România se află în topul european ca număr de ovine și caprine. Iar vârful de lance românesc în cercetare și dezvoltare de noi variații și rase în domeniul ovin, se află în județul Botoșani. Stațiunea de Cercetare de la Popăuți este unicat în Europa reușind să creeze o super-oaie, scrie Adevărul.
Conform statisticilor oficiale, România se află pe locul doi la nivel european privind numărul de oi și capre, după Spania. Cu alte cuvinte, miorița reprezintă o adevărată bogăție națională. Și asta în condițiile în care tradiția creșterii oilor pe teritoriul României are o vechime de peste două milenii iar mioarele românești, mai ales anumite specii, sunt preferate pe piața arabă. Iar vârful de lance al cercetării și creerii de rase și variații performante la ovine este o stațiune de cercetare din județul Botoșani. Stațiunea de Cercetare a Ovinelor și Caprinelor de la Popouți este una dintre cele mai performante instituții de cercetare ale zootehniei românești. Specialiștii spun că este o adevărată șansă a țării noastre la nivel european, mai ales că instituția de cercetare de la Popăuți ar urma să fie recunoscută oficial la nivel european. Aici a fost creată, genetic, o rasă unicat în Europa, o adevărată delicatesă în țările arabe, una dintre cele mai cerute la export.
Cercetare în domeniul ovinelor cu o tradiție de aproape opt decenii
Creșterea animalelor a fost o ocupație tradițională a localnicilor de pe teritoriul județului Botoșani de astăzi. În plus, Botoșaniul era o zonă agricolă de tradiție, cu mari moșieri și crescători de animale. În plus, datorită comerțului și a dezvoltării zonei încă de la începutul secolului al XIX lea, în Botoșani au fost înființate primele insituții de cercetare și dezvoltare în domeniul zootehnic. Propriu-zis, stațiunea de Cercetare de la Popăuți a fost înființată în 1909. Dar pe atunci era mai degrabă depozit pentru tauri din rasa Sura de Stepă. Abia în anul 1947 s-a înființat Institutul de Cercetări Zootehnice și, mai apoi, stațiuni de Cercetare în toată țara. La Botoșani a fost înființată Stațiunea de Cercetare a Ovinelor și Caprinelor de la Popăuți, comuna Răchiți, având ca obiect de activitate, exact cum îi spune și denumirea, cercetarea acestor specii. Propriu-zis cercetătorii aveau ca scop să îmbunătățească rasele și să le facă mai performante. Și asta au și făcut.
Super-oaia din laboratoarele de cercetare de la Botoșani
Reprezentativă pentru Stațiunea de Cercetare de la Popăuți este o rasă de oaie unică în Europa. Se numește Karakul de Botoșani și este o creație genetică a specialiștilor de la această instituție. Totul începe în anul 1925 când câțiva mari fermieri și cu fonduri de la Ministerul Agriculturii, de la aceea vreme aduc primii 75 de berbeci karakul din Rusia. Karakul este o rasă specifică Asiei Centrale, cu o serie de caracteristici aparte, în special părul lung, capul alungit și grăsimea abundentă de la coadă. Până în anul 1948, efectivele au crescut ajungându-se pânăa câteva sute de capete. Odată cu hotărârea specificului Stațiunii de Cercetare de la Popăuți, cercetătorii s-au apucat de treabă încă din anul 1948. Scopul era să realizeze o nouă rasă de oaie, prin încrucișarea dintre mioarele autohtone, din rasa țurcană și berbecii karakul din Asia Centrală, mai relatează Adevărul.
Berbeci din rasa karakul de Botoșani FOTO adevărul
Prin încrucișări genetice realizate la modul științific s-a ajuns, după aproximativ patru decenii de cercetare și muncă, la o nouă rasă, karakul de Botoșani. Aceată rasă a fost omologată în anul 1988 și a rămas, datorită calităților sale deosebite, unicat la nivel european. Avea rezistența rasei autohtone la care se adăugau caracteristicile extraordinare ale karakulului asiatic. Era o rasă apreciată în special pentru pielicele de o frumusețe unică. „Este unică la nivel mondial, din punct de vedere al paletei de culori, dar și al calității. Nu există o altă rasă cu așa mare varietate de culori“, spune Ionică Nechifor, director al Stațiunii de Cercetare Popouți, dar și crescător de oi karakul. Totodată, karakul de Botoșani a ajuns faimoasă în țările arabe, unde este o delicatesă datorită gustului cărnii dar și a grăsimii. Conform standardelor, o femelă karakul ajunge la 45 de kilograme, iar berbecii ajung și la 75 de
Pielicele de top la nivel mondial l-au fermecat până și pe Ceaușescu
Cercetarea la Popăuți nu s-a oprit odată cu omologarea rasei. De mai bine de patru decenii se caută în permanență soluții de ameliorare și de diversificare a acestei rase. Inclusiv crearea unor rase noi. Una dintre cele mai mari realizări este diversificarea paletei de culori la pielicele, tot prin încrucișări și studii genetice. Este o oaie unicat ca diversitate de culori a pielicelelor. De altfel, karakul de Botoșani este renumită pentru culoarea neagră, lucioasă, strălucitoare a pielicelei, din care se făceau căciuli de „Astrahan”.
Publicitate
Ionică Nechifor cu un miel din rasa karakul FOTO Adevărul
„Este cea mai valoroasă linie din cadrul rasei karakul. Nu se mai întâlneşte la nicio altă rasă din cadrul speciei ovine şi este o linie extrem de rară, care nu se întâlneşte oriunde. În România nu mai există asemenea linie“, spune directorul Stațiunii de Cercetare. Varietatea este foarte mare. Există inclusiv o varietate de pielicele roz, rezultate evident din încrucișări și cercetări genetice. Această pielicică roz face furori la târgurile de profil. Căciulile, cojoacele și pielicele de karakul de Botoșani sunt căutate efectiv peste tot în lume. Dar mai ales în Germania, Canada, Rusia și Ucraina. Pielicele de karakul au câștigat un premiu important, în 2009, la Messe Berlin, un târg expozițional, aflat în top 10 mondial. O haină din pielicele de astrahan costă și 3000 de euro.”Nicio stațiune nu a reușit să omologheze șase linii de culoare în cadrul unei rase la specia ovină”
Cu toate aceste realizări, Stațiunea de Cercetare de la Popăuți s-a zbătut, după anii ’90, într-o subfinanțare cruntă, acumulând datorii enorme. La începutul anilo 2000 ajunsese în paragină. Salvarea a venit acum șapte ani, atunci când statul român, prin Ministerul Agriculturii, a achitat datoriile istorice ale stațiunii iar conducerea instituției a elaborat un plan de redresare foarte eficiente. Având în vedere că stațiunea de cercetare deține suprafațe întinse de teren, aproximativ 1000 de hectare, s-a investit masiv în utilaje agricole. Mai precis, s-au investit patru milioane de lei în utilaje agricole performante.
Pământul a fost cultivat la modul profesionist, modern, ajungându-se la recolte bune. În anul 2021, stațiunea avea un excedent de un milion de lei, obținut din exploatarea terenurilor agriciole. S-au făcut și reparații, plus investiții. Stațiunea a renăscut. În plus, găzduiește și evenimente științifice, dar și târguri pentru fermieri. La toate acestea se adaugă numeroase proiecte, de câteva milioane de euro pentru dotarea laboratoarelor de cercetare și alte modernizări.
Datorită cercetărilor și a rezultatelor obținute, Stațiunea de Cercetare de la Popăuți este considerată una dintre cele mai importante stațiuni de cercetare zootehnice din România. Ba chiar, conducerea vrea să o omologheze la nivel european. „Nicio o altă stațiune nu a reușit să omologheze șase linii de culoare în cadrul unei rase la specia ovină”, spune Ionică Nechifor.
ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.
Sâmbătă, în Parohia „Izvorul Tămăduirii” din comuna Coșula, Protopopiatul Botoșani, a avut loc sfințirea noii clopotnițe, împodobită cu un clopot nou și porți noi, eveniment onorat cum se cuvine de credincioșii din comună și din împrejurimi.
Slujba a fost oficiată de Preasfințitul Părinte Nichifor Botoșăneanul, episcop-vicar al Arhiepiscopiei Iașilor, înconjurat de un sobor de preoți și diaconi. Din sobor a făcut parte și arhimandritul Chirvase, starețul Mănăstirii Coșula.
Programul liturgic al evenimentului de sâmbătă a cuprins slujba Utreniei, primirea ierarhului, Sfânta Liturghie arhierească, urmată de slujba de sfințire a clopotniței, săvârșită la finalul programului. La finalul slujbei, pr. iconom stavrofor Adrian Achițenei, parohul Bisericii „Izvorul Tămăduirii”, a adresat un cuvânt de mulțumire ierarhului, slujitorilor și credincioșilor, subliniind importanța noii clopotnițe pentru viața liturgică a parohiei și pentru continuitatea tradiției ortodoxe în comunitatea din Coșula.
Date istorice
Parohia „Izvorul Tămăduirii” din comuna Coșula a fost înființată în anul 2003, odată cu sfințirea pietrei de temelie a bisericii de către Înaltpreasfințitul Calinic, pe atunci episcop-vicar al Arhiepiscopiei Iașilor. În anul 2004, a fost hirotonit și instalat primul preot paroh, pr. Adrian Achițenei.
În lipsa unui lăcaș de cult, slujbele au fost oficiate temporar într-o Casă Socială, până la finalizarea bisericii, unde, începând cu 30 noiembrie 2007, au fost săvârșite în mod permanent slujbele religioase.
Publicitate
Biserica parohială a fost sfințită la 21 septembrie 2013 de Înaltpreasfințitul Părinte Teofan, mitropolitul Moldovei și Bucovinei. În data de 10 decembrie 2023, Preasfințitul Părinte Nichifor Botoșăneanul a binecuvântat noul centru social al parohiei.
În anul 2025, prin implicarea preotului paroh și a credincioșilor, a fost finalizată clopotnița parohială, sfințită în cadrul evenimentului din 10 ianuarie 2026.
Iulian Ciobanu, un bărbat în vârstă de 39 de ani, originar din județul Botoșani, este dat dispărut după ce a plecat la muncă în Spania. Acesta s-a născut la data de 14 aprilie 1986 și avea domiciliul în localitatea Durnești.
Potrivit informațiilor disponibile, în cursul anului 2020, Iulian Ciobanu a părăsit România pentru a lucra în Spania. De la momentul plecării, acesta nu a mai revenit acasă și nu a mai luat legătura cu familia sa. Lipsa oricărui semn de viață a stârnit îngrijorarea apropiaților, care nu cunosc motivele dispariției sale.
Familia speră ca Iulian Ciobanu să fie în siguranță și face apel la orice persoană care deține informații despre acesta să le comunice autorităților sau să ajute la clarificarea situației.
Orice detaliu, oricât de mic, poate fi important pentru a-l găsi.
Casa unei familii din localitatea Cătămărești Vale a fost în pericol, astăzi, din cauza unui incendiu izbucnit în jurul coșului de fum.
Din fericire, flăcările au fost observate la timp, iar pompierii au reușit să salveze locuința.
La fața locului a intervenit un echipaj din cadrul Detașamentului de Pompieri Botoșani, cu o autospecială de stingere, precum și un echipaj aparținând Serviciului Județean de Ambulanță Botoșani.
Proprietarul a primit îngrijiri medicale la fața locului, deoarece a inhalat fum, însă a refuzat transportul la spital.
Cel mai probabil, incendiul a fost provocat de un coș de fum neprotejat termic față de materialele combustibile.
Pentru înlăturarea pericolului de incendiu ce poate apărea pe timpul exploatării coşurilor și a burlanelor de evacuare a fumului, trebuie adoptate următoarele măsuri:
Publicitate
✔️ verificarea coşurilor / burlanelor de evacuare a fumului, pentru ca acestea să nu prezinte fisuri care să permită scânteilor să incendieze materialele combustibile ale planșeului sau acoperișului (grinzi, astereală etc.);
✔️ păstrarea distanţei dintre faţa exterioară a coşurilor şi elementele combustibile ale acoperişului;
✔️ îngroșarea zidăriei coşului la trecerea prin planşee, lăsându-se un spaţiu între această zidărie şi elementele combustibile ale planşeului;
✔️ tencuirea şi văruirea părţii din pod a coşului de fum, în scopul detectării imediate a fisurilor (căldura sau scânteile care ies prin fisurile unui coş de fum deteriorat constituie surse de aprindere, dacă în zona lor există elemente de construcţie sau structuri din lemn: grinzi, bârne, suport acoperiş etc.);
✔️ curățarea periodică a coșurilor de fum pentru eliminarea depunerilor de funingine care se pot aprinde sau pot obtura canalele de evacuare.
Ateliere. Elevi din școli și licee botoșănene, cu vârste cuprinse între 14 și 19 ani, pasionați de scrierea creativă și de poveștile vizuale, vor participa la atelierele Povești din Ipotești, în cadrul cărora, alături de scriitoarea Adina Popescu și de editorul și regizorul de film Iulian Manuel Ghervas, vor avea posibilitatea să învețe cum să „recicleze” creativ povești și să le transforme în povești vizuale.
Atelierele se vor defășura în cadrul evenimentului Zilele Eminescu, în zilele de 13, 14 și 15 ianuarie 2026, în fiecare zi de la 16.00 la 18.00, în Sala de Marmură, la Teatrul Mihai Eminescu din Botoșani, și sunt organizate de Memorialul Ipotești – Centrul Național de Studii Mihai Eminescu, fiind coordonate de prof. Loredana Carcea.
Atelierele de scriere creativă și de educație vizuală vor reprezenta o continuare a atelierelor de film care au avut loc la Ipotești în perioada 27 oct. – 2 nov. 2025, în cadrul cărora 16 elevi de la școli și licee din Botoșani au trecut împreună prin toate etapele realizării unui film scurt, familiarizându-se cu termenii limbajului cinematografic, trecând în revistă diferite maniere de a face film, participând la jocuri creative de dramatizare, scriind în echipă scenarii, filmând, montând și editând. „Produsele” realizate de participanți, filme scurte cu titlul Povești din Ipotești, au valorificat teme și motive ale creației eminesciene strecurate în structura unor povești inedite.
Vizite la scriitori acasă. În continuarea experienței de la ediția 2025 a „Zilelor Eminescu – Ziua Culturii Române”, și anul acesta scriitorii își vor deschide ușile pentru cei care sunt interesați să afle cum se scrie un text în proză, o poezie sau un eseu, cum arată un manuscris, ce îi inspiră pe poeți și cum arată spațiul în care creează, în intimitate, un creator.
Doritorii pot merge la Darabani, Dorohoi sau Botoșani, fiind așteptați de Victor Teișanu (Darabani), Stelorian Moroșanu (Dorohoi), Dan Sociu (Botoșani).
O solicitare, de a vizita scriitorii la ei acasă, trimisă pe m.ipotești@gmail.com până la data de 14 ianuarie, ne va ajuta să ne organizăm cât mai bine.
Publicitate
Vizitele vor fi organizate în data de 15 ianuarie, începând cu ora 14:00 (în limita locurilor disponibile).