Comunități întregi din nordul Moldovei trăiesc la mila lui Dumnezeu. Este vorba despre mii de persoane din mediul rural care nu au acces facil la servicii medicale. Și asta din cauza deficitului tot mai mare de medici de familie. Tot mai puțin absolvenți sunt dispuși să aleagă acestă specializare, scrie ADEVĂRUL.
Adășeniul este una dintre comunele fără medic de familie FOTO Cosmin Zamfirache
În România, conform oficialilor de la Casa Națională de Asigură de Sănătate( CNAS) mai este nevoie de încă 1500 de medici de familie. În aceste condiții peste 190 de localități nu au asistență medicală de bază, adică nici măcar un cabinet de medicină de familie funcțional. Una dintre cele mai grave situații este în zona de nord a Moldovei, în mediul rural. Sunt comune întregi rămase fără medic de familie, fără niciun fel de asistență medicală. Nu au nici măcar farmacie. Iar situația este gravă și din punct de vedere social. Satele sunt îmbătrânite, pline de bolnavi cronici, cu pensii de CAP care nu-și permit o deplasare la un medic specialist din oraș sau să-și cumpere medicamentele la preț întreg. Este o situație dramatică iar mulți bătrâni efectiv mor cu zile, în casă. În comuna Adășeni, județul Botoșani, una dintre cele mai sărace din România, asistentul medical comunitar, până să facă rost de o mașină personală, bătea kilometri întregi pe jos, pentru a face rost de rețete pentru bătrânii din comună. Specialiștii de la Casa Județeană de Asigurări Botoșani, de exemplu, spun că tinerii absolvenți de medicină nici nu vor să audă de medicina de familie.
Peste 7000 de oameni fără asistență medicală de bază
Botoșaniul este unul dintre cele mai sărace județe din România. Asistența medicală gratuită este efectiv esențială pentru supraviețuirea oamenilor din mediul rural. Și asta în condițiile în care, după exodul tinerilor în străinătate, multe sate sunt populate, în proporție de 60%, unele chiar 80%, cu persoane în vârstă, cu pensii de CAP. „Dacă nu primesc rețetă, nu i-au pastile. Și cu rețetă compensată eu trebuie să dau 150 de lei pe lună. Și eu primesc numai 1500 de lei pensie. Dacă nu este rețetă, fac rugăciune la Doamne-Doamne și cum a hotărâ. Că dacă i-au medicamentele la preț întreg, nu am ce mânca și nici cu ce mă încălzi”, spune o femeie din Avrămeni, relatează ADEVĂRUL.
Culmea, în acest județ cu multe cazuri sociale, medicina de familie este o problemă uriașă. În sensul că deficitul este tot mai mare de la un la altul. Nu mai puțin de 28 de posturi sunt vacante și nu le ocupă nimeni. În jur de 20 sunt în mediul rural. Asta înseamnă peste 7000 de oameni fără medic de familie. Unii nu au medic de familie și nici dispensar funcțional pe o rază de peste 20 de kilometri. În comune precum Adășeni sau Dimăcheni nu este nici măcar farmacie. Iar situația tinde să devină disperată. Peste 44% dintre medicii de familie existenți sunt în prag de pensionare.
Oamenii din Adășeni nu au asistență medicală FOTO Cosmin Zamfirache
Evident, nimeni nu vine să le i-a locul. „De mult se prefigurează o criză a medicilor de familie. În fiecare an numărul medicilor de familie a devenit tot mai mic. În plus, este și o îmbătrânire a acestor medici de familie. Vârsta acestora fiind de peste 60 de ani. Avem 62 de medici de familie din 141, cu vârsta de peste 60 de ani. Deci 44% din medicii de familie aflați în contract cu CJAS au peste 60 de ani.”, spune Alina Mustiață, directorul Casei Județene de Asigurări de Sănătate Botoșani. Pentru un sătean din comune precum Adășeni, Manoleasa sau Viișoara, un drum până la un medic înseamnă peste 60 de kilometri, ore de stat la cozi și o zi pierdută pe drumuri. „Este cumplit pentru un bătrân. Trebuie să meargă cum poate, cu un autobuz, dimineaţa, sau cu o mașină de ocazie. Efortul este foarte mare pentru ei. Mă duc eu să le aduc rețete, trimiteri, medicamente”, spune Alina Axinie, asistent medical comunitar la Adășeni.
