Actualitate
Botoșani: Oaia cu pielicele unicat în lume, preferata lui Ceaușescu. A fost creată la una dintre cele mai importante instituții de cercetare
Conform statisticilor oficiale, România se află pe locul doi la nivel european privind numărul de oi și capre, după Spania. Cu alte cuvinte, miorița reprezintă o adevărată bogăție națională. Și asta în condițiile în care tradiția creșterii oilor pe teritoriul României are o vechime de peste două milenii iar mioarele românești, mai ales anumite specii, sunt preferate pe piața arabă. Iar vârful de lance al cercetării și creerii de rase și variații performante la ovine este o stațiune de cercetare din județul Botoșani. Stațiunea de Cercetare a Ovinelor și Caprinelor de la Popouți este una dintre cele mai performante instituții de cercetare ale zootehniei românești. Specialiștii spun că este o adevărată șansă a țării noastre la nivel european, mai ales că instituția de cercetare de la Popăuți ar urma să fie recunoscută oficial la nivel european. Aici a fost creată, genetic, o rasă unicat în Europa, o adevărată delicatesă în țările arabe, una dintre cele mai cerute la export.
Cercetare în domeniul ovinelor cu o tradiție de aproape opt decenii
Creșterea animalelor a fost o ocupație tradițională a localnicilor de pe teritoriul județului Botoșani de astăzi. În plus, Botoșaniul era o zonă agricolă de tradiție, cu mari moșieri și crescători de animale. În plus, datorită comerțului și a dezvoltării zonei încă de la începutul secolului al XIX lea, în Botoșani au fost înființate primele insituții de cercetare și dezvoltare în domeniul zootehnic. Propriu-zis, stațiunea de Cercetare de la Popăuți a fost înființată în 1909. Dar pe atunci era mai degrabă depozit pentru tauri din rasa Sura de Stepă. Abia în anul 1947 s-a înființat Institutul de Cercetări Zootehnice și, mai apoi, stațiuni de Cercetare în toată țara. La Botoșani a fost înființată Stațiunea de Cercetare a Ovinelor și Caprinelor de la Popăuți, comuna Răchiți, având ca obiect de activitate, exact cum îi spune și denumirea, cercetarea acestor specii. Propriu-zis cercetătorii aveau ca scop să îmbunătățească rasele și să le facă mai performante. Și asta au și făcut.
Super-oaia din laboratoarele de cercetare de la Botoșani
Reprezentativă pentru Stațiunea de Cercetare de la Popăuți este o rasă de oaie unică în Europa. Se numește Karakul de Botoșani și este o creație genetică a specialiștilor de la această instituție. Totul începe în anul 1925 când câțiva mari fermieri și cu fonduri de la Ministerul Agriculturii, de la aceea vreme aduc primii 75 de berbeci karakul din Rusia. Karakul este o rasă specifică Asiei Centrale, cu o serie de caracteristici aparte, în special părul lung, capul alungit și grăsimea abundentă de la coadă. Până în anul 1948, efectivele au crescut ajungându-se pânăa câteva sute de capete. Odată cu hotărârea specificului Stațiunii de Cercetare de la Popăuți, cercetătorii s-au apucat de treabă încă din anul 1948. Scopul era să realizeze o nouă rasă de oaie, prin încrucișarea dintre mioarele autohtone, din rasa țurcană și berbecii karakul din Asia Centrală, mai relatează Adevărul.
Prin încrucișări genetice realizate la modul științific s-a ajuns, după aproximativ patru decenii de cercetare și muncă, la o nouă rasă, karakul de Botoșani. Aceată rasă a fost omologată în anul 1988 și a rămas, datorită calităților sale deosebite, unicat la nivel european. Avea rezistența rasei autohtone la care se adăugau caracteristicile extraordinare ale karakulului asiatic. Era o rasă apreciată în special pentru pielicele de o frumusețe unică. „Este unică la nivel mondial, din punct de vedere al paletei de culori, dar și al calității. Nu există o altă rasă cu așa mare varietate de culori“, spune Ionică Nechifor, director al Stațiunii de Cercetare Popouți, dar și crescător de oi karakul. Totodată, karakul de Botoșani a ajuns faimoasă în țările arabe, unde este o delicatesă datorită gustului cărnii dar și a grăsimii. Conform standardelor, o femelă karakul ajunge la 45 de kilograme, iar berbecii ajung și la 75 de
Pielicele de top la nivel mondial l-au fermecat până și pe Ceaușescu
Cercetarea la Popăuți nu s-a oprit odată cu omologarea rasei. De mai bine de patru decenii se caută în permanență soluții de ameliorare și de diversificare a acestei rase. Inclusiv crearea unor rase noi. Una dintre cele mai mari realizări este diversificarea paletei de culori la pielicele, tot prin încrucișări și studii genetice. Este o oaie unicat ca diversitate de culori a pielicelelor. De altfel, karakul de Botoșani este renumită pentru culoarea neagră, lucioasă, strălucitoare a pielicelei, din care se făceau căciuli de „Astrahan”.
„Este cea mai valoroasă linie din cadrul rasei karakul. Nu se mai întâlneşte la nicio altă rasă din cadrul speciei ovine şi este o linie extrem de rară, care nu se întâlneşte oriunde. În România nu mai există asemenea linie“, spune directorul Stațiunii de Cercetare. Varietatea este foarte mare. Există inclusiv o varietate de pielicele roz, rezultate evident din încrucișări și cercetări genetice. Această pielicică roz face furori la târgurile de profil. Căciulile, cojoacele și pielicele de karakul de Botoșani sunt căutate efectiv peste tot în lume. Dar mai ales în Germania, Canada, Rusia și Ucraina. Pielicele de karakul au câștigat un premiu important, în 2009, la Messe Berlin, un târg expozițional, aflat în top 10 mondial. O haină din pielicele de astrahan costă și 3000 de euro.”Nicio stațiune nu a reușit să omologheze șase linii de culoare în cadrul unei rase la specia ovină”
Cu toate aceste realizări, Stațiunea de Cercetare de la Popăuți s-a zbătut, după anii ’90, într-o subfinanțare cruntă, acumulând datorii enorme. La începutul anilo 2000 ajunsese în paragină. Salvarea a venit acum șapte ani, atunci când statul român, prin Ministerul Agriculturii, a achitat datoriile istorice ale stațiunii iar conducerea instituției a elaborat un plan de redresare foarte eficiente. Având în vedere că stațiunea de cercetare deține suprafațe întinse de teren, aproximativ 1000 de hectare, s-a investit masiv în utilaje agricole. Mai precis, s-au investit patru milioane de lei în utilaje agricole performante.
Pământul a fost cultivat la modul profesionist, modern, ajungându-se la recolte bune. În anul 2021, stațiunea avea un excedent de un milion de lei, obținut din exploatarea terenurilor agriciole. S-au făcut și reparații, plus investiții. Stațiunea a renăscut. În plus, găzduiește și evenimente științifice, dar și târguri pentru fermieri. La toate acestea se adaugă numeroase proiecte, de câteva milioane de euro pentru dotarea laboratoarelor de cercetare și alte modernizări.
Datorită cercetărilor și a rezultatelor obținute, Stațiunea de Cercetare de la Popăuți este considerată una dintre cele mai importante stațiuni de cercetare zootehnice din România. Ba chiar, conducerea vrea să o omologheze la nivel european. „Nicio o altă stațiune nu a reușit să omologheze șase linii de culoare în cadrul unei rase la specia ovină”, spune Ionică Nechifor.
Sursa: Adevărul
Urmăriți Botosani24.ro și pe 
Google News
Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:
ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.
Eveniment
Cum poți avea acces la Wi-Fi gratuit de la hotspoturi publice în UE. Aplicația care te conectează la internet în toată Europa
WiFi4EU este o inițiativă condusă de Comisia Europeană pentru a aduce conexiuni publice Wi-Fi la municipalitățile locale și și-a propus să îmbunătățească conectivitatea în întreaga Europăm scrie alba24.ro.
WiFi4EU urmărește să creeze o rețea paneuropeană de hotspoturi publice pentru europeni în municipalitățile din întreaga Uniune Europeană.
Potrivit portalului Comisiei Europene, cu ajutorul aplicației WiFi4EU, poți localiza rapid hotspot-urile disponibile din apropierea ta și poți să accesezi o rețea de peste 93.000 de hotspot-uri în întreaga Europă, inclusiv Islanda, Marea Britanie și Liechtenstein, având o experiență online privată, fără urmărire sau colectare de date.
WiFi4EU este complet gratuit
Municipalitățile locale au solicitat un voucher în valoare de 15 000 EUR, care acoperă costurile de instalare a unui hotspot Wi-Fi în oraș, care funcționează pe o perioadă minimă de trei ani. Toți locuitorii locali și vizitatorii municipalităților de succes au acum acces liber la internet.
Normele stabilite de Comisia Europeană garantează că nici remunerația monetară, nici alte forme indirecte de plată, prin publicitate sau agricultură de date, nu se află în rețeaua WiFi4EU pentru o perioadă de trei ani de angajare.
Cum poți avea acces gratuit la rețelele WiFi4EU din toată Europa
Poți descărca aplicația (disponibilă pentru iOS și Android), accesând acest link.
După ce ați descărcat aplicația, deschideți-o și va afișa automat hotspoturile WiFi4EU din apropiere. Apoi, puteți găsi hotspoturile Wi-Fi pe dispozitivul mobil.
Inițiativa WiFi4EU a fost lansată oficial de Comisia Europeană în anul 2018, ca parte a unui efort amplu de a reduce decalajul digital dintre cetățenii din diferite regiuni ale Uniunii Europene.
Scopul principal al acestui program este de a oferi acces gratuit la internet de mare viteză în spațiile publice din orașele și comunele din Europa, inclusiv din zonele mai puțin dezvoltate sau izolate, unde accesul la internet nu este atât de facil.
Vouchere WiFi4Eu pentru comunitățile locale
Administrațiile locale din întreaga Uniune Europeană au avut oportunitatea de a aplica pentru voucherele WiFi4EU cu o valoare de 15.000 de euro, în mai multe runde de finanțare, fiecare rundă fiind extrem de competitivă.
Cererea de finanțare a fost mare, iar alocarea fondurilor s-a făcut pe principiul „primul venit, primul servit”.
Administrațiile selectate au avut la dispoziție un termen limitat pentru a implementa punctele de acces Wi-Fi, în colaborare cu furnizori de echipamente specializați. În total, bugetul s-a ridicat la 108 milioane de euro alocați în patru apeluri de proiecte.
La conectarea la rețeaua Wi-Fi gratuită pentru prima dată, veți fi redirecționat către o pagină de conectare securizată (un portal captiv).
Veți putea să vă conectați cu o simplă funcționalitate click-to-connect. Odată ce v-ați conectat la rețeaua Wi-Fi, puteți începe să navigați liber utilizând WiFi4EU! Mai mult, dacă vă deconectați și vă reconectați într-o perioadă de 12 ore, nu vi se va cere să vă conectați din nou.
România a fost unul dintre beneficiarii majori ai programului WiFi4EU, multe administrații locale primind finanțare pentru a implementa puncte de acces Wi-Fi în spații publice scrie Economica.net.
În total, țara noastră dispune de 8.000 de hot spoturi publice gratuite atât în orașe, cât și în zone rurale.
Eveniment
Liceul Tehnologic „Ștefan cel Mare și Sfânt” Vorona a primit un nou grant Erasmus+ în valoare de peste 62.000 de euro
O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist
DIN CAIETUL MEU DE ÎNSEMNĂRI
Ştefan Vlăduţescu, în „Ramuri” nr. 12 din 2018, scrie despre poezia lui Tudor Cătineanu (volumul „Trădarea rimelor”). Îmi place cum descifrează eul discursiv al poetului pornind dinspre antigeometrie: „Şapte sunt cercurile delimitate poetic în cele şapte capitole ale volumului: 1. „Albastrul metafizic” alcătuieşte „cercul egret”; 2. „Ecourile şi reverberaţiile” sunt cercuri tangente şi secante”; 3. „El şi ea” reprezintă „cercuri înstrăinate”; 4. „Noi, amândoi” formează „cercurile consonante”; 5. „Întemeierile” constituie „geneza cercurilor”; 6. „Dealul şi valea” fac împreună „cercul mioritic”; 7. Finalmente, un „corolar” se arată a fi „cercul fără circumferinţă”;
Bogdan Creţu, în „Contemporanul-ideea europeană” nr. 12 din 2018, face o analiză sub titlul „Subevaluări, supraevaluări în literatura actuală”. Reţinem opiniile despre subevaluări: 1. „Subevaluată mi se pare literatura în general, cu un impact firav în societate, suferind de pe urma unui deficit uriaş de atenţie şi, în special, mult subevaluată mi se pare literatura română”; 2. „A dispărut din peisajul nostru cultural scriitorul profesionist. Adică acel care reuşeşte să trăiască din scris”; 3. „Mult subevaluaţi mi se par azi clasicii. Izgoniţi din manuale, înlocuiţi în programele şcolare sau în subiectele de la bacalaureat cu diferiţi contemporan9i cu opera în „progres”, ei par a fi ieşit din actualitate”; 4. „Nichita Stănescu, de pildă, subevaluat. (…)Poezia lui Nichita Stănescu, în schimb, consumă toate experimentele pe care le deschide, stoarce de semnificaţie toate formulele pe care le încearcă de aceea e neimitabilă. Orice poet care nu reuşeşte să se sustragă influenţei sale cade automat sub epigonism. Nichita Stănescu a închis un drum în poezia română”; 5. „În cazul lui Mircea Cărtărescu, lucrurile sunt diferite: el este şi cel mai subevaluat scriitor contemporan (mulţi îi neagă pătimaş totul!; ştiu scriitori, nu răi, care realmente îl urăsc!); 6. „De o receptare incorectă, umbrită de ieşirile sale intempestive, are parte un uriaş romancier cum e Nicolae Breban, pe lângă care tot felul de autori bine plasaţi, cu o carte-două, nici alea cine ştie ce, par somităţi”; 7. „Mult subevaluată mi se pare Mariana Codruţ, o scriitoare la cel mai bun nivel în generaţia ei şi nu numai”; 8. „Subevaluaţi mi se par unii dintre prozatorii cei mai buni din ultimele decenii: Bogdan Popescu, Răzvan Rădulescu, O. Nimigean, Cristian Fulaş”;
Adrian Alui Gheorghe, în „Luceafărul de dimineaţă” nr. 11-12 din 2018: 1. „poetul nu vrea să îngâne / ce vor să spună cuvintele, / din guşiţele lor ar vrea să scoată / un cântec al mărului putrezind”; 2. „arta pare să fie, / în ultimă instanţă, recunoaşterea faptului / că am greşit lumile”;
Bogdan Creţu, în „Contemporanul-ideea europeană” nr. 12 din 2018, face o analiză sub titlul „Subevaluări, supraevaluări în literatura actuală”. Reţinem, de data aceasta, opiniile despre supraevaluări: 1. „Mircea Horia Simionescu mi se pare mult supraevaluat faţă de autorii cu expunere mai mare înainte de 1990, precum Marin Preda, Nicolae Breban sau Ştefan Bănulescu”; 2. „Radu Cosaşu mi se pare, de asemenea, supraevaluat sau bucurându-se de un prestigiu disproporţionat faţă de anvergura operei”; 3. „Mircea Ivănescu (un poet excelent, nu neg asta) mi se pare supra-expus, comparat cu un Nichita Stănescu, de pildă, subevaluat”;4. „Cei mai supralicitaţi autori de azi mi se par cei mai cunoscuţi, cei mai mediatizaţi, „idolii forului”: Patapievici, Liiceanu, autori de eseuri drăguţe, de jurnale, autobiografii patetice, de bună calitate, de texte combative, polemice, de hagiografii adesea chiar splendide. Dar mie unuia mi-e greu să aleg câte două cărţi ale fiecăruia faţă de care să am certitudinea că rămân”; 5. „Cel mai notoriu este cel al ridicării în rang a unui scriitor meritoriu, adesea mediocru, alteori bun, precum Gabriel Chifu”; 6. „Radu Paraschivescu mi se pare, de pildă, amabil supraevaluat. Ca şi Ioana Pârvulescu”; 7. „Am să dau, cu toate riscurile, un exemplu: Mihai Şora. Am toată admiraţia pentru destinul lui norocos, pentru modul lui simpatic şi înţelept de a-şi purta senectutea, pentru angajamentul lui civic. Numai că mi se pare că s-a creat în jurul lui o imagine cu mult peste ce găsim în cărţile lui”;
Sever Voinescu, în „Dilema veche” nr. 768 din 2018, scrie despre „lectura furioasă”. Este un eseu care iese din tiparele cunoscute când este vorba de clasificarea cititorilor. Un prim tip de cititor este cel care citeşte greşit un autor („pe româneşte: tu spui una, cititorul pricepe cu totul altceva”). Un al doilea tip este cititorul care percepe într-o grilă personală autorul („cititorul este obsedat de ale lui”; percepe radical altceva decât ce a vrut autorul; se întâmplă ca cititorul să nu fie pregătit pentru întâlnirea cu textul, pe care îl ratează cu totul”; poate că cititorul nu este suficient de cultivat, poate că sensibilitatea lui are alte coordonate”). Un al treilea tip, foarte prezent în ultimul timp din perspectiva lui Sever Voinescu, este adeptul lecturii furioase („infinit mai periculos decât „inocenta” nepotrivire dintre autor şi cititor”; „se încadrează în categoria marilor patologii ale României de azi pentru că sufocă pur şi simplu mintea omenească, punând într-o permanentă isterie (isteria este reacţia oricărei minţi în asfixie); simptomatologic e aşa: citeşti un text şi pricepi de acolo ce vrei”; „fenomenul lecturii furioase este, cred, o consecinţă a atrofierii lecturii în general”);
Sever Voinescu, în „Dilema veche” nr. 768 din 2018, despre cum citesc românii: „Se ştie, românii citesc puţin. Studii de toate felurile converg convingător: piaţa de carte şi piaţa de media culturală a României este cea mai mică din Europa în termeni absoluţi. Adică om fi noi a şaptea naţiune din Europa ca populaţie, dar în materie de lectură suntem ultimii. În cifre absolute, ţări cu populaţii mult mai mici decât a României citesc mai mult. Or, dacă lectura a devenit un asemenea rar obicei, atunci lectura intransigentă şi obtuză se impune. Cu cât citeşti mai puţin, cu atât citeşti mai înverşunat şi cu atât beneficiile excepţionale ale cititului se sting”;
Cum poți avea acces la Wi-Fi gratuit de la hotspoturi publice în UE. Aplicația care te conectează la internet în toată Europa
CALENDAR ORTODOX 2024: Sfânta Cuvioasă Parascheva, ocrotitoarea Moldovei
Liceul Tehnologic „Ștefan cel Mare și Sfânt” Vorona a primit un nou grant Erasmus+ în valoare de peste 62.000 de euro
MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (290)
Peste 53.000 de pelerini aşteaptă să se închine la moaştele Sfintei Parascheva
Anchetă la Casa Verde Fotovoltaice: Dosarele înscrise în mai puțin de un minut vor fi verificate. Anunțul ministrului Mediului
OPINII Cătălin Silegeanu: „Tu știi cum manipulează candidatul tău?” – O replică la campania cinică a liberalilor”
MOȘII de TOAMNĂ: Când se ține această rânduială și ce NU se împarte de pomană
Botoșani: Oaia cu pielicele unicat în lume, preferata lui Ceaușescu. A fost creată la una dintre cele mai importante instituții de cercetare
FOTO: Construirea blocului de locuințe de serviciu pentru specialiști, scoasă la licitație de ANL
„Invitatul Zilei” la Botosani24.ro: Gabriel Alexe, profesor de matematică și poet. Laureat al Marelui Premiu “Nicolae Labiș”
Valeriu Iftime: „Oamenii cu adevărat valoroși în politică sunt cei care au demonstrat de-a lungul timpului că pot reuși în viață prin propriile forțe”
„Invitatul Zilei” la Botosani24.ro: Marius Rogojinschi, Managerul Teatrului pentru Copii și Tineret „Vasilache”
„Invitatul Zilei” la Botosani24.ro: Cristian Lazarovici, președinte Uniunea Armenilor Botoșani
„Invitatul Zilei” la Botoșani24.ro: Primarul comunei Roma, Cosmin Cîșlariu
„Invitatul Zilei” la Botoșani24.ro: Doina Federovici, președintele Consiliului Județean Botoșani
„Invitatul Zilei” la Botoșani24.ro: Mirel Manea, directorul Filarmonicii “George Enescu” din Botoșani
-
Economie2 ani agoManagerul celei mai puternice companii de la Botoșani s-a sinucis
-
Eveniment2 ani agoCe se poate construi fără autorizație. Noi reguli pentru avizarea documentelor
-
Eveniment1 an agoFOTO: Biserica Ortodoxă este în DOLIU. Un preot îndrăgit, profesor universitar, și-a pierdut viața într-un accident cumplit
-
Eveniment2 ani agoFOTO: „Doamne, îndură-te de bătrâni, de tineri, de pruncii de la sân!”. Sute de oameni s-au rugat în genunchi la Buzeni
-
Actualitate1 an agoDe la 1 august sau 1 septembrie 2023 salariul minim ar putea crește din nou
-
Actualitate1 an agoFiica unor profesori de excepție din Botoșani a luat 10 la TITULARIZARE, una dintre cele șase note maxime la nivel național
-
Eveniment2 ani agoPlânge dealul, plânge valea: „Mor animalele de sete”. Aproape un sfert din judeţul Botoşani în pragul disperării din cauza apei
-
Eveniment1 an agoFOTO: Un autobuz cu pasageri a luat foc în mers
