Connect with us

Actualitate

Botoșani: Oaia cu pielicele unicat în lume, preferata lui Ceaușescu. A fost creată la una dintre cele mai importante instituții de cercetare

Publicat

Publicitate

România se află în topul european ca număr de ovine și caprine. Iar vârful de lance românesc în cercetare și dezvoltare de noi variații și rase în domeniul ovin, se află în județul Botoșani. Stațiunea de Cercetare de la Popăuți este unicat în Europa reușind să creeze o super-oaie, scrie Adevărul

Conform statisticilor oficiale, România se află pe locul doi la nivel european privind numărul de oi și capre, după Spania. Cu alte cuvinte, miorița reprezintă o adevărată bogăție națională. Și asta în condițiile în care tradiția creșterii oilor pe teritoriul României are o vechime de peste două milenii iar mioarele românești, mai ales anumite specii, sunt preferate pe piața arabă. Iar vârful de lance al cercetării și creerii de rase și variații performante la ovine este o stațiune de cercetare din județul Botoșani. Stațiunea de Cercetare a Ovinelor și Caprinelor de la Popouți este una dintre cele mai performante instituții de cercetare ale zootehniei românești. Specialiștii spun că este o adevărată șansă a țării noastre la nivel european, mai ales că instituția de cercetare de la Popăuți ar urma să fie recunoscută oficial la nivel european. Aici a fost creată, genetic, o rasă unicat în Europa, o adevărată delicatesă în țările arabe, una dintre cele mai cerute la export.

Cercetare în domeniul ovinelor cu o tradiție de aproape opt decenii

Creșterea animalelor a fost o ocupație tradițională a localnicilor de pe teritoriul județului Botoșani de astăzi. În plus, Botoșaniul era o zonă agricolă de tradiție, cu mari moșieri și crescători de animale. În plus, datorită comerțului și a dezvoltării zonei încă de la începutul secolului al XIX lea, în Botoșani au fost înființate primele insituții de cercetare și dezvoltare în domeniul zootehnic. Propriu-zis, stațiunea de Cercetare de la Popăuți a fost înființată în 1909. Dar pe atunci era mai degrabă depozit pentru tauri din rasa Sura de Stepă. Abia în anul 1947 s-a înființat Institutul de Cercetări Zootehnice și, mai apoi, stațiuni de Cercetare în toată țara. La Botoșani a fost înființată Stațiunea de Cercetare a Ovinelor și Caprinelor de la Popăuți, comuna Răchiți, având ca obiect de activitate, exact cum îi spune și denumirea, cercetarea acestor specii. Propriu-zis cercetătorii aveau ca scop să îmbunătățească rasele și să le facă mai performante. Și asta au și făcut.

Super-oaia din laboratoarele de cercetare de la Botoșani

Reprezentativă pentru Stațiunea de Cercetare de la Popăuți este o rasă de oaie unică în Europa. Se numește Karakul de Botoșani și este o creație genetică a specialiștilor de la această instituție. Totul începe în anul 1925 când câțiva mari fermieri și cu fonduri de la Ministerul Agriculturii, de la aceea vreme aduc primii 75 de berbeci karakul din Rusia. Karakul este o rasă specifică Asiei Centrale, cu o serie de caracteristici aparte, în special părul lung, capul alungit și grăsimea abundentă de la coadă. Până în anul 1948, efectivele au crescut ajungându-se pânăa câteva sute de capete. Odată cu hotărârea specificului Stațiunii de Cercetare de la Popăuți, cercetătorii s-au apucat de treabă încă din anul 1948. Scopul era să realizeze o nouă rasă de oaie, prin încrucișarea dintre mioarele autohtone, din rasa țurcană și berbecii karakul din Asia Centrală, mai relatează Adevărul.

Berbeci din rasa karakul de Botoșani FOTO adevărul
Berbeci din rasa karakul de Botoșani FOTO adevărul

Prin încrucișări genetice realizate la modul științific s-a ajuns, după aproximativ patru decenii de cercetare și muncă, la o nouă rasă, karakul de Botoșani. Aceată rasă a fost omologată în anul 1988 și a rămas, datorită calităților sale deosebite, unicat la nivel european. Avea rezistența rasei autohtone la care se adăugau caracteristicile extraordinare ale karakulului asiatic. Era o rasă apreciată în special pentru pielicele de o frumusețe unică.  „Este unică la nivel mondial, din punct de vedere al paletei de culori, dar și al calității. Nu există o altă rasă cu așa mare varietate de culori“, spune Ionică Nechifor, director al Stațiunii de Cercetare Popouți, dar și crescător de oi karakul. Totodată, karakul de Botoșani a ajuns faimoasă în țările arabe, unde este o delicatesă datorită gustului cărnii dar și a grăsimii. Conform standardelor, o femelă karakul ajunge la 45 de kilograme, iar berbecii ajung și la 75 de

Pielicele de top la nivel mondial l-au fermecat până și pe Ceaușescu

Cercetarea la Popăuți nu s-a oprit odată cu omologarea rasei. De mai bine de patru decenii se caută în permanență soluții de ameliorare și de diversificare a acestei rase. Inclusiv crearea unor rase noi. Una dintre cele mai mari realizări este diversificarea paletei de culori la pielicele, tot prin încrucișări și studii genetice. Este o oaie unicat ca diversitate de culori a pielicelelor. De altfel, karakul de Botoșani este renumită pentru culoarea neagră, lucioasă, strălucitoare a pielicelei, din care se făceau căciuli de  „Astrahan”.

Publicitate
Ionică Nechifor cu un miel din rasa karakul FOTO Adevărul
Ionică Nechifor cu un miel din rasa karakul FOTO Adevărul

„Este cea mai valoroasă linie din cadrul rasei karakul. Nu se mai întâlneşte la nicio altă rasă din cadrul speciei ovine şi este o linie extrem de rară, care nu se întâlneşte oriunde. În România nu mai există asemenea linie“, spune directorul Stațiunii de Cercetare. Varietatea este foarte mare. Există inclusiv o varietate de pielicele roz, rezultate evident din încrucișări și cercetări genetice. Această pielicică roz face furori la târgurile de profil. Căciulile, cojoacele și pielicele de karakul de Botoșani sunt căutate efectiv peste tot în lume. Dar mai ales în Germania, Canada, Rusia și Ucraina. Pielicele de karakul au câștigat un premiu important, în 2009, la Messe Berlin, un târg expozițional, aflat în top 10 mondial. O haină din pielicele de astrahan costă și 3000 de euro.”Nicio stațiune nu a reușit să omologheze șase linii de culoare în cadrul unei rase la specia ovină”

Cu toate aceste realizări, Stațiunea de Cercetare de la Popăuți s-a zbătut, după anii ’90, într-o subfinanțare cruntă, acumulând datorii enorme. La începutul anilo 2000 ajunsese în paragină. Salvarea a venit acum șapte ani, atunci când statul român, prin Ministerul Agriculturii, a achitat datoriile istorice ale stațiunii iar conducerea instituției a elaborat un plan de redresare foarte eficiente. Având în vedere că stațiunea de cercetare deține suprafațe întinse de teren, aproximativ 1000 de hectare, s-a investit masiv în utilaje agricole. Mai precis, s-au investit patru milioane de lei în utilaje agricole performante.

Pământul a fost cultivat la modul profesionist, modern, ajungându-se la recolte bune. În anul 2021, stațiunea avea un excedent de un milion de lei, obținut din exploatarea terenurilor agriciole. S-au făcut și reparații, plus investiții. Stațiunea a renăscut. În plus, găzduiește și evenimente științifice, dar și târguri pentru fermieri. La toate acestea se adaugă numeroase proiecte, de câteva milioane de euro pentru dotarea laboratoarelor de cercetare și alte modernizări.

Datorită cercetărilor și a rezultatelor obținute, Stațiunea de Cercetare de la Popăuți este considerată una dintre cele mai importante stațiuni de cercetare zootehnice din România. Ba chiar, conducerea vrea să o omologheze la nivel european. „Nicio o altă stațiune nu a reușit să omologheze șase linii de culoare în cadrul unei rase la specia ovină”, spune Ionică Nechifor.

Sursa: Adevărul

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Educație

Povești regale, talente de pretutindeni: Elevi din Botoșani, prezenți la Gala „Basmele Reginei Maria”, ediția a XX-a

Publicat

Publicitate

Joi, 19 iunie 2025, la ora 12, în grădina Palatului Elisabeta va avea loc, în prezența Alteței Sale Regale Principesa Sofia, ceremonia de premiere a concursului internațional de creație originală ‘Basmele Reginei Maria’, ajuns la ediția a XX-a. Concursul se află sub Înaltul Patronaj al Majestății Sale Margareta Custodele Coroanei și al ASR Principele Radu.

La ceremonie vor lua parte 50 de concurenți, alături de profesori și părinți, din București, Arad, Argeș, Brașov, Călărași, Bihor, Galați, Sibiu, Cluj, Gorj, Olt, Botoșani, Mehedinți, Dolj, Teleorman, Timiș, Tulcea, Vâlcea și din țări precum Franța, Marea Britanie, Suedia, Letonia și Bulgaria.

Concursul internațional ‘Basmele Reginei Maria’ a avut prima ediție în anul 2006 și a fost creat la inițiativa Palatului Copiilor din Craiova și a Inspectoratului Școlar Județean Dolj, cu participarea Colegiului Național Frații Buzești și a Colegiului Național Carol I din municipiul Craiova.

Evenimentul va începe la ora 12.00 și va avea loc în grădina palatului.

Citeste mai mult

Eveniment

Bărbatul care a nenorocit pe viață un polițist din Suceava, în timpul unei percheziții, a fost arestat în Norvegia. Tribunalul Botoșani l-a condamnat la 12 ani și 8 luni de temniță

Publicat

Publicitate

Marți, în urma activităților operative comune realizate de către Poliția Română, prin Direcția de Investigații Criminale – Serviciul Urmăriri – I.G.P.R. și Serviciul de Investigații Criminale – Compartimentul Urmăriri – I.P.J. Suceava, și autoritățile norvegiene, prin accesarea canalelor de cooperare și în baza suportului informativ oferit, a fost depistat și arestat, pe teritoriul Norvegiei, un bărbat, de 37 de ani.

Acesta era urmărit național și internațional, având emis, de către Tribunalul Botoșani, un mandat de executare a pedepsei cu închisoarea de 12 ani și 8 luni pentru săvârșirea infracțiunilor de tentativă la omor, ultraj și trafic de persoane.

La data de 5 decembrie 2017, în timpul efectuării unei percheziții la domiciliul său, pentru a se sustrage de la răspundere penală, bărbatul de 37 de ani a lovit cu o sabie în zona cranio-cerebrală și a brațului stâng, un polițist din cadrul Serviciului pentru Acțiuni Speciale – I.P.J. Suceava, care se afla în exercitarea atribuțiilor de serviciu, punându-i viața în pericol și determinându-i o infirmitate și pierderea capacității de muncă, precum și încadrarea în gradul II de invaliditate.

De asemenea, în perioada mai 2017, acesta a constrâns o persoană pentru a vinde pliculețe cu substanțe interzise, aceasta fiind sechestrată și aflată sub supravegherea unei alte persoane, într-un apartament din municipiul Iași.

Ulterior, având în vedere modificările legislative și faptul că persoana condamnată s-a sustras executării pedepsei, polițiștii au întocmit un nou dosar penal privind săvârșirea infracțiunii de evadare, urmând a fi soluționat procedural prin unitatea de parchet competentă.

Pentru exploatarea informațiilor obținute în activitatea de căutare, urmărire și arestare a bărbatului, polițiștii Serviciului Urmăriri din cadrul Direcției de Investigații Criminale au declanșat o operațiune ENFAST în care au beneficiat de sprijinul unităților de urmăriri din Germania, Franța și Spania, iar pentru arestarea acestuia au cooperat direct cu structura de urmăriri din cadrul Poliției Districtului Oslo-Regatul Norvegiei.

Publicitate

În prezent, persoana urmărită se află în custodia autorităților judiciare norvegiene, urmând să fie supusă procedurii de punere în executare a mandatului european de arestare emis pe numele său, și de predare către autoritățile judiciare române.

Citeste mai mult

Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (361)

Publicat

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist

 

DIN CAIETUL MEU DE ÎNSEMNĂRI

Ce  mai zic poeţii: Alexandru Sfârlea: „Ca să nu urmeze după duminică, ziua de luni s-a ascuns în locul gol lăsat de ziua de sâmbătă, ca o gaură neagră în plămâni”; Alexandru Sfârlea: „Am timpanele fisurate de la auzul ştirilor TV”; Alexandru Sfârlea: „Un căpeţel de smotocită sfoară este echivalentul situării tale  în lumea literară”; Marcel Vişa: „Poeţii iubesc doar băncile din  parcurile unde hrănesc porumbeii cu litere”; Marcel Vişa: „Poeţii nu poartă verighetă, cei care o au o ţin veşnic la amanet”; Vasile Igna: „Când moare un poet se face întuneric, dar silabele luminează inima unui astru vecin”;

Preotul Ciprian Florin Apetrei, în „Ziarul Lumina” din 11 martie 2020,  explică forma cifrei opt în care sunt făcuţi mucenicii în zona Moldovei: „…are un înţeles teologic şi ne arată influenţa monahală isihastă din mănăstirile moldave în viaţa credincioşilor din această zonă. Cifra 8 semnifică ziua a opta. În acest sens, în teologia Sfinţilor Părinţi, veşnicia creaţie9i transfigurate prin Hristos Domnul este redată de expresia „ziua a opta a creaţiei”. În opoziţie cu săptămâna de şapte zile, care măsoară timpul finit, ziua a opta arată modul existenţei mai presus de materie şi de timp” (Sfântul Maxim Mărturisitorul), defineşte un nou început şio altă stare care nu va mai fi supusă schimbării, pentru că „ziua a opta” nu va sfârşi niciodată şi nici nu va fi măsurată cu perioade trecătoare ale timpului, ci „va fi un timp format nu din succesiuni de momente trecătoare, pieritoare, ci din relaţia de dragoste plenară, care se săvârşeşte neîncetat într-o transfigurare dinamică din slavă în slavă” (Christos Yannaras). Ziua a opta este caracterizată de desfiinţarea distanţei fizice dintre Dumnezeu şi om, înseamnă unirea lui Dumnezeu cu Adam cel universal, fără să atingă sau să forţeze libertatea fiecărei persoane”;

Alex Ştefănescu, în „Luceafărul de dimineaţă” nr. 2 din 2020, prezintă câteva tendinţe caracteristice literaturii de după 1989:

Publicitate
  1. „cărţile cu o problematică politică încep să aibă un caracter explicit, renunţându-se treptat la stilul aluziv în utilizarea căruia scriitorii români ajunseseră în timpul comunismului la o adevărată virtuozitate”;
  2. „literatura pe teme erotice ia forme agresive şi sfidătoare, devenind frecvent licenţioasă, în replică la puritanismul impus de cenzura comunistă. Această defulare se asociază cu tentaţia de a scrie o literatură comercială, care să se vândă repede şi să asigure câştiguri mari, în stil americănesc”;
  3. „în mod numai aparent paradoxal, în paralel cu literatura erotică lipsită de prejudecăţi, se afirmă rapid şi o literatură de inspiraţie religioasă. Explicaţia este aceeaşi. Şi religiozitatea fusese îndelung reprimată în timpul comunismului”;

 

Nicolae Georgescu, în „Luceafărul de dimineaţă” nr. 2 din 2020, publică eseul „Actualitatea lui Maiorescu”. Reţin două aspecte care îl vizează pe Eminescu: 1. „Se spune (ziarele) că la cenaclul său din strada Mercur se citea (şi se comenta) „Luceafărul”, fără ca autorul să fie de faţă, după-amiaza sau seara. Momentul era înscris, oarecum, între evenimentele mondene ale Bucureştilor. Volumul de „Poesii” al lui Eminescu, foarte elegant, foarte scump, nu-i era dedicat publicului larg, tinerilor de pildă. „Managerul” său, Titu Maiorescu, l-a gândit pentru înalta societate, mai ales cea a doamnelor sau întreţinută de ele. În saloanele bucureştene, care înfloresc după ridicarea României la rangul de regat, se stabileşte notorietatea poetică a lui Eminescu”; 2. „Discutând atât de intens cu textul eminescian, Titu Maiorescu este, de fapt, întemeietorul eminescologiei ca ştiinţă, pentru că schimbările pe care le face el au motivaţie şi, mai ales, pentru că asta le permite editorilor de după el să schimbe, adică să şi-l apropie pe poet ca text. A merge din comparaţie în comparaţie, apoi cu manuscrisele, apoi cu primele tipărituri: asta înseamnă chiar eminescologie – şi se naşte din marea, imensa pasiune a Mentorului Junimii pentru poezie în sine.  Iată că, prin simplificarea textului, el transmite ceva saloanelor bucureştene întreţinute de doamne respectabile din înalta societate…”;

 

Ce mai zic poeţii: Felix Sima: „Umblă poezie tot cu capul spart / Umblă poezia ca un ameţit / Umblă poezia ca un hoţ de fete / Umblă poezia ca o fată mare / Umblă poezia căutând poeţi”; Gabriela Chiran: „…să dau pe gât / jumătatea plină a cuvântului / jumătatea plină a inimii /  jumătatea plină a frumuseţii / jumătatea plină a adevărului”; Ovidiu Genaru: „Frigul îi suflă prin oase ca vântul prin tuburi de orgă”; Octavian Doclin: „…astăzi când reciteşte / poemul sub cuvintele lui / vede cum zac putrezite / cuvintele la care a renunţat / chiar de la început”; Ioan Baba: „Poetul îşi căleşte cuvintele ca fierarul / Ce-i potcoveşte numai / Pe cei care nu  se potcovesc singuri / Întrebarea bizară este / Dacă poetul-potcovarul / Se potcoveşte pe sine sau nu”; Gela Enea: „…ne-am lipit buzele în ultimul sărut / cum se lipeşte pana unei păsări în sângele / de pe botul animalului de pradă”; Gela Enea: „…lupta cu sinele este un fel de prescură / câte puţin câte puţin / până te-nghiţi şi devii un dumicat frenetic de lut”;

Dan Stanca, în „Luceafărul de dimineaţă” nr. 2 din 2020, scrie despre o temă care îmi place: „Din când în când e bine să ne amintim că literatura unui popor nu e formată doar din vârfuri, din scriitori excepţionali şi din capodoperele pe care ei le produc. Literatura ţării este formată şi din nivelele care se află dedesubtul vârfurilor. E vorba aşadar de un relief complex, în care, cum ar veni spus, fiecare pietricică îşi are locul ei. Spun aceasta deoarece de multe ori mi-am dat seama că prea suntem obsedaţi de cotele maxime şi că textele care nu se află la acest nivel cad deci într-un con de umbră la care nimeni nu se uită. Nimic mai fals! O literatură cuprinde şi autori de mâna a doua – sintagma nu are nimic peiorativ – care dovedesc hărnicie, cultură şi, ceea ce e mai important, respect pentru cuvântul scris. Literatură nu poate face acela care ia în zeflemea literatura, o desconsideră, o consideră ceva fără importanţă. Oricum ai fi, cu mai mult sau mai puţin talent, ai datoria să crezi în ceea ce faci”;

Gabriela Rusu-Păsărin, în „Ramuri” nr. 2 din 2020,  face o scurtă prezentare a maniheismului, decodând simbolistica mărţişorului: „În viziunea maniheistă, omul este privit ca un nesfârşit câmp de luptă al principiului dualităţii. Partea binelui este reprezentată de suflet, format din lumină, partea negativă este apanajul trupului, compus din pământ negru. Sufletul nu poate fi corupt, susţine această concepţie, el defineşte persoana.  Filozoful persan Mani propovăduia că, încă de la începuturile creaţiei, au coexistat două naturi opuse: întunericul şi lumina. Pacea şi liniştea erau apanajul luminii, pe când în întuneric existau constante frământări. În aceeaşi cheie de decodare trebuie înţeleasă şi simbolistica mărţişorului din spaţiul românesc: şnurul roşu simbolizează viaţa, speranţa, şnurul alb (sau negru), întunericul, moartea, forţa răului.  Din lupta contrariilor rezultă bucuria clipei, triumful vieţii, trecerea ireversibilă a vieţii care este atenuată ca trăire prin lumina clipei ce domină întunericul îndoielii, al tristeţii.”;

În „Orizont” nr. 2 din 2020, Cristian Pătrăşconiu propune ancheta „În ce raporturi vă aflaţi cu nostalgia?”. Reţin câteva răspunsuri: Liana Alexandru: „aveam un fel, pe care nu l-am desluşit nici până azi, de aşezare în spaţiile dragi când eram copil”; Ana Barton: „Duc tot ce am cu mine. Trecutul meu e în prezentul meu şi amândouă mă poartă către clipa ce va să vie”; Roxana Dumitrache: „când eram foarte mică, îmi imaginam că nostalgia e boala oamenilor mari. Ca durerea de oase sau certurile şoptite în limba germană ale bunicilor”; Alina Gherasim: „aş prefera un tip de nostalgie inversată, a întâmplării sau a locului către persoană, să simtă şi el abisul melancoliei. Sau un tip de nostalgie pentru un timp  viitor”; Episcopul Ignatie al Huşilor: „Fără a fi idealist, pot spune cu maximală certitudine că am o singură nostalgie: nostalgia unei libertăţi interioare profunde şi nesincopate”; Martin S. Martin: „Şi-i dăm dreptate lui Siddhartha Mukherjee: „amintirile fac trecutul mai viu, realitatea este cea care se descompune”; Monica Pillat: „nostalgia face prezent absentul şi atât timp cât ne e dor de „altceva” nu ne putem rătăci”; Ariana Rosser Macarie: „Pentru mine, e o hoaţă notorie. Vicleană, învăluitoare, măsluitoare, îi fură eului meu care trăieşte bunul lui vital cel mai preţios: clipa, timpul prezent, şi-mi dă la schimb un eu care îşi aminteşte. Îşi aminteşte ce? Trecutul, căruia cu cât mai mult îi curtez substanţa, cu atât atribui mai multă valoare unor crâmpeie preferate: amintiri-bărci rătăcitoare abandonate în ceaţa tăcută”; Ioan Stanomir: „Nostalgia este asemenea unei porţi: în spatele ei se află largul domeniu al visului”; Ioana Scoruş: „Nostalgia? Mi-ar fi uşor să vorbesc despre cum aş vrea să ningă mult, fabulos, interminabil, ca-ntr-un poem de Cărtărescu sau ca într-o nuvelă rusească şi zăpada să acopere totul, albă, strălucitoare şi caldă, pâlpâind în albastru când noaptea se aşează peste ea, să stau dindărătul ferestrei şi aburii respiraţiei să acopere  geamul pe care, cu degetul tremurat, să desenez o inimă. Ca în copilărie. Şi apoi să ningă iar”; Tatiana Ţîbuleac: „Chiar dacă vine din trecut, nostalgia mea trăieşte astăzi, ca o prietenă din copilărie care se mută cu mine ori de câte ori e nevoie, în altă ţară, în alt cartier, la alt balcon”;

 

 

 

Citeste mai mult

Eveniment

O zonă din municipiul Botoșani a rămas fără apă. De vină ar fi o avarie

Publicat

Publicitate

Pentru remedierea unei avarii survenite pe conducta de alimentare cu apă din material PHD, cu diametrul de 110 mm, situată pe strada Ștefăniță Vodă nr. 12, din municipiul Botoșani, S.C. Nova Apaserv S.A. anunță  întreruperea furnizării apei potabile începând de astăzi, 18 iunie 2025, ora 19:00, până mâine, 19 iunie, ora 13:00.

În acest timp, vor fi afectați consumatorii de pe strada Ștefăniță Vodă și de pe străzile adiacente.

Ne cerem scuze pentru neplăcerile create utilizatorilor din zonă, pe care îi asigurăm că echipele de intervenție vor face tot posibilul pentru finalizarea lucrărilor și reluarea furnizării apei potabile, în cel mai scurt timp.

 

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending