Connect with us
Publicitate

Eveniment

Botoșani: Program social destinat pensionarilor care nu se mai pot gospodări singuri

Publicat

Publicitate

Pensionarii care nu mai au posibilitatea să se îngrijească singuri sunt incluși în Programul Senior, implementat de Primăria Municipiului Botoșani. Prin activitatea desfăşurată anul trecut, echipa de specialiști care își desfășoară activitatea în cadrul Centrului de îngrijire la domiciliu pentru persoanele vârstnice a asigurat: sprijin alimentar (distribuirea de pachete cu alimente, medicamente, materiale igienico-sanitare), suport pentru efectuarea activităților de menaj, efectuarea cumpărăturilor, plata utilităților, realizarea unor mici amenajări casnice.

Un ajutor important a constat în monitorizarea stării de sănătate și acordarea asistenței medicale, atunci când vârstnicii incluși în program aveau probleme de sănătate.

Totodată, s-a încercat, pe cât posibil, ca persoanele vârstnice să rămână în locuința lor o perioadă cât mai lungă, prin sprijinirea acestora în derularea activităților de bază în viața de zi cu zi.

Publicitate

În cadrul programului au fost incluși numai acei pensionari care, conform evaluării iniţiale, prezentau un anumit grad de dependență și aveau nevoie de îngrijire specializată.

Centrul de îngrijire la domiciliu pentru persoanele vârstnice se află pe Aleea Nucului, lângă Cantina de ajutor social a Primăriei Botoșani.

Activitatea derulată în perioada 1 ianuarie – 31 decembrie 2023

Publicitate

În fiecare lună a anului trecut, 130 de pensionari au beneficiat de serviciile asigurate de acest centru. Pensionarii au primit pachete cu alimente, ceea ce înseamnă că au fost asigurate 1.560 de pachete cu produse alimentare de bază. Activitatea specialiștilor din centru a presupus: evaluarea/reevaluarea situației socio-economice a persoanelor care au solicitat servicii de îngrijire la domiciliu, întocmirea fișei de luare în evidență individuală la nivel psiho-social-medical, consilierea beneficiarilor, efectuarea planului de intervenție pentru beneficiari, întocmirea contractului și a actelor adiționale pentru acordarea de servicii sociale, întocmirea planului individualizat de îngrijire la domiciliu, întocmirea fișei lunare de monitorizare a serviciilor pe fiecare beneficiar în parte, întocmirea proceselor verbale de predare-primire a alimentelor.

Centrul de îngrijire la domiciliu este parte a amplului program social destinat pensionarilor din municipiul Botoșani. Pensionarii care au nevoie de ajutorul comunității trebuie să știe că municipalitatea derulează acest program important pentru ei”, a declarat viceprimarul Liviu Toma, edil care coordonează activitatea Direcției de Asistență Socială.

Acte necesare pentru includerea în program

Publicitate

Persoanele care doresc să fie incluse în rândul beneficiarilor acestui centru trebuie să prezinte următoarele documente: cerere tip, copie după actul de identitate valabil, documente care atestă veniturile, acte medicale care evidențiază starea de sănătate a acestora, certificat de încadrare într-un grad de handicap, după caz.

Serviciile sociale de îngrijire la domiciliu se acordă la solicitarea persoanei, după caz, a reprezentantului său legal, precum şi din oficiu. Solicitarea pentru acordarea de servicii sociale de îngrijire la domiciliu se adresează Direcției de Asistență Socială Botoșani, instituție cu sediul pe strada Săvenilor, nr.12. După primirea cererii, se dispune luarea în evidență a beneficiarului și evaluarea inițială prin anchetă socială.

 

Publicitate

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

De ce mâncăm pește miercuri și vineri până la Rusalii

Publicat

Publicitate

În toată perioada Penticostarului, zilele de miercuri și vineri sunt însoțite de însemnarea „dezlegare la peste” în calendarul ortodox.

Ca o formă de comemorare a vieţii şi a faptelor Mântuitorului Iisus Hristos, Anul Bisericesc poate fi împărțit în trei mari perioade, numite după cartea principală de slujbă folosită de cântăreţii din strană în fiecare dintre aceste momente, şi anume: perioada Triodului (perioada prepascală), perioada Penticostarului (perioada pascală) și perioada Octoihului (perioada postpascală). Odată cu slujba Învierii Domnului Iisus Hristos am intrat într-o nouă perioadă bisericească, numită perioada Penticostarului sau a Cincizecimii. Aceasta începe cu slujba Învierii Domnului şi ţine până la Duminica Tuturor Sfinţilor, adică opt săptămâni.

După ce în zilele de miercuri și vineri din Săptămâna Luminată a fost harți, începând cu Duminica Tomei și până la Duminica tuturor Sfinţilor (23 iunie), în cele două zile de post din timpul săptămânii avem dezlegare la pește. Conform Anuarului Liturgic și Tipiconal pe anul 2019 apărut la Editura Institutului Biblic şi de Misiune Ortodoxă, această dezlegare este un vestigiu al practicii din primele veacuri creştine, de a suspenda total Postul în toate cele 50 de zile de bucurie care urmează Învierii Domnului, dezlegare amintită în multe surse patristice, istorice, liturgice şi canonice, şi care se află în legătură cu interdicţia facerii de metanii şi a îngenuncherii în această perioadă a Cincizecimii.

Publicitate

Astfel, Tipicul cel Mare al Sfântului Sava, cartea în care sunt prezentate regulile referitoare la desfăşurarea cultului divin pentru fiecare zi din an, arată că:

„În miercurile şi vinerile toatei Cincizecimi dezlegăm călugării la untdelemn şi la vin, iar mirenii şi la peşte. Afară de miercurea înjumătăţirii şi de miercurea odovaniei Paştilor, că în acele două zile dezlegăm la peşte şi la vin, iar unii dezleagă şi în celelalte miercuri şi vineri ale Cincizecimii”.

Înțelegem, deci, că mirenii au dezlegare la peşte în toate miercurile şi vinerile din perioada celor 50 de zile până la Rusalii, iar călugării au dezlegare la peşte lunea, precum şi în miercurea injumătăţirii şi în miercurea Odovaniei Paştilor, iar în celelalte miercuri şi vineri au dezlegare la untdelemn şi vin. Tipicul Mare arată, în continuare, că nu toate mănăstirile se supun acestei reguli, ci sunt unele în care, prin obicei sau prin voia celui mai mare, se dezleagă la peşte în toate miercurile şi vinerile Cincizecimii.

Publicitate

De asemenea, în Ceaslovul cel Mare, carte care conține părțile fixe ale slujbelor zilnice din cadrul Bisericii Ortodoxe, găsim o explicație mult mai clară a rânduielii „dezlegărilor la peşte” din perioada Penticostarului:

„Deci, sosind strălucita zi a Învierii Domnului nostru Iisus Hristos, se face dezlegare la toate cele de hrană, până în Duminica Tomei, adică monahii dezleagă la brânză, ouă şi peşte, iar mirenii şi la carne. Apoi, de luni după Duminica Tomei, până în Duminica Pogorârii Sfântului Duh, lunea se mănâncă peşte, şi miercurea şi vinerea untdelemn, iar mirenii şi peşte. Iar în miercurea înjumătăţirii praznicului şi a odovaniei Paştilor, dezlegăm cu toţii la peşte. Iar din Duminica Pogorârii Sfântului Duh, până în Duminica tuturor Sfinţilor, dezlegăm în toate zilele la brânză, ouă şi peşte, iar mirenii şi la carne”.

Sfântul Apostol și Evenghelist Luca consemnează răspunsul pe care Mântuitorul l-a dat fariseilor și cărturarilor, atunci când aceștia erau intrigați de faptul că ucenicii Săi nu postesc, spunând: Puteţi, oare, să faceţi pe fiii nunţii să postească, cât timp Mirele este cu ei? Dar vor veni zile când Mirele se va lua de la ei; atunci vor posti în acele zile” (Luca 5, 33-35).

Publicitate

Așadar, putem afirma că motivul principal în baza căruia Sfinții Părinți au rânduit dezlegările la pește din aceste zile îl reprezintă chiar răspunsul Mântuitorului dat cărturarilor și fariseilor. Perioada Penticostarului nu este o vreme de întristare, ci o perioadă de bucurie pentru prezența vie a Mântuitorului în viața noastră. Atâta timp cât „Mirele este cu noi”, și postirea noastră este una mângâietoare.

Citeste mai mult

Eveniment

(P) Valeriu Iftime: „Împreună, aducem botoșănenii acasă”

Publicat

Publicitate
Acum aproximativ 3 săptămâni plecam la Londra, ca să îi întâlnesc pe câțiva dintre botoșănenii noștri care au ales să se stabilească acolo. Cum altfel să încerc să îi ajut dacă nu îi ascult mai întâi, dacă nu aflu de la ei ce i-a împins să își ia rămas bun de la familii?
Nimic nu avea să mă pregătească, însă, pentru marea de dor pe care aveam să le-o citesc în privire și zecile de motive pentru care viitorul, pentru ei, nu mai era în Botoșani. Când am auzit că județul, acasă, nu mai e o opțiune, că traiul a devenit insuportabil din cauza lipsei locurilor de muncă, a salariilor prea mici, care generau griji lună de lună, m-am întristat enorm. Dar m-a și motivat în același timp.
Ziua Internațională a Dorului are o însemnătate și mai puternică pentru mine după această vizită. Botoșaniul însuși, și nu o zic cu inimă ușoară, este un județ al dorului. Dorul față de copiii lăsați în grija bunicilor, de locurile lăsate în urmă, care poartă atâtea amintiri, al căror specific nu poate fi înlocuit.
Mi-am făcut o promisiune când am ajuns înapoi în țară: să fac tot ce îmi stă în putere să îi aduc pe botoșăneni acasă, la familiile lor, să îi conving pe cei rămași că Botoșaniul înseamnă nu doar trecutul și prezentul, ci și viitorul lor. Să mă asigur că nu vom abandona niciodată lupta pentru condiții mai bune, pentru un trai așa cum și-l doresc.
Botoșănenii de peste granițe știu că lupta cu dorul de familie este cea mai grea luptă. Noi, cei de acasă, avem datoria de a lupta pentru ei, să creăm motive reale pentru care merită să se întoarcă acasă.
Va fi o provocare, e adevărat. Nu se va întâmpla nimic peste noapte, nici nu promit așa ceva. Este esențial ca factorii de decizie de la nivel județean să se implice activ și să conștientizeze că progresul unui județ nu constă doar în ceremonii și amenajare peisagistică. Principalul obiectiv este atragerea investițiilor și stimularea dezvoltării locale. Ca să îl putem atinge, avem nevoie de o înțelegere profundă a exodului cu care ne confruntăm și o viziune clară asupra soluțiilor.
C.M.F. 21240015
VIDEO : AICI

Citeste mai mult

Eveniment

(P) Cum va arăta programul de consiliere în școli pentru prevenirea consumului de droguri, anunțat de primarul Cosmin Andrei

Publicat

Publicitate

Primarul Municipiului Botoșani, Cosmin Andrei, a anunțat programul pentru prevenirea și combaterea consumului de droguri în rândul elevilor, cu cele două componente ale sale, cea combativă și cea preventivă. În primul caz, Primăria va lua măsuri pentru a descuraja traficul de droguri în proximitatea școlilor și în zonele frecventate de adolescenți.

În privința prevenției, primarul are în vedere un program de comunicare și consiliere în școli, cu scopul de a crește gradul de conștientizare a consecințelor deosebit de grave ale consumului de droguri.

Scopul programului este de a le arăta elevilor cât de distrugătoare pot fi drogurile pentru viața lor și cât de mult pot pierde dacă vor consuma astfel de substanțe. Vrem să le dăm copiilor și adolescenților informațiile necesare pentru a ajunge ei înșiși la decizia de a respinge drogurile. E important ca decizia să vină din forul lor interior, nu ca o regulă impusă din exterior, pentru că la această vârstă există o tendință generală de a te opune limitelor și regulilor”, a explicat primarul.

Publicitate

Primăria are în vedere organizarea unor sesiuni de informare în școli, susținute de psihologi și de consilieri specializați în problematica drogurilor. Aceștia le vor explica elevilor mecanismele biologice care se declanșează în urma consumului de droguri, cum se instituie dependența și care sunt efectele nocive asupra organismului și a dezvoltării fizice și mentale. Totodată, la sesiunile de informare vor participa și foști consumatori care au trecut prin coșmarul dependentului de droguri și care le vor spune elevilor cât de ușor este să devii dependent, cât de grave sunt consecințele și că pentru a te feri de ele, ceea mai eficientă metodă este respingerea totală a consumului de stupefiante.

Primarul Cosmin Andrei a precizat că acest program trebuie să se desfășoare în colaborare cu părinții elevilor, care vor primi de asemenea, informații utile despre cum îi pot proteja pe copii de acest flagel. „Mulți părinți mi-au spus că sunt foarte îngrijorați și că își doresc un sprijin din partea autorităților. Așa a apărut această inițiativă. Vom veni în sprijinul elevilor, dar și al părinților, pentru că trebuie să acționăm pe toate fronturile, acasă, la școală și în timpul liber”, a explicat primarul.

Totodată în cadrul acestor sesiuni de informare, consilierii anti-drog vor veni în sprijinul elevilor care sunt deja consumatori și care caută o cale de ieșire din situația în care se află.

Publicitate

Comandat de Partidul Social Democrat – Organizația Județeană Botoșani, Realizat de SC Direct Research SRL, Cod Unic de Identificare mandatar financiar coordonator 21240002.

Publicitate
Citeste mai mult

Eveniment

14 mai – Ziua naţională de cinstire a martirilor din temniţele comuniste

Publicat

Publicitate

La 14 mai 2024 este celebrată Ziua naţională de cinstire a martirilor din temniţele comuniste. Este sărbătorită în amintirea evenimentelor petrecute în noaptea de 14 spre 15 mai 1948, când au fost arestaţi numeroşi tineri, intelectuali, români care s-au opus regimului comunist.

Această zi a fost instituită la iniţiativa unui grup de 34 de parlamentari PNL, PSD, UNPR, minorităţi şi neafiliaţi, prin Legea nr. 127/2017, care stabileşte sărbătorirea anuală a zilei de 14 mai de autorităţile centrale şi locale, dar şi de instituţiile de cultură din ţară, prin organizarea de comemorări oficiale, depuneri de coroane şi manifestări specifice pentru cinstirea memoriei acestor martiri.

La 14 mai 1948, “au fost arestaţi de către regimul comunist marea majoritate a tinerilor, a intelectualilor, a multor români, care, prin exemplul de neascultare şi reală libertate exprimată în faţa regimului dictatorial ateu, au pătimit asemenea primilor creştini. (…) În acea noapte de 14 spre 15 mai 1948 au fost arestaţi peste 10.000 de tineri, anchetaţi, ulterior condamnaţi şi repartizaţi în puşcăriile unde urma să execute fiecare condamnarea”, potrivit www.cdep.ro. Printre cei care au pătimit în temniţe se numără personalităţi, precum părintele Nicolae Steinhardt, părintele Daniil Sandu Tudor, părintele Arsenie Boca, părintele Ioan Iovan, părintele Dumitru Stăniloae, părintele Arsenie Papacioc, părintele Sofian Boghiu, părintele Gheorghe-Calciu Dumitreasa, părintele Iustin Pârvu, pastorul Richard Wurmbrand, episcopul greco-catolic Iuliu Hosu, părintele greco-catolic Tertulian Langa, avocatul şi politicianul Aurelian Bentoiu, politicianul Iuliu Maniu, poetul Radu Gyr, filosoful şi economistul Mircea Vulcănescu, chimistul şi fizicianul George Manu, dar şi mulţi alţi tineri pătimitori în timpul regimului opresiv comunist.

Publicitate

La 16 martie 2016 a fost depusă la Parlament propunerea legislativă pentru instituirea marcării acestei zile. A fost adoptată de Senat la 1 noiembrie 2016 şi de Camera Deputaţilor, for decizional, la 16 mai 2017. În data de 30 mai 2017, preşedintele Klaus Iohannis a semnat decretul de promulgare a Legii pentru instituirea Zilei naţionale de cinstire a martirilor din temniţele comuniste la data de 14 mai. Legea 127/2017 a fost publicată în Monitorul Oficial din 31 mai 2017.

Numeroşi deţinuţi politici şi-au pierdut viaţa în închisorile comuniste de la Piteşti, Gherla, Aiud, Târgu Ocna, Sighet, Râmnicu Sărat, Arad, Jilava, Văcăreşti. Închisoarea de la Sighet reprezintă astăzi un cunoscut memorial al victimelor comunismului.

Memorialul Victimelor Comunismului şi al Rezistenţei de la Sighet a fost iniţiat, în 1992, de poeta Ana Blandiana, în calitatea sa la acel moment de preşedinte al Alianţei Civice, şi a fost realizat în următorul deceniu împreună cu soţul său, scriitorul Romulus Rusan, având alături o echipă de istorici, arhitecţi, constructori şi designeri, potrivit portalului http://www.memorialsighet.ro/. Situat în extremitatea nordică a României, Memorialul are drept scop reconstituirea şi păstrarea memoriei unor popoare, în special a celui român, ”cărora timp de jumătate de secol le-a fost indusă în conştiinţă o istorie falsă”. Consiliul Europei a declarat, în anul 1998, Memorialul de la Sighet drept unul dintre principalele locuri de păstrare a memoriei continentului european.

Publicitate

În memoria martirilor din închisoarea de la Aiud şi din alte temniţe ale regimului opresiv comunist a fost ridicat, în sud-vestul oraşului Aiud pe locul cunoscut sub numele “Râpa Robilor”, în perioada 28 octombrie 1992 – 14 septembrie 1999, Monumentului marilor eroi ai neamului românesc numit ”Calvarul Aiudului”. Lucrarea îi înfăţişează pe martiri în chip de cruci, ducând în spate crucea neamului românesc. Are o înălţime de 18 metri, o lăţime de 6 metri şi o lungime de 27 de metri. Numele celor morţi au fost săpate în piatră pentru a aminti peste veacuri jertfa lor pentru neamul românesc. În anul 2000, la Aiud a fost sfinţit Paraclisul de către arhiepiscopul Bartolomeu Anania, devenit mai târziu mitropolit al Clujului, fost deţinut al închisorii Aiud.

La intrarea în Paraclis, este scris mesajul: “Fericiţi cei prigoniţi pentru dreptate, că a lor este Împărăţia Cerurilor” (Matei 5, 10). Monumentul găzduieşte o icoană unicat a Maicii Domnului cu mâinile înălţate în rugăciune pentru cei care l-au mărturisit pe Hristos în temniţele comuniste. Prin grija părintelui arhimandrit Iustin Pârvu, şi cu binecuvântarea mitropolitului Andrei Andreicuţ, a fost ridicat în acest loc Schitul Înălţarea Sfintei Cruci pentru pomenirea tuturor martirilor neamului românesc. AGERPRES

Publicitate
Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending