutiri speciale.
Noua procedură propusă de ANAF are scopul de a crește gradul de conformare fiscală și de a evita situațiile în care contribuțiile sociale rămân neachitate din cauza neîndeplinirii obligațiilor de declarare. Proiectul de ordin este în prezent în consultare publică pe site-ul instituției.
O nouă procedură pentru stabilirea din oficiu a contribuțiilor sociale datorate de persoanele fizice. Ce conține ordinul
Ordinul care îi vizează pe contribuabilii care nu și-au depus declarațiile privind contribuția de asigurări sociale și/sau contribuția de asigurări sociale de sănătate prevede aprobarea:
procedurii privind stabilirea din oficiu a contribuției de asigurări sociale și a contribuției de asigurări sociale de sănătate datorate de persoanele fizice;
modelului și conținutului formularului „Notificare privind nedeclararea contribuției de asigurări sociale și a contribuției de asigurări sociale de sănătate datorate de persoanele fizice”;
modelului și conținutului formularului „Referat privind estimarea bazei de calcul a contribuției de asigurări sociale și a contribuției de asigurări sociale de sănătate, în cazul stabilirii din oficiu a obligațiilor de plată”;
modelului și conținutului formularului „Decizie privind stabilirea din oficiu a contribuției de asigurări sociale și a contribuției de asigurări sociale de sănătate pentru persoane fizice”;
modelului și conținutului formularului „Decizie de anulare a deciziei privind stabilirea din oficiu a contribuției de asigurări sociale și a contribuției de asigurări sociale de sănătate pentru persoane fizice”.
Actul normativ urmează să se aplice pentru stabilirea din oficiu a obligațiilor fiscale datorate cu titlu de contribuție de asigurări sociale și contribuție de asigurări sociale de sănătate pentru anul fiscal 2024.
Deja de circa trei decenii, chirurgia este una dintre cele mai sigure și mai eficiente modalități pentru corectare a defectelor de vedere. Grație acestor proceduri medicale foarte avansate, milioane de pacienți din întreaga lume au avut șansa de a renunța la ochelari definitiv sau pentru mulți ani de zile, chiar și la vârste înaintate, scrie alba24.ro.
Totuși, nu toți pacienții sunt eligibili pentru o astfel de procedură. Pentru a afla detalii, l-am întrebat pe dr. Teodor Holhoș, un fiu al orașului Alba Iulia și unul dintre cel mai experimentați chirurgi oftalmologi din România, cu peste 30.000 de intervenții la activ, dintre care peste 5.500 doar în acest an.
Rețeaua de Oftalmologie Dr. Holhoș, cea mai mare de profil din țară după cifra de faceri și ca număr de pacienți tratați (peste 120.000), numără în prezent șase clinici de specialitate și 14 cabinete de optică medicală, toate aflate în județele Alba, Sibiu, Cluj și Mureș, precum și un spital generalist ce urmează a fi dat în funcțiune la Alba Iulia. De asemenea, potrivit studiului „Piața serviciilor medicale de oftalmologie” realizat de Reveal Marketing Research, brandul Dr. Holhoș este primul în preferințele românilor în ceea ce privește serviciile de oftalmologie.
Ce sunt operațiile cu laser
Aceste intervenții corectează așa-numitele vicii de refracție, care apar atunci când curbura normală a corneei se modifică. În cazul miopiei, de exemplu, ochiul se alungește progresiv, cu timpul, pe axa longitudinală, de la retină la pupilă. Astfel, imaginea nu mai este focalizată corect pe retină, ci puțin în fața acesteia, astfel încât pacientul nu mai vede clar obiectele aflate la distanță. În cazul hipermetropiei, imaginea se focalizează în spatele retinei, astfel că este afectată vederea de aproape.
„Ca să ajutăm ochiul să focalizeze corect, modelăm cu laserul corneea, acea lentilă transparentă din partea din față a ochiului”, spune dr. Teodor Holhoș. Astfel, imaginea devine clară chiar și fără ajutorul ochelarilor. Pacientul poate ajunge să aibă chiar o acuitate vizuală mai bună decât înainte de operație, sau mai bună decât a unei persoane obișnuite de aceeași vârstă.
Pragul vârstei de 40 de ani
Ce se întâmplă însă după vârsta de 40 de ani? Mai este posibil să facem o astfel de operație? „Cam după această vârstă nu se mai fac operații cu laser pe cornee, pentru că ochiul îmbătrânește și miopia sau hipermetropia se corectează doar pentru o perioadă scurtă”, spune dr. Teodor Holhoș. „La vârsta aceasta se mai poate instala și presbiopia, atunci când pacientul nu mai vede bine la aproape. Pentru pacienții care au trecut de vârsta de 40 de ani, există varianta laser cu Presbyond sau varianta implantării unui cristalin artificial (IOL).”
Publicitate
Implantul de IOL este pe viață și permite tratarea oricăror dioptrii.
Presbyond, o operație foarte avansată
O categorie de pacienți poate apela la operații cu laser chiar și după vârsta de 40 de ani: cei cu presbiopie. Presbiopia este o problemă cu care se confruntă de regulă persoanele după 40 ani și care constă în pierderea acuității vizuale la aproape. Cauza este îmbătrânirea cristalinului, care își pierde din elasticitate și nu mai poate focaliza bine decât la un interval din ce în ce mai mic de distanțe.
Pentru o parte din pacienții cu presbiopie, spune doctorul Teodor Holhoș, există o soluție chirurgicală foarte avansată: operația Presbyond. „Candidatul ideal pentru operația Presbyond ar fi un pacient cu presbiopie, dar altfel cu o sănătate generală și oculară bună, fără istoric de cataracte în familie, fără diabet sau hipertensiune arterială. Aceasta este o operație care se realizează pe cea mai performantă platformă chirurgicală laser care există în acest moment în lume, VisuMax 800 de la ZEISS.”
Cataracta, un risc major
Pacienții de vârsta a treia se confruntă cu unul dintre cele mai frecvente riscuri la adresa vederii: cataracta. Această afecțiune, care constă în opacifierea cristalinului odată cu înaintarea în vârstă, este perfect tratabilă chirurgical. Operația de cataractă este foarte sigură, fiind una dintre cele mai comune din oftalmologie, cu circa 20-30 de milioane de intervenții realizate în fiecare an la nivel mondial.
„Pacienții cu cataractă nu trebuie să amâne operația, altfel riscă să își piardă parțial sau chiar complet vederea”, spune dr. Holhoș. „Cataracta este o boală progresivă, care se tratează exclusiv chirurgical, prin înlocuirea cristalinului natural afectat cu unul artificial – un implant IOL.
Avantajul este că operația rezolvă două probleme în același timp: oferă o vedere bună pentru tot restul vieții și elimină complet riscul de a dezvolta cataractă. În funcție de tipul de cristalin ales (mono- sau trifocal), pacientul ar putea avea nevoie după operație de o singură pereche de ochelari sau chiar ar putea scăpa de tot de ei.”
Cine poate beneficia de o operație
„În general, operațiile de implant IOL nu au multe contraindicații. Aici noi insistăm să spunem că operația este în primul rând potrivită pentru cei care și-o doresc. Dacă simți că te-ar ajuta să nu mai porți ochelari, nu ai vreo contraindicație medicală și investigațiile ne arată că sunt îndeplinite condițiile medicale, atunci putem opera fără nicio problemă”, spune dr. Teodor Holhoș.
Președintele Nicușor Dan a trimis Parlamentului, spre reexaminare, Legea privind serviciile consulare pentru care se percep taxe și nivelul taxelor consulare la misiunile diplomatice și oficiile consulare ale României în străinătate.
Legea prezintă dispoziții privitoare la activitatea notarială a misiunilor diplomatice și oficiilor consulare ale României prin introducerea taxelor consulare pentru cetățenii străini, gratuitatea păstrându-se numai pentru cetățenii români.
Misiunile diplomatice și oficiile consulare ale României pot îndeplini anumite acte notariale la cererea atât a persoanelor fizice cât și juridice române, precum și la cererea persoanelor fizice sau juridice străine, în măsura în care legile și reglementările statului de reședință sau acordurile bilaterale nu se opun și dacă aceste acte produc efecte juridice în România.
Este prevăzut și că Ministerul Afacerilor Externe va utiliza în integralitate taxele aferente serviciilor notariale prestate la cererea persoanelor fizice sau juridice străine pentru plata cheltuielilor de repatriere a cetățenilor români, decedați pe teritoriul statelor de reședință, pentru care familia nu poate suporta costurile de repatriere și nu există posibilitatea înhumării sau incinerării în statul în care a survenit decesul, precum și pentru acoperirea cheltuielilor ocazionate de funcționarea în bune condiții a activității oficiilor consulare ale României în străinătate, în beneficiul cetățenilor români.
De asemenea, în anexă se introduc taxele ce urmează a fi percepute pentru serviciile prestate către persoanelor fizice sau juridice străine, a căror valoare este exprimată în moneda euro.
Șeful statului afirmă că unul dintre motivele trimiterii către reexaminare este faptul că actul normativ ar institui ‘un regim juridic distinct pentru cetățenii români și pentru cetățenii străini în ceea ce privește obligativitatea sau nu a plății prealabile a taxelor consulare pentru activități notariale’, care ar genera ‘incertitudine și impredictibilitate’.
Publicitate
Această stare de fapt rezultă din absența unei clarificări a termenului de ‘străin’, nefiind stabilit dacă acesta include exclusiv cetățenii străini din afara Uniunii Europene sau și cetățenii europeni, din Spațiul Economic European (SEE) și din Confederația Elvețiană, arată el.
‘Având în vedere dispozițiile europene, este interzisă orice discriminare pe motiv de cetățenie, între cetățenii statelor membre ale Uniunii Europene în domeniul de aplicare a tratatelor. Aplicarea unor taxe consulare cetățenilor statelor membre poate constitui o diferență de tratament nejustificată’, spune Nicușor Dan.
Deși legea supusă reexaminării are în vedere acte notariale ce produc efecte exclusiv în România, prin efectul acestora, pot fi folosite și în afara țării sau pot privi anumite principii sau domenii de reglementare ale Uniunii Europene. Astfel, o diferență de tratament între cetățenii români și cei ai altor state membre ar putea aduce atingere, chiar indirectă, principiului nediscriminării, consacrat de dreptul european, explică șeful statului.
Astfel, cere clarificarea sintagmei de ‘cetățeni străini’ și a regimului juridic al taxelor consulare și notariale, pentru a exista o distincție între cetățenii Uniunii Europene, din Spațiul Economic European și ai Confederației Elvețiene și cei din state terțe, cu scopul de a elimina posibilitatea contradicției cu normele și principiile europene.
În ceea ce privește folosirea sumelor provenite din taxe pentru repatriere, președintele remarcă faptul că în acest caz s-ar crea un paralelism legislativ cu normele deja aflate în vigoare prin care două acte normative reglementează același domeniu material într-un mod suprapus și contradictoriu.
‘La nivelul misiunilor diplomatice se poate genera incertitudine în aplicarea normelor și risc de interpretare divergentă’, adaugă el. AGERPRES