Connect with us

Eveniment

Botoșani: Pipera din celălalt capăt al României. Cum a ajuns numele unui cartier de lux să devină simbolul unei traume colective

Publicat

Publicitate

Pipera, cartierul bogaților din București își are corespondentul într-un cătun de la capătul României. Numai cu numele. Pipera de la Rădăuți-Prut nu are nicio legătură cu luxul și bogăția, este doar simbolul cutremurător al traumei repetate care a bântuit o întreagă comunitate, scrie ADEVĂRUL.

Cartierul Pipera, situat în apropierea sectoarelor 1 și 2 ale Bucureștiului este cunoscut ca o zonă în care locuiesc antreprenori, latifundiari, oameni cu avere. Este unul dintre cele mai faimoase cartiere din România. Puțini știu că acest loc al bogăției și luxului își are corespondentul într-un cătun de frontieră de la capătul României. Se numește Rădăuți Prut și se află în județul Botoșani. Pipera de la Rădăuți Prut este un cartier cocoțat pe un deal de la marginea satului și nu are nimic de-a face cu luxul și opulența. Este un simbol dramatic al unei traume trăită în mod repetat de o întreagă comunitate. O stradă cu locuințe construite de Guvernul României care a adunat toată durerea unor oameni care și-au pierdut agoniseala de-o viață.

Tragedia de la capătul României

Duminică, 27 iulie 2008. Ora 5.00 dimineața. Zorii se lăsau peste Rădăuți Prut, un sat aflat literalmente la capătul României, pe malurile Prutului, lângă frontiera cu Republica Moldova.

Odată cu zorile a venit, însă, și dezastrul. Șuvoaie de apă au început să se reverse pe ulițele cătunului, inundând încet dar sigur curțile, grajdurile și hambarele. Gospodarii care s-au trezit cu noaptea în cap să dea mâncare la vite au văzut cu groază cum satul devenise o insulă în mijlocul unei mări. Apele Prutului înghițiseră câmpurile agricole, după ce au ieșit din matcă. Plouase de trei zile iar ecluzele barajului de la Stânca Costești, situat la câțiva zeci de kilometri fie nu au mai făcut față, fie pur și simplu viitura a luat prin surprindere pe toată lumea.

Ruinele caselor distruse de inundații FOTO Cosmin Zamfirache
Ruinele caselor distruse de inundații FOTO Cosmin Zamfirache

„Sâmbătă seara eram cu animalele la câmp, pe malul Prutului, și am văzut așa pe la 18.00-19.00 niște bălți. Râul ieșea din matcă. Ploua puternic de câteva zile. A doua zi dimineață, apa era deja în sat. Nimeni nu s-a gândit că va fi atât de grav. Nu am să uit niciodată. Niciodată”, spune un sătean din Rădăuți Prut.

Inundația a fost catastrofală. Alertate autoritățile locale au cerut ajutorul celor de la Botoșani. Pompieri, armată, voluntari au venit pentru a salva sutele de oameni ajunși în calea potopului. Peste 360 de săteni au fost evacuați și duși pe dealurile din apropiere. Oamenii și-au eliberat animalele pentru a avea o șansă de supraviețuire după care au fugit.

Publicitate

„Am dat drumul la porci. Zece porci aveam”, spune Florin, un gospodar din sat. În câteva ore nivelul apei depășise un metru. Apoi a crescut la peste doi metri Casele au fost efectiv înghițite de viitură. „Apa era la nivelul streșinii de la casă. Avea peste doi metri. Ca să vă faceți o idee toate casele din câmpul ăsta erau locuite”, adaugă Florin. peste 85% dintre casele din sat au fost efective înghițite de ape. La Rădăuți Prut se mergea doar cu barca. „Au fost locuri în vale, spre Prut, unde apa a avut și câte șapte metri. Două sute de case s-au dus”, mărturisește un alt localnic, relatează ADEVĂRUL.

Trauma unei comunități. „Cine ar putea să mai uite așa ceva?”

Rădăuți Prut este o comunitate de oameni gospodari care trăiesc din creșterea animalelor și exploatarea câmpiilor mănoase din Lunca Prutului. În doar 48 de ore, toată strădania comunității s-a dus pe apa sâmbetei. Recoltele au fost distruse, animalele omorâte de viitură, grădinile inundate. Oamenii au apucat să fugă doar cu copiii de mână și cu hainele de pe ei. S-au refugiat pe un deal din apropiere și au privit devastați cum Prutul le înghițea toată agoniseala.

