Connect with us

Actualitate

Botoșani: Povestea halucinantă a singurei gări din România în care nu a intrat vreodată trenul

Publicat

Publicitate

Într-o comună din nordul extrem al țării se află singura gară din România în care nu a intrat vreodată trenul. Este vorba despre Drăgușeni, un sat care trebuia să devină un adevărat punct de legătură feroviar între granița de nord și restul țării, un hub al transportului de grâne, scrie ADEVĂRUL

În România rețeaua de cale ferată se întinde pe tot cuprinsul țării, din zonele cele mai sudice și până în nordul extrem. Cale ferată este chiar și la Drăgușeni, o comună din județul Botoșani, aflată la aproximativ 20 de kilometri de granița cea mai nordică a României, cu Republica Moldova. În gara satului Drăgușeni nu a intrat însă niciodată trenul. Chiar dacă a avut cale ferată, peron, sală de așteptare și casă de bilete. Ba chiar a avut și un impiegat pregătit să primească locomotivele. Gara a fost abandonată în mod inexplicabil, la câțiva ani de la inaugurare.

Începută în comunism, abandonată în perioada de tranziție

Drăgușeniul se află la aproximativ 50 de kilometri de municipiul Botoșani. Este o comună aflată pe ruta Săveni-Darabani, adică escala către cel mai nordic punct din România. Povestea gării din Drăgușeni începe în anul 1987. În timpul regimului comunist, în anii 80, începuse o extindere a rețelei de cale ferată din municipiile Botoșani și Dorohoi către cele mai îndepărtate colțuri ale județului. Scopul era acela de a facilita transportul navetiștilor dar și cel al cerealelor din puternicele zone agricole de pe malul Prutului. În anul 1986, linia de cale ferată a ajuns până la Săveni. În anul 1987, lucrările au avansat iar șinele au fost duse până la Drăgușeni, pe o distanță de opt kilometri.

La Drăgușeni s-a construit și o gară frumoasă, cu casă de bilete, stație de așteptare, peron. Drăgușeniul urma să fie zona de tranzit către capătul nordic al României, către Darabani, un teritoriu mănos și bogat în exploatații agricole. La începutul anilor 90, au fost finalizate toate lucrările iar calea ferată avansase dincolo de granița comunei. Ba chiar, spun localnicii, au fost și candidați la Parlamentare care și-au făcut campanie prin zona gării de la Drăgușeni. În mod, aparent, inexplicabil trenul nu a ajuns, însă, niciodată în gara de la Drăgușeni. Iar din anul 1996, calea ferată și stația au fost abandonate definitiv.

Șinele au fost furate, bucată cu bucată

Publicitate

Unii localnici zic că stația a fost abandonată fiindcă ar fi apărut alunecări de teren pe traseu. Sau că lucrările au fost făcute prost. O parte a șinelor sunt însă tot acolo. Nu par să fie alunecări de tren sau alte defecțiuni. Alții spun că efectiv nu au mai fost bani și nici interes pentru această rută. Odată cu prăbușirea comunismului s-a dus pe copcă și bruma de  industrie din Darabani sau Săveni dar și exploatațiile mari ale CAP-urilor din nordul județului. Nu mai circulau nici navetiști și nici grâne nu mai erau aduse.

Începuse deceniul agriculturii de subzistență, pe loturile de la legea 18. Între timp, șinele au început să dispară. Erau furate bucată cu bucată. Inclusiv traversele și legătura către podul feroviar, dintre Săveni și Drăgușeni. Cine le-a furat? Greu de spus. Cert este că o parte a căii ferate a dispărut. La rândul său, gara a fost închiriată unui localnic care a transformat-o într-un depozit.

„Purtăm discuții pentru a reînvia calea ferată”

După trei decenii, autoritățile județene au scos de la naftalină o serie de documente privind gara și linia ferată de la Drăgușeni. Șefii de la Consiliul Județean spun că fac demersuri la Ministerul Transporturilor pentru reînvierea acestei rute și reabilitarea ei. Plus o continuare, așa cum a fost prezăvut în proiectul inițial către Darabani. Și asta în condițiile în care, de aproximativ 15 ani, bazinul Prutului a devenit din nou o zonă agricolă performantă. Sunt mulți fermieri cu exploatații de mari dimensiuni și utilaje de ultimă generație. Tocmai de aceea, calea ferată de la Darabani, prin Drăgușeni, Dângeni, Dorohoi către Iași, ar fi o oportunitate uriașă de transport a cerealelor către port.

„Despre această problemă a transportului feroviar am vorbit și la Ministerul Transporturilor. Este în primul vorba despre ruta aceasta de transport mărfuri, în principal cerale, pe linia Dorohoi-Iași care cu legătură către Darabani. Purtăm discuții despre cum poate fi reînviată această cale ferată către Iași care vine de la Dorohoi-Dângeni și, mai sus, Dângeni-Săveni-Drăgușeni și Darabani. Este adevărat că ea a fost abandonată din anii 90, dar am scos de la naftalină după câteva intervenții, documentația. În momentul de față este o discuție foarte serioasă despre cum putem face un studiu de fezabilitate pentru a extinde această cale ferată până la Darabani. Până la urmă, pentru noi la Botoșani este foarte important să legăm Darabaniul, o zonă agricolă, de Iași prin Dângeni-Dorohoi”, a precizat Valeriu Iftime, președintele Consiliului Județean Botoșani.

Sursa: ADEVĂRUL

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Primul hub de mare putere din România pentru încărcarea vehiculelor electrice, deschis pe A1

Publicat

Publicitate

Primul hub de mare putere din România pentru încărcarea autovehiculelor electrice s-a deschis joi, pe A1, în zona localității Miercurea Sibiului, a anunțat directorul general al Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere, Cristian Pistol, relatează alba24.ro.

„S-a deschis astăzi primul hub de mare putere din România pentru încărcarea autovehiculelor electrice! Stațiile de încărcare pentru vehicule grele (HDV) de 400 kW, amplasate pe A1, în zona localității Miercurea Sibiului (km 288+810), sunt dotate cu 18 puncte de încărcare (câte 9 pe fiecare sens de mers).

Acestora li se adaugă 16 puncte de încărcare pentru autoturisme electrice (câte 8 pe fiecare sens). Această stație, cu o putere instalată de 10 MW, este mai performantă decât stații similare din Germania (Aral Pulse Hamburg – Moorfelet care are 6 puncte și 1,8 MW) și Olanda (Watthub, Geldermalsen, cu o capacitate de 3,6MW)”, a scris Cristian Pistol pe pagina sa de Facebook, potrivit Agerpres.

Cele două stații din hub aparțin OMV Petrom și au un total de 34 de puncte de încărcare rapidă cu o putere instalată de 10 MW. Stațiile de reîncărcare sunt de mare capacitate: cele pentru autoturisme electrice au fiecare o putere de 300 kW și permit încărcarea în 15-20 de minute.

Stațiile de reîncărcare pentru camioane au o capacitate de 400 kW și permit încărcarea unui camion electric în doar 1,5 – 2 ore.

În comparație, stațiile cu o capacitate sub 25 kW necesită o noapte întreagă pentru a finaliza încărcarea. Puterea totală instalată pentru încărcarea vehiculelor este de 10 MW (câte 5 MW pe sens).

Publicitate

Stațiile și dotările aferente au fost construite în baza unui contract de concesiune încheiat între OMV Petrom Marketing și Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR).

Pe lângă punctele de alimentare cu carburanți, spațiile de pe autostradă includ și parcări extinse pentru autoturisme, camioane și autocare, toalete publice, zonă servicii – apă, aer, aspirator, zonă de shop cu peste 3.000 de produse atent selectate și zona gastro Viva – cu cafea și gastronomie de calitate – mâncăruri calde, sandvișuri, salate și deserturi, preparate zilnic de bucătarii stației.

În plus, tot aici există acces la servicii precum plata taxei de drum, transfer de bani, plata vignetelor.

Citeste mai mult

Eveniment

Consultații oftalmologice gratuite pentru toți locuitorii comunei Stăuceni

Publicat

Publicitate

Sâmbătă, 10 mai 2025, între orele 10:00 și 18:30, o echipă de ingineri optometriști va ajunge în toate satele din comuna Stăuceni cu un laborator oftalmologic mobil, oferind consultații gratuite la domiciliu.

Startul se va da la ora 10:00, în parcarea Primăriei Stăuceni, unde cabinetul mobil va rămâne până la ora 11:00. Ulterior, echipa se va deplasa în satele din comună pentru a ajunge cât mai aproape de cetățeni.

Pe lângă consultații, doritorii vor putea achiziționa ochelari de vedere, contra cost, direct de la specialiști.

Acțiunea are loc sub deviza: „Din grijă pentru ochii tăi”.

 Pentru informații suplimentare, doritorii pot suna la: 0732 019 117

Publicitate
Citeste mai mult

Eveniment

Sinaxa monahală mitropolitană cu stareții și starețele mănăstirilor din cuprinsul Mitropoliei Moldovei și Bucovinei

Publicat

Publicitate

Joi, 8 mai 2025, Centrul Eparhial al Arhiepiscopiei Romanului și Bacăului a găzduit Sinaxa monahală mitropolitană cu stareții și starețele celor 171 de mănăstiri din cuprinsul Mitropoliei Moldovei și Bucovinei. Potrivit temei Anului comemorativ al duhovnicilor și mărturisitorilor ortodocşi români din secolul al XX-lea, în cadrul întâlnirii au fost evocați Sfinții Cuvioși Paisie și Cleopa de la Sihăstria, precum și Părinții Petroniu de la Prodromu și Dionisie Ignat de la Colciu.

În prima parte a zilei, Sfânta și Dumnezeiasca Liturghie a fost săvârșită în Catedrala Arhiepiscopală „Sfânta Parascheva” din Roman, de către Înaltpreasfințitul Părinte Teofan, Mitropolitul Moldovei și Bucovinei, Înaltpreasfințitul Părinte Ioachim, Arhiepiscopul Romanului și Bacăului, Preasfințitul Părinte Ignatie, Episcopul Hușilor, Preasfințitul Părinte Nichifor Botoșăneanul, Episcop Vicar al Arhiepiscopiei Iașilor, și Preasfințitul Părinte Damaschin Dorneanul, Episcop Vicar al Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților, dimpreună cu un sobor de exarhi și stareți din Mitropolia Moldovei și Bucovinei.

În cadrul slujbei, au fost pomeniți părinții stareți și maicile starețe din eparhiile Mitropoliei Moldovei și Bucovinei care au trecut la Domnul. La finalul Sfintei Liturghii, Înaltpreasfințitul Părinte Ioachim, Arhiepiscopul Romanului și Bacăului, a adresat un cuvânt de bun-venit ierarhilor membri ai Sinodului Mitropolitan, stareților și starețelor sfintelor mănăstiri.

Fiecare eparhie a delegat un reprezentant care să prezinte unele aspecte duhovnicești din viețile Sfinților Cuvioși Paisie și Cleopa de la Sihăstria și ale Părinților Petroniu de la Prodromu și Dionisie Ignat de la Colciu:

  • Arhiepiscopia Iașilor – Despre Sfântul Cuvios Cleopa de la Sihăstria a vorbit Arhim. Arsenie Popa, starețul Mănăstirii Sihăstria;

  • Arhiepiscopia Sucevei și Rădăuților – Despre Părintele Petroniu Tănase de la Prodromu a vorbit Arhim. Melchisedec Velnic, Exarh administrativ;

    Publicitate
  • Arhiepiscopia Romanului și Bacăului – Despre Sfântul Cuvios Paisie de la Sihăstria a vorbit Arhim. Nicolae Dănilă, Exarh administrativ;

  • Episcopia Hușilor – Despre Părintele Dionisie Ignat de la Colciu a vorbit Arhim. Zaharia Curteanu, Exarh administrativ.

În cadrul sinaxei, a fost prezentat volumul „Voturile monahale în Biserica Ortodoxă Română între Dreptul Canonic și Dreptul Civil”, semnat de Protos. Iustin Taban, consilier juridic al Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților, și apărut la Editura Crimca.

Ierarhii prezenți au luat cuvântul și i-au îndemnat pe cei prezenți să se îngrijească de buna rânduială în obștile pe care le au în grijă. De asemenea, fiecare Chiriarh a avut posibilitatea să se întâlnească cu stareții și starețele mănăstirilor din eparhia pe care o păstorește și într-o sinaxă monahală eparhială.

În final, Înaltpreasfințitul Părinte Mitropolit Teofan a mulțumit Înaltpreasfințitului Părinte Arhiepiscop Ioachim pentru găzduirea acestei întâlniri și a stăruit asupra nevoii ca viețuirea monahală să urmeze chipurilor sfinților și părinților evocați, cu accentul pus pe viața de rugăciune în cadrul slujbelor de obște, pe pravila de la chilie, pe duhul ascultării cel întru Hristos și al luptei pentru păstrarea curățeniei sufletești și trupești, precum și pe fidelitatea față de tradiția Sfinților Părinți, cu misiunea specifică pe care o au mănăstirile în inima poporului dreptcredincios.

Citeste mai mult

Eveniment

9 mai 2025 – Ziua naţională a oinei

Publicat

Publicitate

Această zi a fost instituită prin Legea nr. 87 din 11 aprilie 2023 pentru modificarea Legii educaţiei fizice şi sportului nr. 69/2000, potrivit https://legislatie.just.ro şi www.cdep.ro.

„Oina este sportul naţional al României. Se instituie ziua de 9 mai Ziua Naţională a Oinei. Ziua Naţională a Oinei va fi marcată de către Federaţia Română de Oină şi de către membrii afiliaţi la aceasta, de către cluburi/asociaţii sportive, de către Ministerul Educaţiei şi Ministerul Sportului, prin organizarea şi participarea la evenimente cu caracter sportiv sau social, cu scopul de a informa şi de a promova importanţa practicării sportului naţional, oina, pentru sănătatea populaţiei. Autorităţile administraţiei publice centrale şi locale, societatea civilă, precum şi persoanele fizice sau juridice pot acorda sprijin material sau logistic sau pot pune la dispoziţie, în mod gratuit, bazele sportive aflate în administrare în vederea organizării şi derulării în bune condiţii a manifestărilor consacrate acestei zile”, prevede actul normativ.

Potrivit iniţiatorilor, „oina este singurul sport naţional românesc, născut la sat şi posibil să moară la oraş”. „Oina, sportul nostru naţional, contribuie, alături de alte valori naţionale, cum ar fi cântatul şi dansul popular, la realizarea identităţii noastre de români. (…) Motivul pentru care ne dorim să sărbătorim pe 9 mai Ziua Naţională a Oinei, este datorat faptului că în 1899 oina s-a jucat pentru întâia oară oficial. La 9 mai 1899, la Bucureşti, s-a ţinut primul campionat naţional de oină, câştigătoare fiind echipa liceului Nicolae Bălcescu din Brăila”, conform iniţiatorilor grupului senatorial al PSD.

La 15 iunie 2022, Senatul României a adoptat cu 68 de voturi „pentru”, un vot „împotrivă” şi 18 abţineri propunerea legislativă care are ca obiect instituirea zilei de 9 mai ca zi naţională a oinei, precum şi instituirea obligaţiei Federaţiei Române de Oină de a prezenta, până la data de 1 octombrie a fiecărui an, activităţile propuse a se desfăşura anul următor pentru finanţarea direct de la bugetul de stat a programului naţional „Redescoperă Oina”.

În data de 14 martie 2023, plenul Camerei Deputaţilor a adoptat proiectul de lege prin care oina este declarată sportul naţional al României, iar data de 9 mai este instituită drept Ziua Naţională a Oinei. Camera Deputaţilor a fost for decizional în ce priveşte adoptarea acestei legi.

La 11 aprilie 2023, preşedintele Klaus Iohannis a promulgat legea prin care oina este declarată sportul naţional al României, iar 9 mai este instituită drept Ziua Naţională a Oinei.

Publicitate

Legea stabileşte că Federaţia Română de Oină va prezenta, până la data de 1 octombrie a fiecărui an, activităţile propuse a se desfăşura anul următor pentru finanţarea directă de la bugetul de stat a Programului naţional „Redescoperă Oina”.

Potrivit legii, se înfiinţează Programul naţional „Redescoperă oina”, care constă într-un complex de activităţi necesare susţinerii practicării şi promovării acestui joc şi se desfăşoară prin intermediul Federaţiei Române de Oină şi a structurilor sportive afiliate la aceasta pe întreg teritoriul României.

Finanţarea programului urmează să fie asigurată din fonduri prevăzute distinct în bugetul de stat, alocaţii bugetare, prin Ministerul Sportului, şi, în funcţie de posibilităţi, din fonduri de la bugetele locale. AGERPRES

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending