Comunități întregi din nordul Moldovei trăiesc la mila lui Dumnezeu. Este vorba despre mii de persoane din mediul rural care nu au acces facil la servicii medicale. Și asta din cauza deficitului tot mai mare de medici de familie. Tot mai puțin absolvenți sunt dispuși să aleagă acestă specializare, scrie ADEVĂRUL.
Adășeniul este una dintre comunele fără medic de familie FOTO Cosmin Zamfirache
În România, conform oficialilor de la Casa Națională de Asigură de Sănătate( CNAS) mai este nevoie de încă 1500 de medici de familie. În aceste condiții peste 190 de localități nu au asistență medicală de bază, adică nici măcar un cabinet de medicină de familie funcțional. Una dintre cele mai grave situații este în zona de nord a Moldovei, în mediul rural. Sunt comune întregi rămase fără medic de familie, fără niciun fel de asistență medicală. Nu au nici măcar farmacie. Iar situația este gravă și din punct de vedere social. Satele sunt îmbătrânite, pline de bolnavi cronici, cu pensii de CAP care nu-și permit o deplasare la un medic specialist din oraș sau să-și cumpere medicamentele la preț întreg. Este o situație dramatică iar mulți bătrâni efectiv mor cu zile, în casă. În comuna Adășeni, județul Botoșani, una dintre cele mai sărace din România, asistentul medical comunitar, până să facă rost de o mașină personală, bătea kilometri întregi pe jos, pentru a face rost de rețete pentru bătrânii din comună. Specialiștii de la Casa Județeană de Asigurări Botoșani, de exemplu, spun că tinerii absolvenți de medicină nici nu vor să audă de medicina de familie.
Peste 7000 de oameni fără asistență medicală de bază
Botoșaniul este unul dintre cele mai sărace județe din România. Asistența medicală gratuită este efectiv esențială pentru supraviețuirea oamenilor din mediul rural. Și asta în condițiile în care, după exodul tinerilor în străinătate, multe sate sunt populate, în proporție de 60%, unele chiar 80%, cu persoane în vârstă, cu pensii de CAP. „Dacă nu primesc rețetă, nu i-au pastile. Și cu rețetă compensată eu trebuie să dau 150 de lei pe lună. Și eu primesc numai 1500 de lei pensie. Dacă nu este rețetă, fac rugăciune la Doamne-Doamne și cum a hotărâ. Că dacă i-au medicamentele la preț întreg, nu am ce mânca și nici cu ce mă încălzi”, spune o femeie din Avrămeni, relatează ADEVĂRUL.
Culmea, în acest județ cu multe cazuri sociale, medicina de familie este o problemă uriașă. În sensul că deficitul este tot mai mare de la un la altul. Nu mai puțin de 28 de posturi sunt vacante și nu le ocupă nimeni. În jur de 20 sunt în mediul rural. Asta înseamnă peste 7000 de oameni fără medic de familie. Unii nu au medic de familie și nici dispensar funcțional pe o rază de peste 20 de kilometri. În comune precum Adășeni sau Dimăcheni nu este nici măcar farmacie. Iar situația tinde să devină disperată. Peste 44% dintre medicii de familie existenți sunt în prag de pensionare.
Oamenii din Adășeni nu au asistență medicală FOTO Cosmin Zamfirache
Evident, nimeni nu vine să le i-a locul. „De mult se prefigurează o criză a medicilor de familie. În fiecare an numărul medicilor de familie a devenit tot mai mic. În plus, este și o îmbătrânire a acestor medici de familie. Vârsta acestora fiind de peste 60 de ani. Avem 62 de medici de familie din 141, cu vârsta de peste 60 de ani. Deci 44% din medicii de familie aflați în contract cu CJAS au peste 60 de ani.”, spune Alina Mustiață, directorul Casei Județene de Asigurări de Sănătate Botoșani. Pentru un sătean din comune precum Adășeni, Manoleasa sau Viișoara, un drum până la un medic înseamnă peste 60 de kilometri, ore de stat la cozi și o zi pierdută pe drumuri. „Este cumplit pentru un bătrân. Trebuie să meargă cum poate, cu un autobuz, dimineaţa, sau cu o mașină de ocazie. Efortul este foarte mare pentru ei. Mă duc eu să le aduc rețete, trimiteri, medicamente”, spune Alina Axinie, asistent medical comunitar la Adășeni.
Medicii tineri nu vor să audă de cabinetele de la țară
De multe ori s-a pus problema că medicii tineri evită să se înscrie la rezidențiat pe medicină de familie pentru a nu ajunge în mediul rural. Tocmai fiindcă acolo nu există condiții pentru desfășurarea profesiei. În ultimii zece ani, autoritățile locale din multe comune au investit bani în amenajarea de cabinete medicale moderne, dotate cu tot ce trebuie. Precum cel de la Adășeni. Nici așa nu s-a găsit medic de familie. Nici măcar reabilitarea completă a drumurilor din județ, dar nici finanțările extra făcute prin Casa Națională de Asigurări. „Medicina de familie nu prea este căutată la rezidențiat. Deci nu avem tineri care să aleagă această specialitate. Finanțarea este bună în prezent, adică s-a rezolvat problema finanțării”, spune Alina Mustiață, scrie ADEVĂRUL.
Publicitate
În Adășeni, de exemplu, a fost medic de familie acum mulți ani, a plecat însă la Suceava, la un centru de primiri urgențe. Sătenii din comunele botoșănene dar și specialiștii de la CAS sunt convinși că medicii tineri fug de fapt de zonele rurale. ”Probabil din cauza faptului că sunt mai multe posturi în mediul rural.”, adaugă șefa de la CJAS. În satele din Botoșani sunt mulți bătrâni și nu prea există viață socială. Adică nu sunt restaurante, locuri de petrecut timpul liber. În afara crâșmelor din cătune. Multe comune sunt la mare depărtare de oraș. „A venit un tinerel, cred că era doctor, nu știu. Dar așa părea. S-a uitat la cabinet. Era cu o fată, număr de Iași la mașină. A mers așa un pic pe ulițe pe aici. A strâmbat din nas și a plecat. Cabinetul este dotat, dar îi plictiseală aici, să facă omul după program”, mărturisește în localnic. Greul îl duc asistenții medicali comunitari, o rețea dedicată, cu pregătire medicală care adună rețete, cumpără medicamente, fac tot ce pot pentru a-i ține în viață pe bătrâni.
ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.
Șoferii din nordul județului Botoșani sunt avertizați să circule cu maximă prudență, după ce vizibilitatea a scăzut semnificativ pe numeroase drumuri din teritoriu.
Potrivit informării transmise de autorități, până la miezul nopții se înregistrează ceață densă în Dorohoi și în mai multe comune din jur, unde vizibilitatea coboară sub 200 de metri, iar izolat chiar sub 50 de metri.
Meteorologii avertizează că, în funcție de condițiile locale, există riscul formării poleiului, fenomen care poate transforma carosabilul într-o suprafață extrem de periculoasă, mai ales în timpul nopții și în zonele umbrite.
Pentru prevenirea accidentelor, conducătorii auto sunt sfătuiți să reducă viteza, să utilizeze corespunzător sistemul de iluminare, să mărească distanța față de vehiculul din față și să evite orice manevră riscantă. De asemenea, pietonii sunt îndemnați să circule cu atenție sporită, pentru a evita alunecările pe suprafețele înghețate.
Pompierii militari rămân mobilizați permanent și transmit că sunt pregătiți să intervină rapid în sprijinul populației, în orice situație de urgență generată de condițiile meteo nefavorabile.
Rata mortalității infantile a crescut îngrijorător în România, atingând în 2024 cel mai ridicat nivel din ultimul deceniu, potrivit datelor definitive publicate de Institutul Național de Statistică. În acest context alarmant, județul Botoșani se regăsește printre zonele cu cele mai mari valori ale deceselor în rândul copiilor sub un an.
La nivel național, rata mortalității infantile a urcat de la 5,6 la mie în 2023 la 6,6 la mie în 2024, inversând tendința de scădere înregistrată după 2016. Diferențele dintre județe rămân însă foarte mari, semn că accesul la servicii medicale și dotarea maternităților influențează decisiv șansele de supraviețuire ale nou-născuților.
Conform statisticilor, județul Botoșani a înregistrat în 2024 o rată a mortalității infantile de 9,8 decese la mia de copii născuți vii, situându-se printre cele mai afectate județe din țară. Valori mai ridicate au fost raportate doar în Mureș, Ialomița, Suceava și Satu Mare.
La polul opus, cele mai mici rate s-au înregistrat în municipiul București și în județele Olt, Ilfov, Tulcea și Teleorman, unde mortalitatea infantilă este de aproximativ două-trei ori mai redusă decât în zonele critice.
Specialiștii atrag atenția că viața nou-născuților prematuri sau cu patologii complexe depinde direct de dotarea maternităților cu aparatură performantă, de distanța până la unitățile medicale și de accesul rapid al gravidelor la îngrijiri de specialitate.
România continuă astfel să se situeze printre statele Uniunii Europene cu cea mai mare mortalitate infantilă, cu 6,6 decese la 1.000 de nașteri vii, dublu față de media europeană de 3,3.
Publicitate
Datele arată că principalele cauze ale deceselor în rândul sugarilor sunt bolile aparatului respirator, anomaliile cromozomiale și malformațiile congenitale, dar și afecțiunile infecțioase – multe dintre acestea putând fi prevenite prin diagnostic și tratament precoce.
Organizațiile neguvernamentale implicate în domeniu, precum Organizația Salvați Copiii România, subliniază nevoia urgentă de investiții în maternități, programe de prevenție și acces egal la servicii medicale, inclusiv în județe precum Botoșani, unde indicatorii rămân îngrijorători.
Situație dificilă în orașul Darabani, unde ploaia înghețată a acoperit carosabilul cu un strat periculos de polei, afectând traficul rutier pe întreg teritoriul administrat de autorități.
Primarul orașului, Alin Gîrbaci, a transmis că fenomenul de „ploaie peste pământul înghețat” se manifestă în mare parte din județul Botoșani, inclusiv la Darabani, determinând formarea aproape instantanee a poleiului pe cei peste 100 de kilometri de drumuri aflați în administrarea primăriei.
Edilul explică faptul că, în cazul în care precipitațiile continuă, stratul de polei reapare la scurt timp după împrăștierea materialului antiderapant, ceea ce obligă echipele de intervenție să revină constant pe trasee.
Lucrările de deszăpezire și combatere a poleiului sunt realizate cu personal propriu și cu utilajele din dotarea administrației locale, intervențiile desfășurându-se aproape fără întrerupere, atât pe timpul zilei, cât și pe timpul nopții.
Autoritățile acționează gradual, cu prioritate pe arterele principale, inclusiv pe traseele microbuzelor școlare, urmând ca ulterior să fie tratate și străzile secundare, în funcție de timpul disponibil și de resursele tehnice existente.
Primarul subliniază că un astfel de episod de ploaie înghețată, întins pe o perioadă atât de lungă, nu a mai afectat orașul de ani buni, ceea ce face ca intervențiile să fie cu atât mai dificile.
Publicitate
În același timp, edilul atrage atenția asupra responsabilității conducătorilor auto de a-și echipa corespunzător autovehiculele pentru condiții de iarnă. Potrivit acestuia, numeroși participanți la trafic circulă cu anvelope neadecvate, punând în pericol siguranța proprie și a celorlalți.
„Vă reamintesc faptul că acest fenomen de „ploaie înghețată” desfășurat pe o perioadă atât de lungă de timp nu a mai afectat orașul de ani buni, iar colegii noștri de la administrarea drumurilor intervin aproape continuu, atât pe perioadă de zi cât și pe timpul nopții. Se intervine gradual, prioritizând arterele principale (cum ar fi traseele microbuzelor școlare) după care, în limita timpului și a resurselor auto și pe arterele secundare”, a transmis primarul orașului Darabani, Alin Gîrbaci.
Autoritățile locale le recomandă șoferilor să manifeste prudență maximă, să reducă viteza și să evite deplasările care nu sunt absolut necesare până la ameliorarea condițiilor meteo.