Comunități întregi din nordul Moldovei trăiesc la mila lui Dumnezeu. Este vorba despre mii de persoane din mediul rural care nu au acces facil la servicii medicale. Și asta din cauza deficitului tot mai mare de medici de familie. Tot mai puțin absolvenți sunt dispuși să aleagă acestă specializare, scrie ADEVĂRUL.
Adășeniul este una dintre comunele fără medic de familie FOTO Cosmin Zamfirache
În România, conform oficialilor de la Casa Națională de Asigură de Sănătate( CNAS) mai este nevoie de încă 1500 de medici de familie. În aceste condiții peste 190 de localități nu au asistență medicală de bază, adică nici măcar un cabinet de medicină de familie funcțional. Una dintre cele mai grave situații este în zona de nord a Moldovei, în mediul rural. Sunt comune întregi rămase fără medic de familie, fără niciun fel de asistență medicală. Nu au nici măcar farmacie. Iar situația este gravă și din punct de vedere social. Satele sunt îmbătrânite, pline de bolnavi cronici, cu pensii de CAP care nu-și permit o deplasare la un medic specialist din oraș sau să-și cumpere medicamentele la preț întreg. Este o situație dramatică iar mulți bătrâni efectiv mor cu zile, în casă. În comuna Adășeni, județul Botoșani, una dintre cele mai sărace din România, asistentul medical comunitar, până să facă rost de o mașină personală, bătea kilometri întregi pe jos, pentru a face rost de rețete pentru bătrânii din comună. Specialiștii de la Casa Județeană de Asigurări Botoșani, de exemplu, spun că tinerii absolvenți de medicină nici nu vor să audă de medicina de familie.
Peste 7000 de oameni fără asistență medicală de bază
Botoșaniul este unul dintre cele mai sărace județe din România. Asistența medicală gratuită este efectiv esențială pentru supraviețuirea oamenilor din mediul rural. Și asta în condițiile în care, după exodul tinerilor în străinătate, multe sate sunt populate, în proporție de 60%, unele chiar 80%, cu persoane în vârstă, cu pensii de CAP. „Dacă nu primesc rețetă, nu i-au pastile. Și cu rețetă compensată eu trebuie să dau 150 de lei pe lună. Și eu primesc numai 1500 de lei pensie. Dacă nu este rețetă, fac rugăciune la Doamne-Doamne și cum a hotărâ. Că dacă i-au medicamentele la preț întreg, nu am ce mânca și nici cu ce mă încălzi”, spune o femeie din Avrămeni, relatează ADEVĂRUL.
Culmea, în acest județ cu multe cazuri sociale, medicina de familie este o problemă uriașă. În sensul că deficitul este tot mai mare de la un la altul. Nu mai puțin de 28 de posturi sunt vacante și nu le ocupă nimeni. În jur de 20 sunt în mediul rural. Asta înseamnă peste 7000 de oameni fără medic de familie. Unii nu au medic de familie și nici dispensar funcțional pe o rază de peste 20 de kilometri. În comune precum Adășeni sau Dimăcheni nu este nici măcar farmacie. Iar situația tinde să devină disperată. Peste 44% dintre medicii de familie existenți sunt în prag de pensionare.
Oamenii din Adășeni nu au asistență medicală FOTO Cosmin Zamfirache
Evident, nimeni nu vine să le i-a locul. „De mult se prefigurează o criză a medicilor de familie. În fiecare an numărul medicilor de familie a devenit tot mai mic. În plus, este și o îmbătrânire a acestor medici de familie. Vârsta acestora fiind de peste 60 de ani. Avem 62 de medici de familie din 141, cu vârsta de peste 60 de ani. Deci 44% din medicii de familie aflați în contract cu CJAS au peste 60 de ani.”, spune Alina Mustiață, directorul Casei Județene de Asigurări de Sănătate Botoșani. Pentru un sătean din comune precum Adășeni, Manoleasa sau Viișoara, un drum până la un medic înseamnă peste 60 de kilometri, ore de stat la cozi și o zi pierdută pe drumuri. „Este cumplit pentru un bătrân. Trebuie să meargă cum poate, cu un autobuz, dimineaţa, sau cu o mașină de ocazie. Efortul este foarte mare pentru ei. Mă duc eu să le aduc rețete, trimiteri, medicamente”, spune Alina Axinie, asistent medical comunitar la Adășeni.
Medicii tineri nu vor să audă de cabinetele de la țară
De multe ori s-a pus problema că medicii tineri evită să se înscrie la rezidențiat pe medicină de familie pentru a nu ajunge în mediul rural. Tocmai fiindcă acolo nu există condiții pentru desfășurarea profesiei. În ultimii zece ani, autoritățile locale din multe comune au investit bani în amenajarea de cabinete medicale moderne, dotate cu tot ce trebuie. Precum cel de la Adășeni. Nici așa nu s-a găsit medic de familie. Nici măcar reabilitarea completă a drumurilor din județ, dar nici finanțările extra făcute prin Casa Națională de Asigurări. „Medicina de familie nu prea este căutată la rezidențiat. Deci nu avem tineri care să aleagă această specialitate. Finanțarea este bună în prezent, adică s-a rezolvat problema finanțării”, spune Alina Mustiață, scrie ADEVĂRUL.
Publicitate
În Adășeni, de exemplu, a fost medic de familie acum mulți ani, a plecat însă la Suceava, la un centru de primiri urgențe. Sătenii din comunele botoșănene dar și specialiștii de la CAS sunt convinși că medicii tineri fug de fapt de zonele rurale. ”Probabil din cauza faptului că sunt mai multe posturi în mediul rural.”, adaugă șefa de la CJAS. În satele din Botoșani sunt mulți bătrâni și nu prea există viață socială. Adică nu sunt restaurante, locuri de petrecut timpul liber. În afara crâșmelor din cătune. Multe comune sunt la mare depărtare de oraș. „A venit un tinerel, cred că era doctor, nu știu. Dar așa părea. S-a uitat la cabinet. Era cu o fată, număr de Iași la mașină. A mers așa un pic pe ulițe pe aici. A strâmbat din nas și a plecat. Cabinetul este dotat, dar îi plictiseală aici, să facă omul după program”, mărturisește în localnic. Greul îl duc asistenții medicali comunitari, o rețea dedicată, cu pregătire medicală care adună rețete, cumpără medicamente, fac tot ce pot pentru a-i ține în viață pe bătrâni.
ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.
Primăria Comunei Vorona a fost distinsă cu un premiu important la categoria „Responsabilitate socială” în cadrul Ediției a X-a a Galei Turismului „Descoperă Nord-Est”, eveniment aniversar desfășurat anul acesta la Botoșani. Distincția recunoaște eforturile administrației locale de a transforma Vorona într-o destinație rurală cu identitate puternică și vizibilitate în creștere pe harta turistică a Moldovei.
Reușita vine ca o confirmare a investițiilor și proiectelor prin care comuna promovează patrimoniul natural, cultural și religios, punând în valoare atât tradițiile vii ale comunității, cât și peisajele deosebite ce atrag tot mai mulți vizitatori. Organizatorii galei au apreciat modul în care Primăria Vorona a reușit să dezvolte inițiative sustenabile, orientate spre protejarea mediului și crearea unor condiții favorabile pentru turismul responsabil, dar și implicarea constantă în evenimente cu impact cultural și social.
Premiul obținut la ediția aniversară „Descoperă Nord-Est” consolidează reputația comunei drept una dintre cele mai dinamice zone rurale din regiune, un spațiu în care tradiția se împletește cu modernizarea, iar valorile locale sunt promovate cu respect și consecvență.
Pentru comunitate, distincția reprezintă nu doar o apreciere oficială, ci și un impuls pentru continuarea proiectelor care pun în lumină autenticitatea Voronei și potențialul ei turistic. Administrația locală transmite că va continua să investească în inițiative ce contribuie la dezvoltarea durabilă a zonei și la creșterea atractivității acesteia pentru turiștii din țară și din străinătate.
Evenimentul de la Botoșani a reunit numeroși reprezentanți ai administrațiilor locale, ai industriei turistice și ai mediului cultural, fiind dedicat promovării celor mai valoroase proiecte menite să evidențieze frumusețea și diversitatea regiunii Nord-Est.
Pentru Vorona, premiul este o recunoaștere bine-meritată și un pas înainte în consolidarea statutului de destinație rurală de referință, apreciată pentru autenticitate, tradiții și ospitalitate.
Ministerul Afacerilor Externe (MAE) informează cetățenii români transportatori de marfă, care se află, tranzitează sau intenționează să călătorească în Ungaria, cu privire la introducerea unei restricții de greutate de 7,5 tone pe tronsonul drumului principal nr. 42 între localitatea Berettyoujfalu și frontiera de stat începând cu 1 ianuarie 2026.
Conform legislației ungare, după introducerea restricției, tronsonul vizat al drumului principal nr. 42 poate fi utilizat prin traversarea zonei cu circulație restricționată doar de acele vehicule de marfă a căror masă totală maximă autorizată, conform certificatului de înmatriculare, nu depășește 7,5 tone.
Fac excepție de la această restricție vehiculele de marfă a căror destinație o reprezintă orașele Biharkeresztes sau Artand (trafic de destinație) și care figurează în documentul de transport, precum și autobuzele, precizează joi MAE.
După introducerea interdicției, traficul de marfă cu masa totală maximă autorizată de peste 7,5 tone va utiliza exclusiv autostrada M4, care oferă un nivel de servicii superior și o alternativă sigură, în comparație cu drumul principal nr. 42.
În cazuri justificate, se poate solicita un permis de acces, care se eliberează gratuit, conform legislației ungare în vigoare, la compania ‘Magyar Kozut Nonprofit Zartkoruen Mukodo Reszvenytarsasag’ (Compania Ungară de Drumuri Publice, Societate pe Acțiuni cu Funcționare Restrânsă, Nonprofit).
Cetățenii români pot solicita asistență consulară la numerele de telefon ale Ambasadei României la Budapesta: +3613847689, Consulatului General al României la Szeged: +3662424431 și Consulatului General al României la Gyula: +3666464579, +3666477147, apelurile fiind redirecționate către Centrul de Contact și Suport al Cetățenilor Români din Străinătate (CCSCRS) și preluate de către operatorii Call Center, în regim de permanență.
Publicitate
De asemenea, cetățenii români care se confruntă cu o situație dificilă, specială, cu un caracter de urgență, au la dispoziție și telefoanele de permanență ale Ambasadei României în Ungaria +36305356912, Consulatului General al României la Szeged +36306777980 și Consulatului General al României la Gyula +36306357181.
În ziua de miercuri, 10 decembrie, 70 de elevi și cadre didactice de la Școala Gimnazială “Alexandru Ioan Cuza” Nr. 7 și Școala Gimnazială „Mihail Kogălniceanu” Nr. 8 din municipiul Dorohoi au participat la cele două activități preventiv-educative desfăsurate de jandarmi în cadrul campaniei ,,Școala ta în siguranță”, adresată claselor gimnaziale.
Discuțiile cu elevii au abordat, în principal, subiecte precum siguranța școlară, evitarea victimizării și a bullyingului, precum și consecințele legale ale săvârșirii unor fapte de natură penală sau contravențională.
De asemenea, jandarmii le-au explicat că ,,prietenii” virtuali nu au întotdeauna intenții bune și au făcut recomandări în ceea ce privește accesarea rețelelor de socializare și riscurile la care se pot expune utilizatorii acestora, prin acceptarea unor „provocări”, expunerea la pericolul hărțuirii sau furtului de date.
Activitățile preventive s-au încheiat cu explicarea modului de folosire responsabilă a numărului unic pentru apeluri de urgență 112 și situațiile în care acesta poate fi apelat, precum și a interdicțiilor legale de utilizare a petardelor și artificiilor.
Polițiștii din Dorohoi, împreună cu cei din Mihăileni, Pomârla și cu sprijinul jandarmilor au desfăşurat activităţi pentru menținerea ordinii publice, precum și pentru prevenirea accidentelor rutiere, pe raza localității Dorohoi și a zonelor limitrofe.
În cadrul activităților desfășurate, au fost legitimate 60 de persoane și oprite pentru control, 51 de autovehicule, iar în urma neregulilor constatate au fost aplicate 20 de sancțiuni contravenționale, în valoare de aproximativ 2.000 de lei.
Sancțiunile au fost aplicate pentru nerespectarea regimului circulației rutiere pe drumurile publice, dintre care 5 pentru nefolosirea centurii de siguranță.
Publicitate
În același context, a fost retras un certificat de înmatriculare și a fost pus în executare un mandat de aducere.