Medicii tineri nu vor să audă de cabinetele de la țară
De multe ori s-a pus problema că medicii tineri evită să se înscrie la rezidențiat pe medicină de familie pentru a nu ajunge în mediul rural. Tocmai fiindcă acolo nu există condiții pentru desfășurarea profesiei. În ultimii zece ani, autoritățile locale din multe comune au investit bani în amenajarea de cabinete medicale moderne, dotate cu tot ce trebuie. Precum cel de la Adășeni. Nici așa nu s-a găsit medic de familie. Nici măcar reabilitarea completă a drumurilor din județ, dar nici finanțările extra făcute prin Casa Națională de Asigurări. „Medicina de familie nu prea este căutată la rezidențiat. Deci nu avem tineri care să aleagă această specialitate. Finanțarea este bună în prezent, adică s-a rezolvat problema finanțării”, spune Alina Mustiață, scrie ADEVĂRUL.
Publicitate
În Adășeni, de exemplu, a fost medic de familie acum mulți ani, a plecat însă la Suceava, la un centru de primiri urgențe. Sătenii din comunele botoșănene dar și specialiștii de la CAS sunt convinși că medicii tineri fug de fapt de zonele rurale. ”Probabil din cauza faptului că sunt mai multe posturi în mediul rural.”, adaugă șefa de la CJAS. În satele din Botoșani sunt mulți bătrâni și nu prea există viață socială. Adică nu sunt restaurante, locuri de petrecut timpul liber. În afara crâșmelor din cătune. Multe comune sunt la mare depărtare de oraș. „A venit un tinerel, cred că era doctor, nu știu. Dar așa părea. S-a uitat la cabinet. Era cu o fată, număr de Iași la mașină. A mers așa un pic pe ulițe pe aici. A strâmbat din nas și a plecat. Cabinetul este dotat, dar îi plictiseală aici, să facă omul după program”, mărturisește în localnic. Greul îl duc asistenții medicali comunitari, o rețea dedicată, cu pregătire medicală care adună rețete, cumpără medicamente, fac tot ce pot pentru a-i ține în viață pe bătrâni.
ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.
Măritul Voievod Ştefan cel Mare al Moldovei (1457-1504) a fost numit de popor: bun, mare şi sfânt.
„Bun”, pentru faptele sale de milostenie şi iertarea celor greşiţi; „Mare”, pentru iscusinţa cu care a condus ţara cu dreptate, întrucât prin el Dumnezeu a pedepsit pe cei lacomi şi trădători; „Sfânt”, pentru luptele sale de apărare a întregii creştinătăţi, cât şi pentru numărul mare de biserici şi mănăstiri pe care le-a zidit şi înzestrat cu cele necesare spre slava lui Dumnezeu şi mântuirea credincioşilor.
Deşi a fost încercat de numeroase suferinţe: rana de la picior căpătată în lupta de la Chilia, moartea a patru copii şi a două soţii, trădarea unor sfetnici şi multe războaie, Voievodul nu şi-a pierdut niciodată nădejdea în Dumnezeu, ci şi-a purtat crucea vieţii sale cu răbdare creştinească, luptând cu dârzenie şi neîntrecută iscusinţă împotriva duşmanilor ţării şi ai credinţei. De aceea, istoria mărturiseşte că evlaviosul Ştefan Vodă a trăit nu pentru sine, ci pentru ţara şi credinţa întregului popor.
El aducea mulţumiri şi laudă lui Dumnezeu, nu numai atunci când biruia, ci şi atunci când era biruit, fiind pentru noi o pildă de pocăinţă. Fericitul Voievod a luptat pentru apărarea întregii creştinătăţi, chemând la luptă sfântă pe cârmuitorii creştini ai Europei Ştefan cel Mare şi Sfânt a pus biruinţele în luptele purtate nu seama iscusinţei sale, ci a voii şi puterii lui Dumnezeu.
Pentru credinţa şi smerenia sa, Dumnezeu i-a dat putere şi înţelepciune. Ştefan cel Mare şi Sfânt a fost nu numai un apărător al credinţei creştine în luptele sale cu turcii şi tătarii, ci el a fost şi un mărturisitor al ei prin numărul mare de biserici ridicate cu purtarea sa de grijă, prin înzestrarea lor cu cele necesare slujbelor şi obştei călugărilor, care împleteau rugăciunile de zi şi de noapte cu lucrul mâinilor şi cultura minţii. Ştefan cel Mare şi Sfânt a zidit biserici şi mănăstiri nu numai în Moldova, ci şi în Muntenia şi Transilvania, mărturisind prin aceasta conştiinţa unităţii de credinţă şi neam.
De asemenea şi la muntele Athos, unde pericolul otoman ameninţa tot atât de mult Ortodoxia, a înălţat, înnoit şi înzestrat mai multe biserici şi mănăstiri. Pe toate aceste sfinte lăcaşuri, Ştefan cel Mare le-a înălţat ca mulţumire adusă lui Dumnezeu pentru biruinţele purtate în lupta cu duşmanii creştinătăţii. Ştefan cel Mare şi Sfânt este o icoană de lumină pentru tot poporul dreptcredincios, un ocrotitor al ctitorilor de locaşuri sfinte şi al celor care luptă pentru apărarea dreptei credinţe şi a patriei.
Academicianul Leon Dănăilă, medic neurochirurg, cercetător și inventator de renume internațional, a împlinit astăzi, 1 iulie, venerabila vârstă de 92 de ani.
Academicianul Leon Dănăilă, medic neurochirurg, cercetător și inventator, s-a născut la 1 iulie 1933 în Darabani, județul Botoșani. Este considerat unul dintre cei mai importanți neurochirurgi români și o personalitate științifică de prestigiu internațional.
După absolvirea Facultății de Medicină din Iași (1958), a lucrat ca medic stagiar la Spitalul din Comănești (1958–1960) și la Circumscripția Sanitară din Dărmănești (1960–1961). În 1961 a devenit medic secundar neurochirurg la Clinica de Neurochirurgie a Spitalului „Gh. Marinescu” din București.
A obținut titlul de medic specialist neurochirurg în 1966, doctor în medicină în 1972 cu teza „Neurinomul spinal” și medic primar neurochirurg gradul III în 1974. Ulterior, a condus Secția VII de neurochirurgie vasculară și microneurochirurgie. În paralel, a absolvit cursurile Facultății de Filozofie – Psihologie din București (1972).
Pentru perfecționare, a studiat neurochirurgia în SUA, la New York (bursă Fulbright, 1980–1981), și a participat la specializări în Budapesta, Delft, Moscova, Edinburgh, Glasgow, Düsseldorf, Paris și Bruxelles. A avut ocazia să colaboreze și să schimbe opinii profesionale cu mari personalități neurochirurgicale din lume.
În 1991 a devenit profesor universitar la Clinica II Neurochirurgie a UMF „Carol Davila” din București, iar în 1992, profesor de psihoneurologie la Universitatea „Titu Maiorescu”.
Publicitate
Aplicând tehnici moderne în sala de operație – inclusiv microscopul operator (1979) și laserul (1984) – a redus dramatic mortalitatea operatorie în cazuri complexe: de la 51% la 4% în neurinoamele de acustic și de la 49% la 4% în anevrismele intracerebrale.
De-a lungul carierei, a realizat peste 27.000 de intervenții chirurgicale, dintre care 14.700 cu microscopul operator și 715 cu laserul. Printre acestea se numără peste 2.700 de anevrisme intracraniene, peste 300 de malformații arteriovenoase și peste 350 de neurinoame acustice.
Leon Dănăilă deține 18 brevete de inventator și 10 de inovator, este autor a 39 de cărți de specialitate și are 317 lucrări științifice publicate sau comunicate, dintre care 93 în reviste cu circulație internațională. A participat la peste 150 de manifestări științifice naționale și internaționale.
A fost recompensat cu numeroase premii și distincții, inclusiv patru premii ale Academiei Române pentru lucrările „Tratamentul tumorilor cerebrale” (1995), „Apoptoza” (2001), „Atlas of Surgical Pathology of the Brain” (2002) și „Lasers in Neurosurgery” (2003). A primit Ordinul Național „Serviciul Credincios” în grad de Ofițer (2000) și Comandor (2010), Ordinul Național „Steaua României” în grad de Cavaler (2015) și alte distincții naționale și internaționale.
Este membru titular al Academiei Române (din 2004) și al Academiei de Științe Medicale, membru de onoare al AOSR, dar și membru al numeroase societăți științifice internaționale, precum New York Academy of Sciences, European Association of Neurosurgical Sciences și World Federation of Neurosurgical Societies.
Leon Dănăilă este cetățean de onoare al orașelor Darabani, Dorohoi și Botoșani. De asemenea, face parte din comitetele editoriale ale mai multor reviste medicale și este editor-șef al „Romanian Journal of Neurosurgery”.
Primarul orașului Bucecea, Angel Gheorghiu, a transmis luni un anunț important prin care avertizează populația că apa provenită de la cele patru izvoare publice din oraș nu mai este potabilă și prezintă un risc real pentru sănătate.
„Dragi cetățeni, în urma analizelor de laborator realizate recent de instituții specializate, vă informăm că apa provenită de la cele patru izvoare publice (Izvorul Fântânele, Izvorul de la Gura Leului, Izvorul de la Lupu, Izvorul Elvira) NU mai este potabilă și prezintă un risc real pentru sănătate, în special pentru copii și persoanele cu imunitate scăzută”, a transmis edilul în mesajul public.
Primăria precizează că rezultatele analizelor de laborator au evidențiat prezența unor substanțe peste limitele admise. Cauza principală o reprezintă poluarea excesivă a solului din zonă, generată de activitățile agricole intensive.
„Analizele au evidențiat prezența unor substanțe peste limitele admise, rezultat al unei poluări excesive cauzate de activitățile agricole – în special din cauza folosirii intensive a insecticidelor, îngrășămintelor chimice și altor substanțe parțial toxice care s-au infiltrat în sol și au afectat sursele subterane de apă”, a explicat primarul Angel Gheorghiu.
Din acest motiv, autoritățile locale le cer oamenilor să nu mai folosească apa de la aceste izvoare pentru băut, gătit sau alte utilizări alimentare, până la o nouă informare oficială.
„Vă rugăm să nu mai consumați apa de la aceste izvoare pentru băut, gătit sau alte utilizări alimentare, până la o nouă informare oficială”, se mai arată în apelul transmis populației.
Un incendiu puternic a izbucnit, în această după-amiază, într-o gospodărie din localitatea Mileanca. Flăcările au cuprins un garaj în care se aflau un autoturism, mai multe bunuri și unelte electrice. Din fericire, nu s-au înregistrat victime, însă pagubele materiale sunt considerabile.
La fața locului au intervenit pompierii militari din cadrul Punctului de Lucru Darabani și Detașamentului Dorohoi, sprijiniți de Serviciile Voluntare pentru Situații de Urgență Darabani și Mileanca. Trei autospeciale de stingere au fost mobilizate pentru a limita extinderea incendiului.
La sosirea echipajelor, garajul ardea în totalitate. Pompierii au acționat rapid pentru a împiedica propagarea flăcărilor către casă și celelalte construcții din curte. În urma incendiului au ars garajul, autoturismul aflat în interior, două drujbe, două motoare electrice, o pompă electrică și patru roți auto.
Cauza probabilă a izbucnirii incendiului este un scurtcircuit la instalația electrică a autoturismului.
Pentru a preveni incendiile auto, ISU Botoșani recomandă respectarea următoarelor măsuri:
✔ verificaţi instalaţia electrică;
Publicitate
✔ asiguraţi-vă că echipamentele de iluminat electric nu sunt defecte sau neizolate;
✔ verificaţi dacă apar eventuale scurgeri de carburanți sau lubrifianți;
✔ nu faceți improvizații la instalația electrică;
✔ verificați perioada de valabilitate a stingătorului din autovehicul.
În continuare, pompierii militari rămân mobilizați, 24 de ore din 24, pentru gestionarea operativă a situaţiilor de urgenţă şi acordarea primului ajutor medical specializat persoanelor aflate în dificultate.
Evenimentele înregistrate la nivel județean rămân în atenția Centrului Operațional pentru dispunerea imediată a măsurilor menite să asigure optimizarea misiunilor de răspuns orientate spre salvarea vieții.