Case abandonate năpădite de vegetației FOTO Cosmin Zamfirache
Case abandonate năpădite de vegetației FOTO Cosmin Zamfirache

„Nu o să iasă niciodată din mintea oamenilor ce s-a întâmplat atunci. Au pierdut tot. Erau case în care au trăit și câte trei generații. Nu a mai rămas nimic. Toată strădania lor…”, mărturisește Florin.

Silviu Pânzaru, astăzi viceprimar al comunei, își aduce aminte de ziua în care apele i-au distrus casa. „Copilul meu avea șapte luni pe atunci. Când am revenit cu barca pompierilor la casă, mobila plutea sub tavan. Pentru mine este un subiect delicat. A fost o traumă a oamenilor. Pentru ai a fost un dezastru să rămâi fără casă, fără agoniseală, cu nimic. Au venit pe dealul ăsta cu mâinile goale”, spune Silviu Pânzaru.  Așa cum mărturisește o săteancă de 88 de ani, întreaga vatră a satului a fost efectiv distrusă. „Era centrul satului. Era primăria, dispensarul, poșta, toate erau. O venit inundația și ne-o luat totul”, spune femeia printre lacrimi.

Sătencele în vârstă își aduc aminte de dezastru FOTO Cosmin Zamfirache
Sătencele în vârstă își aduc aminte de dezastru FOTO Cosmin Zamfirache

Majoritatea oamenilor în vârstă nu au putut să treacă peste această traumă. „De la șocul ăsta le-a venit mai repede sfârșitul. Să-ți vezi munca de o viață făcută praf este crunt. A fost pe strada asta o familie de profesori de limbă română și erau oameni gospodari. Au pierdut totul”, mărturisește Florin.

„Mulți oameni au murit de supărare, după viitură”, confirmă și săteanca de 88 de ani. Satul a stat îngropat sub ape mai bine de o săptămână. După ce s-au retras, oamenii au venit dărâmați în vatra satului cu speranța că vor mai găsi ceva în picioare. Trauma a fost și mai mare. Casele din chirpici, așa cum se fac în nordul Moldovei, se prăbușeau una după alta.

Rămășițele unei case FOTO Cosmin Zamfirache
Rămășițele unei case FOTO Cosmin Zamfirache

În fiecare zi cădeau case. Cred că vreo 200 de case s-au prăbușit. Problema este că au stat multe zile în apă. Să te trezești așa fără acopriș deasupra capului, fără bani, fără animale, cu recolta distrusă. Îți pierzi mințile”, spun un localnic din Rădăuți Prut.

În locul vetrei satului au rămas doar ruinele sinistre, năpădite de vegetația spontană. „Îi junglă acuma acolo”, spune Vasile, un sătean care locuiește la marginea satului fantomă. „Când trec pe acolo plâng. De obicei evit, dar treburile mă mai poartă. Acolo a fost casa a lor mei. Acuma numai buruieni”, mărturisește un alt sătean. Zona a fost abandonată fiind catalogată drept zonă inundabilă. Oamenii își pot construi case doar în zonele mai înalte ale satului. Rădăuți Prut este un sat pe înălțimi cu o pădure a tragediei și a ruinei în mijloc.

Pipera, ca la București, dar nu prea

Rămași fără niciun fel de locuință, cu banii și toate bunurile pierdute, cu animale moarte și recolte distruse, sătenii din Rădăuți Prut au devenit o categorie sinistrată a României. Guvernul le-a construit case, în locul celor vechi. Practic, a fost creat un cartier nou, cu locuințe făcute standard, una lângă alta, la fel ca un cartier rezidențial. O parte a celor care și-au pierdut casele și-au ridicat altele în locuri mai înalte, unde mai aveau pământ. Alții, în special bătrânii, au fost nevoiți să meargă în cartierul ridicat de Guvern. De haz-de necaz oamenii i-au spus Pipera.

Pipera din Rădăuți Prut FOTO Cosmin Zamfirache
Pipera din Rădăuți Prut FOTO Cosmin Zamfirache

„Case noi, din BCA, nu din chirpici, una lângă alta ca la cartierele de bogați de la televizor. Așa că în glumă i-am spus toți Pipera”, mărturisește un localnic.

Pipera de Rădăuți Prut era însă un loc al traumei. Dezrădăcinați, cu toată averea pierdută, bătrânii mureau pe capete. Urmașii lor au vândut casele tuturor celor care au vrut să le cumpere. Cei mai tineri au preferat să plece în străinătate pentru a-și recupera măcar o parte din pierderi.

Pipera devenise acum aproximativ 10 ani, un cartier fantomă cu locuințe fără tencuială exterioară și lacăt pe ușă. „Aici s-a relocat satul. Fiecare s-a gospodărit cum a putut. Sunt case în care nu mai stă nimeni. Bătrânii au murit, copiii au plecat. Unii au vândut casele. Alții le-au lăsat așa și nu se mai întorc”, spune viceprimarul din Rădăuți Prut. „Au fost oameni în vârstă și multe case s-au vândut. Moștenitori nu prea au avut pe aici. Care erau de la oraș nu se mai întorceau aici și au vândut”, confirmă și Florin.

În ultimii trei-patru ani, lucrurile au început să se schimbe. Pipera reînvie. Cei care au cumpărat casele de la moștenitori le-au tencuit, au făcut garduri frumoase și s-au gospodărit. Pipera tinde să devină un cartier de lux al satului. „Au început să vină și copii tineri în zonă, cumpără căsuța și se gospodăresc. Au început casele să arate mai bine. De aici și porecla de Pipera”, spune Silviu Pânzaru.

Dar trauma a rămas. Cine face referire la Pipera se gândește automat la dezastrul din 2008. „Te strânge așa în spate. Știm de ce a apărut cartierul ăla acolo. Acolo și-au trăit suferința oamenii rămași pe drumuri”, mărturisește un alt sătean.

Deși tragedia a avut loc acum 17 ani, oamenii încă trăiesc cu spaima în suflet. Și asta fiindcă inundațiile s-au repetat și în 2010 dar și în 2020. Nici pe departe la aceeași intensitate, dar suficient cât să distrugă culturi și să bage în sperieți oamenii. „Tot timpul când vin apele oamenii sunt speriați”, mărturisește viceprimarul. „Când plouă tare deja sunt în alertă. Pregătesc animalele, copiii, dorm cu banii și actele în buzunare”, mărturisește un alt sătean.

Sursa: ADEVĂRUL

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

COD GALBEN de vânt pentru județul Botoșani

Publicat

Publicitate

Nu scăpăm de vânt ! Meteorologii au actualizat prognoza și au emis o nouă atenționare meteorologică de tip cod galben de vânt, pentru județul Botoșani, valabilă mâine între orele 11:00 – 23:00. Potrivit acestora, vântul va prezenta intensificări cu viteze de 50…60 km/h.

Pentru a preveni situațiile de urgență, recomandăm cetățenilor respectarea următoarelor măsuri:

✔ fiți prudenți atunci când vă aflați pe stradă și evitați deplasarea în zone cu panouri publicitare, copaci sau stâlpi de electricitate care ar putea fi doborâți;

✔ nu treceți prin dreptul clădirilor aflate în construcție sau care prezintă elemente arhitectonice ce pot fi smulse de vânt și nu vă adăpostiți aproape de construcții improvizate;

✔ parcați autoturismele la distanță sigură față de copaci sau stâlpi de electricitate;

✔ îndepărtați copacii sau ramurile uscate care, pe timpul unei furtuni, ar putea cădea şi provoca victime sau pagube materiale;

Publicitate

✔ nu atingeți firele căzute la pământ.

Reamintim faptul că, în condiții de vânt puternic, folosirea focului deschis în gospodării este foarte periculoasă, fiind interzisă. Vântul poate propaga focul, într-un timp foarte scurt, la locuințe, anexe gospodărești, păduri, rețele de electricitate etc.

Pentru a preveni incendiile, nu trebuie aruncate resturi de țigară sau bețe de chibrit aproape de căpițele de fân sau de locurile în care sunt depozitate furaje, lemne de foc, substanțe inflamabile sau alte materiale combustibile și nici pe terenuri cu vegetație uscată.

Informații despre modul de comportare în cazul producerii unor situații de urgență sau alte date utile despre manifestarea fenomenelor meteorologice periculoase pot fi obținute prin accesarea portalului fiipregatit.ro sau prin intermediul aplicației DSU, care poate fi descărcată gratuit din Google Play Store și AppStore.

Citeste mai mult

Eveniment

Paște 2025: Când se prepară cozonacii și pasca de sărbători. Rețete și recomandări

Publicat

Publicitate

Paștele 2025: Care este momentul potrivit pentru prepararea cozonacilor și a pascăi. Joia Mare – o zi cu semnificație profundă în Săptămâna Patimilor. În această zi, credincioșii participă la denii, unde sunt evocate evenimente esențiale, precum Cina cea de Taină, scrie alba24.ro.

Tot în această zi, gospodinele vopsesc ouăle, de regulă în roșu – simbol al sângelui lui Hristos – și prepară pasca, cozonacul și alte bucate tradiționale. Joia Mare este, de asemenea, ultima zi în care se pomenesc morții.

Familiile vor continua pregătirile pentru masa de Paște sâmbătă. Așadar, cozonacii, pasca, drobul de miel și alte mâncăruri de sărbători pot fi pregătite joi sau sâmbătă.

Rețete de Paște 2025. Cozonaci cu nucă – varianta 1

Unele dintre preparatele tradiționale pregătite de sărbători sunt cozonacii. O rețetă este prezentată de Sanda Marin, pentru Mediafax.

Ingrediente:

1 kg făină, 7 gălbenusuri, 4 albusuri, 300 g zahăr, 250 g unt (80% grăsime), 2 linguri ulei, lapte cât se cere, (circa 1/2 litru), 1 lingură rom, vanilie, 50 g drojdie, 1 linguriţă rasă de sare, 100 – 200 g stafide (după gustul fiecăruia).

Publicitate

Mod de preparare:

Se înmoaie drojdia cu puţin lapte călduţ și o bucăţică de zahăr. Se opăresc într-o oală mică 3—4 linguri de făină cu puţin lapte clocotit, amestecând bine. Când s-a răcorit, se amestecă cu drojdia și apoi se bate bine până se fac bășici mari. Se presară puţină făină, se acoperă cu un servet si se pune la un loc cald să crească.

În acest timp, se freacă gălbenușurile, întâi cu sare, ca să-se închidă la culoare, apoi cu zahărul tos sau zahăr pudră cernut printr-o sită fină.

Când plămădeala a crescut destul, se toarnă peste restul de făină cernută într-un vas larg si ţinut la cald. Se amestecă adăugând gălbenuşurile, puţin lapte călduţ si albusurile bătute spumă. Se frământă cel puţin o jumătate de oră, aducând aluatul de pe margini spre mijloc. Se pune uleiul, romul, puţin câte puţin, untul topit, cald. Dacă aluatul pare prea tare, se mai adaugă puţin lapte călduţ. La frământat se adăugă şi stafidele, după ce au fost alese, spălate şi şterse întrun şervet.

Se adună aluatul în vas, se acoperă cu un prosop uşor, se asază la cald şi se lasă să crească circa două-trei ore.

Când a crescut destul, se unge mâna cu unt, se iau bucăţi din el, se împletesc pe masa de aluat presărată cu făină și se pun în forme unse cu unt. Aluatul nu trebuie să ajungă la jumătatea formei. Se mai lasă să crească tot la cald, se unge cu ou, se presară deasupra zahăr tos şi nuci sau stafide. Se pun la copt la foc potrivit şi se ţin circa o oră. Când sunt gata, se scot din forme şi se lasă să se răcorească.

Rețete de Paște 2025. Cozonaci cu nucă – varianta 2

Ingrediente:

600 g făină, 1 cească lapte, 2 ouă întregi, 2 gălbenuşuri, 1/2 linguriţă sare, 140 g unt proaspăt, 2 linguri zahăr, 20 g drojdie, vanilie. Umplutura: 500 g nuci măcinate, 350 g zahăr pudră, un praf de sare, 1/2 cească lapte.

Mod de preparare:

Se înmoaie drojdia cu o linguriţă de zahăr şi puţin lapte călduţ. Se freacă untul spumă cu două linguri de zahăr. Se cerne într-un vas larg făina, se face loc la mijloc şi se toarnă plămădeală, o cească de lapte, două ouă întregi si două gălbenusuri frecate cu 1/2 linguriţă de sare; se frământă, adăugând şi untul frecat spumă, până face aluatul băşici şi se desprinde de pe mână. Coca trebuie să fie ceva mai tare decât la cozonacul obişnuit (simplu). Se lasă să crească.

Umplutura:

Se amestecă nucile măcinate cu zahărul pudră şi cu un vârf de linguriţă de sare. Se opăreşte cu 1/2 ceaşcă de lapte clocotit şi se freacă până se face pasta potrivit de consistentă (dacă este necesar, se mai adaugă lapte, dar cu grijă, deoarece pasta devine uşor prea moale). Aluatul crescut se desparte în două, se întinde prima foaie pe masa presărată cu făină, deasupra se întinde jumătate din nucă, într-un strat cât mai egal, se rulează şi se pune în forma  unsă cu unt. Acelaşi lucru se repetă cu a doua bucată de aluat. Se ung cu ou si se dau imediat la cuptor, fără să se lase aluatul în formă să crească, deoarece se fac goluri între nucă şi aluat. Se coace la foc potrivit.

Rețete de Paște 2025: pască cu brânză

Ingrediente: 400 g aluat de cozonac, unt pentru uns tava.

Umplutura: 500 g brânză de vaci, 3 ouă, 100 g zahăr, 50 g unt (80% grăsime), 40 g făină, 1 cească lapte, 1 linguriţă esenţă vanilie, coajă de lămâie, 25 g stafide, 1/2 linguriţă sare.

Din aluatul de cozonac se întinde o foaie groasă de circa 0,5 cm şi de forma tăvii în care se coace. Se unge tava cu unt, se asază foaia de aluat pe fund. Din alte două bucăţi se fac pe masa de aluat suluri de grosimea creionului, se împletesc şi se asază de jur împrejur, lipite de marginea tăvii, apăsând capetele, ca să se unească între ele. Se lasă să crească.

Se freacă împreună brânza cu untul si zahărul. Se adaugă ouăle pe rând, sare, apoi făina si laptele. La urmă se pune vanilia, coaja de lămâie si stafidele alese si spălate. Se toarnă în formă. Se ung cu ou atât aluatul, cât si brânza si se dă la cuptor. Când este gata, se scoate din formă după ce s-a răcit.

Rețete de Paște 2025: pască fără aluat

Ingrediente: 600g de brânză de vaci, 500 g de smântână grasă, 6 ouă; 150 g de unt, 150 g de zahăr, 50 g faină, 50 g de griş, 100 g stafide, coaja rasă de la o lămâie/portocală

Mod de preparare: Sparge ouăle şi amestecă-le cu mixerul. Topeşte untul într-o crăticioara pe foc, fără ca acesta să-şi schimbe culoarea. Adaugă zahărul şi untul şi mixează bine totul. Adaugă smântana, făina şi grişul. La final incorporează cu atenţie, la o viteză mică, branza, stafidele şi coaja rasă de lămâie sau portocală.

Toarnă compoziţia într-o tavă rotundă cu fundul detaşabil, unsă cu unt şi tapetată cu făină. Coace pasca 40-45 de minute în cuptorul încins la 180 de grade Celsius. Lasă pasca să se răcească la temperatura camerei.

Rețete de Paște 2025: Pască italiană cu orez

Ingrediente:

Aluatul: 570 de grame de făină, o lingură de praf de copt, 60 de grame de unt, o jumătate de cană de zahăr, 3 ouă, două pliculeţe de vanilie;

Umplutura: o cană de apă, o jumătate de cană de orez, un litru de lapte, o cutie de 425 de grame de brânză ricotta, o cană şi jumătate de zahăr, o lingură de suc de lămâie, coaja rasă de la o lămâie, 6 ouă

Mod de preparare:

Într-un bol, amestecaţi făina cu praful de copt. În alt bol mai mare, amestecaţi cu mixerul untul cu jumătate de cană de zahăr, până ce compoziţia devine pufoasă. Adăugaţi pe rând ouăle şi vanilia. Treptat, adăugaţi făina, pentru a obţine un aluat moale. Împărţiţi aluatul în două şi formaţi două mingi. Întindeţi fiecare minge de aluat pe o suprafaţă de lucru presărată cu făină, în formă de disc, astfel încât să încapă într-o formă de copt cu diametrul de 25 de centimetri.

Puneţi discurile de aluat în forme şi daţi la frigider.

Daţi apa în clocot într-o oală şi adăugaţi orezul. Daţi focul mai mic, acoperiţi oala cu un capac şi fierbeţi 20 de minute. Adăugaţi laptele şi fierbeţi ingredientele, amestecând încontinuu, până când amestecul se îngroaşă. Apoi luaţi oala de pe foc şi lăsaţi să se răcească.

Încălziţi cuptorul la 165 de grade Celsius.

După aceea, amestecaţi într-un bol brânza ricotta, zahărul, sucul şi coaja de lămâie şi 6 ouă, până ce obţineţi o compoziţie omogenă şi spumoasă. Adăugaţi amestecul rece cu orez şi amestecaţi până ce ingredientele se omogenizează. Turnaţi amestecul în forma de tartă, apoi acoperiţi-o cu discul de aluat din cealaltă formă.

Coaceţi pasca în cuptorul preîncălzit până ce aluatul de deasupra capătă o culoare aurie, aproximativ 60 de minute, apoi lăsaţi să se răcească pe un grătar.

Citeste mai mult

Eveniment

Moartea celor doi medici și a unui brancardier, angajați la un spital din Iași, bagă în priză inspectorii de Muncă

Publicat

Publicitate

Inspectoratul Teritorial de Muncă (ITM) Iași va demara ample controale în toate spitalele din județ pentru a verifica respectarea legii securității și sănătății în muncă.

‘Noi, ca Inspectorat Teritorial de Muncă, ne-am propus ca anul acesta să facem controale ample în spitale, controale privind securitatea și sănătatea în muncă, condițiile de muncă și controalele de fond privind relațiile de muncă, având în vedere anumite riscuri’, a declarat joi, pentru AGERPRES, inspectorul șef al ITM Iași, Costel Grojea.

Un prim control este deja în desfășurare la Spitalul ‘Sf. Spiridon’ din Iași, după ce conducerea ITM afirmă că s-a autosesizat în urma informațiilor apărute în spațiul public privind decesele a trei persoane – doi medici rezidenți și un brancardier.

‘Vom face un control mai amplu privind respectarea regulilor din Legea 319/2006, legea securității și sănătății în muncă’, a declarat Costel Grojdea.

El a adăugat că de la Spitalul ‘Sf. Spiridon’ nu au fost primite sesizări în ultimul an.

‘Din zona Spitalului ‘Sf Spiridon’ nu am avut sesizări în ultimul an. Din alte spitale au fost sesizări în ceea ce privește condițiile de muncă și relațiile de muncă. Nu au fost multe’, a afirmat Grojdea.

Publicitate

Declarația a fost făcută în contextul în care, la Spitalul Clinic Județean de Urgență ‘Sf. Spiridon’ Iași, doi medici rezidenți la Institutul de Gastroenterologie și Hepatologie, în vârstă de 28 și 31 de ani, au murit la interval de aproximativ două săptămâni, în localități diferite, din cauze diferite.

Unul dintre medicii rezidenți decedați este George Ștefan Tilă, în vârstă de 31 de ani, din municipiul Bârlad. Medic rezident în anul V fiind, acesta trebuia să facă gărzi la secția Medicină internă de la Spitalul ‘Elena Beldiman’ din luna martie. Acesta a murit la câteva zile după prima gardă, pe 28 martie.

Cel de-al doilea caz de deces înregistrat în rândul rezidenților de la Institutul de Gastroenterologie și Hepatologie este al lui Emanuel Mirel Luca, în vârstă de 28 de ani, din localitatea Darabani, județul Botoșani. Acesta a fost găsit mort, duminică, într-un apartament din Iași în care locuia cu chirie.

În urmă cu două zile, un brancardier în vârstă de 52 de ani, care lucra la același spital, a făcut infarct la scurt timp după ce a ieșit din tură.

După moartea celor doi, mai mulți rezidenți din cadrul Institutului de Gastroenterologie și Hepatologie au postat pe grupurile de socializare mesaje conform cărora sunt suprasolicitați, iar programul de lucru nu este respectat. AGERPRES

Citeste mai mult

Eveniment

Bunic de 81 de ani, cu permisul suspendat, depistat la volan pe o stradă din Dorohoi

Publicat

Publicitate

Marți, polițiștii din cadrul Biroului Rutier Dorohoi au oprit pentru control, pe drumul național, DN 29 A, în municipiul Dorohoi, un autoturism condus de un bărbat, de 81 de ani, din județul Iași.

 

În urma verificărilor efectuate s-a stabilit faptul că acesta are exercitarea dreptului de a conduce autovehicule suspendată pentru abateri la regimul rutier.

 

Cercetările sunt continuate pentru săvârșirea infracțiunii de conducere fără permis.

Publicitate
Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending