Connect with us

Actualitate

Botoșani: Povestea halucinantă a singurei gări din România în care nu a intrat vreodată trenul

Publicat

Publicitate

Într-o comună din nordul extrem al țării se află singura gară din România în care nu a intrat vreodată trenul. Este vorba despre Drăgușeni, un sat care trebuia să devină un adevărat punct de legătură feroviar între granița de nord și restul țării, un hub al transportului de grâne, scrie ADEVĂRUL

În România rețeaua de cale ferată se întinde pe tot cuprinsul țării, din zonele cele mai sudice și până în nordul extrem. Cale ferată este chiar și la Drăgușeni, o comună din județul Botoșani, aflată la aproximativ 20 de kilometri de granița cea mai nordică a României, cu Republica Moldova. În gara satului Drăgușeni nu a intrat însă niciodată trenul. Chiar dacă a avut cale ferată, peron, sală de așteptare și casă de bilete. Ba chiar a avut și un impiegat pregătit să primească locomotivele. Gara a fost abandonată în mod inexplicabil, la câțiva ani de la inaugurare.

Începută în comunism, abandonată în perioada de tranziție

Drăgușeniul se află la aproximativ 50 de kilometri de municipiul Botoșani. Este o comună aflată pe ruta Săveni-Darabani, adică escala către cel mai nordic punct din România. Povestea gării din Drăgușeni începe în anul 1987. În timpul regimului comunist, în anii 80, începuse o extindere a rețelei de cale ferată din municipiile Botoșani și Dorohoi către cele mai îndepărtate colțuri ale județului. Scopul era acela de a facilita transportul navetiștilor dar și cel al cerealelor din puternicele zone agricole de pe malul Prutului. În anul 1986, linia de cale ferată a ajuns până la Săveni. În anul 1987, lucrările au avansat iar șinele au fost duse până la Drăgușeni, pe o distanță de opt kilometri.

La Drăgușeni s-a construit și o gară frumoasă, cu casă de bilete, stație de așteptare, peron. Drăgușeniul urma să fie zona de tranzit către capătul nordic al României, către Darabani, un teritoriu mănos și bogat în exploatații agricole. La începutul anilor 90, au fost finalizate toate lucrările iar calea ferată avansase dincolo de granița comunei. Ba chiar, spun localnicii, au fost și candidați la Parlamentare care și-au făcut campanie prin zona gării de la Drăgușeni. În mod, aparent, inexplicabil trenul nu a ajuns, însă, niciodată în gara de la Drăgușeni. Iar din anul 1996, calea ferată și stația au fost abandonate definitiv.

Șinele au fost furate, bucată cu bucată

Publicitate

Unii localnici zic că stația a fost abandonată fiindcă ar fi apărut alunecări de teren pe traseu. Sau că lucrările au fost făcute prost. O parte a șinelor sunt însă tot acolo. Nu par să fie alunecări de tren sau alte defecțiuni. Alții spun că efectiv nu au mai fost bani și nici interes pentru această rută. Odată cu prăbușirea comunismului s-a dus pe copcă și bruma de  industrie din Darabani sau Săveni dar și exploatațiile mari ale CAP-urilor din nordul județului. Nu mai circulau nici navetiști și nici grâne nu mai erau aduse.

Începuse deceniul agriculturii de subzistență, pe loturile de la legea 18. Între timp, șinele au început să dispară. Erau furate bucată cu bucată. Inclusiv traversele și legătura către podul feroviar, dintre Săveni și Drăgușeni. Cine le-a furat? Greu de spus. Cert este că o parte a căii ferate a dispărut. La rândul său, gara a fost închiriată unui localnic care a transformat-o într-un depozit.

„Purtăm discuții pentru a reînvia calea ferată”

După trei decenii, autoritățile județene au scos de la naftalină o serie de documente privind gara și linia ferată de la Drăgușeni. Șefii de la Consiliul Județean spun că fac demersuri la Ministerul Transporturilor pentru reînvierea acestei rute și reabilitarea ei. Plus o continuare, așa cum a fost prezăvut în proiectul inițial către Darabani. Și asta în condițiile în care, de aproximativ 15 ani, bazinul Prutului a devenit din nou o zonă agricolă performantă. Sunt mulți fermieri cu exploatații de mari dimensiuni și utilaje de ultimă generație. Tocmai de aceea, calea ferată de la Darabani, prin Drăgușeni, Dângeni, Dorohoi către Iași, ar fi o oportunitate uriașă de transport a cerealelor către port.

„Despre această problemă a transportului feroviar am vorbit și la Ministerul Transporturilor. Este în primul vorba despre ruta aceasta de transport mărfuri, în principal cerale, pe linia Dorohoi-Iași care cu legătură către Darabani. Purtăm discuții despre cum poate fi reînviată această cale ferată către Iași care vine de la Dorohoi-Dângeni și, mai sus, Dângeni-Săveni-Drăgușeni și Darabani. Este adevărat că ea a fost abandonată din anii 90, dar am scos de la naftalină după câteva intervenții, documentația. În momentul de față este o discuție foarte serioasă despre cum putem face un studiu de fezabilitate pentru a extinde această cale ferată până la Darabani. Până la urmă, pentru noi la Botoșani este foarte important să legăm Darabaniul, o zonă agricolă, de Iași prin Dângeni-Dorohoi”, a precizat Valeriu Iftime, președintele Consiliului Județean Botoșani.

Sursa: ADEVĂRUL

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Administratie

Au bătut palma: Reforma lui Bolojan se face! 13.000 de angajați din administrație își pierd locul de muncă și pleacă acasă

Publicat

Publicitate

Liderii coaliției de guvernare au ajuns la un acord privind reforma în administrația publică, inițiată de Ilie Bolojan. În ședința de marți, 4 noiembrie, reprezentanții PNL, PSD, USR și UDMR au discutat în detaliu planul de reorganizare a aparatului bugetar, una dintre cele mai controversate teme din ultimele luni.

Potrivit informațiilor Digi24, în jurul orei 16:30, liderii au convenit asupra unui acord de principiu care vizează reducerea numărului de posturi din administrația publică, măsură ce ar putea duce la desființarea a peste 13.000 de locuri de muncă.

Reforma propusă de Ilie Bolojan are ca obiectiv reducerea birocrației și eficientizarea cheltuielilor publice, prin comasarea instituțiilor cu activitate similară și tăierea posturilor nejustificate din aparatul administrativ. Planul, inspirat din modelul aplicat la nivelul administrației bihorene, presupune eliminarea funcțiilor duble, reorganizarea direcțiilor subordonate consiliilor județene și limitarea numărului de posturi de conducere.
Potrivit surselor politice, implementarea măsurii ar putea aduce economii semnificative la buget și o structură administrativă mai suplă, însă sindicaliștii avertizează deja asupra unui val de concedieri fără precedent în ultimul deceniu.

În jur de 13.000 de posturi ocupate ar urma să fie desființate în administrația locală, adică 10% dintre acestea, însă rămâne de văzut cum se va aplica măsura pentru fiecare primărie în parte, notează reporterii de la digi24.ro

De asemenea, site-ul antena3.ro citează mai multe surse politice care ar fi declarat că în administrația locală se vor elimina 10% din posturile efectiv ocupate. Mai mult de atât, în cazul prefecturilor, vor fi eliminate 20% din posturi.

Reporterii publicației mai citează sursele care au spus că în cazul primăriilor, ”există peste 700 care nu trebuie să facă concedieri”, pentru că ”nu au exagerat cu angajările”.

Publicitate

Citeste mai mult

Eveniment

Rămășițele Domnitorului botoșănean Grigore Alexandru Ghica, întemeietorul Jandarmeriei Române, aduse vineri acasă după 168 de ani

Publicat

Publicitate

România își aduce vineri acasă unul dintre fiii săi de seamă: Domnitorul Grigore Alexandru Ghica, născut la Botoșani, ultimul conducător al Moldovei înainte de Unirea Principatelor și întemeietorul Jandarmeriei Române.

După mai bine de un secol și jumătate, rămășițele sale pământești vor fi repatriate din Franța, unde a fost înmormântat la Le Mée-sur-Seine, în apropiere de Paris.

Deshumarea are loc vineri, în cadrul unei ceremonii religioase la care vor participa membrii familiei Ghyka, ambasadorul României la Paris, Ioana Bivolaru, reprezentanți ai Jandarmeriei Franceze și ai Inspectoratului General al Jandarmeriei Române. Sicriul cu osemintele Domnitorului va sosi în țară în aceeași zi, la ora 20:30, cu o cursă TAROM de la Paris, fiind depus la Biserica „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil”, din incinta Inspectoratului de Jandarmi București.

Ceremoniile oficiale și comemorative vor avea loc în perioada 8–12 noiembrie, la București, Focșani și Iași, locuri simbolice pentru istoria Moldovei și a Jandarmeriei Române.

Născut la 27 august 1804, la Botoșani, Grigore Alexandru Ghica a fost fiul marelui logofăt Alexandru Constantin Ghica și al Elenei Sturdza, provenind dintr-o veche familie domnească. A domnit în Moldova între 1849 și 1856, perioadă în care a promovat reforme de mare anvergură socială și administrativă: a înființat Jandarmeria Română, a dezrobit romii, a abolit cenzura, a fondat prima maternitate publică și a redus taxele comerciale, oferind un exemplu rar de guvernare luminată și orientată spre binele public.

Domnitorul a rămas în conștiința istorică drept un spirit vizionar și patriot, care a pregătit drumul spre modernizarea statului român. Deși și-a găsit sfârșitul departe de țară, în Le Mée-sur-Seine, memoria sa a fost mereu vie în rândul botoșănenilor, care îl revendică drept una dintre cele mai ilustre personalități născute pe aceste meleaguri.

Publicitate

Repatrierea sa reprezintă un moment cu profundă încărcătură simbolică, un act de reparație istorică și de recunoștință națională față de un Domnitor care a pus piatra de temelie a unei instituții fundamentale pentru siguranța publică și demnitatea statului român.

Evenimentul este organizat de Jandarmeria Română, în colaborare cu familia Ghyka și Ministerul Afacerilor Externe.

Citeste mai mult

Administratie

Amenzi de 270.000 de lei aplicate de Garda de Mediu Botoșani în luna octombrie

Publicat

Publicitate

Comisariatul Județean Botoșani al Gărzii Naționale de Mediu a desfășurat, în perioada 1–31 octombrie 2025, un total de 37 de acțiuni de inspecție și control, în conformitate cu planul anual de inspecții.

Dintre acestea, 12 inspecții au fost planificate, iar 25 au fost neplanificate, derulate ca urmare a sesizărilor, a dispozițiilor venite de la nivel central sau a necesității verificării măsurilor impuse anterior.

Din totalul controalelor planificate, 5 au vizat operatorii economici care dețin autorizație integrată de mediu, iar 7 au fost efectuate conform tematicilor stabilite prin planul de activitate al instituției.

În ceea ce privește inspecțiile neplanificate, acestea au inclus:

  • 7 controale pentru verificarea respectării măsurilor impuse prin actele de reglementare,

  • 16 controale efectuate în urma sesizărilor primite de la cetățeni,

    Publicitate
  • 1 control dispus direct de Comisarul General al Gărzii Naționale de Mediu,

  • 1 control pentru identificarea unui obiectiv nou.

Ca urmare a neregulilor constatate, comisarii de mediu au aplicat 6 amenzi contravenționale, în valoare totală de 270.000 de lei.
Dintre acestea, 3 amenzi au fost aplicate pentru lipsa autorizației de mediu, 2 amenzi pentru deversarea de ape uzate neepurate în apele de suprafață sau subterane, iar 1 amendă a vizat un operator care nu a îmbunătățit pregătirea pentru reciclarea deșeurilor.

Potrivit raportului instituției, 5 amenzi au fost deja achitate, iar una se află încă în termenul legal de plată. În plus, a fost dispusă o sancțiune complementară privind desființarea unor lucrări și readucerea terenului la starea inițială.

Tot în luna octombrie, Garda de Mediu Botoșani a înaintat o sesizare penală pentru scoaterea neautorizată de terenuri din circuitul agricol sau silvic dintr-o arie naturală protejată, precum și o propunere de notificare prealabilă privind suspendarea unei autorizații de mediu.

Instituția a mai raportat 20 de sesizări primite de la cetățeni, dintre care 18 au fost soluționate, iar 2 se află încă în termenul legal de analiză.

Citeste mai mult

Administratie

Încă patru școli din municipiul Botoșani vor fi reabilitate și modernizate cu fonduri europene

Publicat

Publicitate

Încă patru unități de învățământ din municipiul Botoșani vor intra într-un amplu proces de reabilitare și modernizare, în cadrul unor proiecte finanțate prin Programul Regional Nord-Est 2021–2027 (PRNE).

Municipalitatea de la Botoșani a anunțat astăzi că este vorba despre Liceul Teoretic „Grigore Antipa”, Școala Gimnazială nr. 17, Școala Gimnazială „Sfânta Maria” și Colegiul Tehnic „Gheorghe Asachi”, pentru care contractele de finanțare au fost deja semnate.

Investițiile vizează renovarea energetică aprofundată a clădirilor, cu scopul de a crește eficiența energetică și de a reduce emisiile de gaze cu efect de seră. În perioada următoare, documentațiile pentru atribuirea execuției lucrărilor vor fi lansate în licitație publică.

Printre lucrările prevăzute se numără reabilitarea termică a clădirilor, modernizarea sistemelor de încălzire și a celor de furnizare a apei calde, instalarea unor sisteme alternative de producere a energiei electrice și termice din surse regenerabile, precum și modernizarea sistemelor de climatizare și ventilare mecanică.

Totodată, proiectele includ modernizarea instalațiilor de iluminat, implementarea unor soluții de management energetic pentru monitorizarea și optimizarea consumului de energie, montarea unor sisteme inteligente de umbrire pentru sezonul cald și modernizarea echipamentelor tehnice pentru integrarea soluțiilor inteligente. Pe de altă parte, autoritățile locale urmăresc nu doar reducerea costurilor de întreținere și creșterea confortului termic al elevilor și profesorilor, ci și contribuția la obiectivele europene privind tranziția verde și sustenabilitatea energetică.

Valoarea totală a celor patru proiecte se ridică la aproximativ 44 de milioane de lei, bani proveniți în principal din fonduri europene nerambursabile, a mai adăugat sursa citată.

Publicitate

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending