MARTI 𝟮𝟯 𝘀𝗲𝗽𝘁𝗲𝗺𝗯𝗿𝗶𝗲 𝟮𝟬𝟮5 , Mănăstirea Gorovei își serbeaza hramul Icoanei facatoare de minuni a Sfântului Ioan Botezătorul. Slujba Sfintei Liturghii va fi oficiata de către un sobor de preoți și diaconi, începând cu ora 𝟵:𝟬𝟬.

𝗣𝗿𝗼𝗴𝗿𝗮𝗺𝘂𝗹 𝘀𝗹𝘂𝗷𝗯𝗲𝗹𝗼𝗿 :

LUNI , 22 septembrie , ora 𝟭𝟳:𝟬𝟬 – Slujba privegherii în cinstea zămislirii Sfantului Prooroc Ioan Botezatorul.

MARTI , 𝟮𝟯 𝘀𝗲𝗽𝘁𝗲𝗺𝗯𝗿𝗶𝗲 , ora 𝟬𝟳:𝟯𝟬 Slujba Aghiesmei, Acatistul Sfântului Ioan Botezătorul și slujba Ceasurilor.

Începând cu ora 𝟬𝟵:𝟬𝟬 𝗦𝗹𝘂𝗷𝗯𝗮 𝗦𝗳𝗶𝗻𝘁𝗲𝗶 𝗟𝗶𝘁𝘂𝗿𝗴𝗵𝗶𝗶, Cuvant de învățătură, împărtășirea copiilor și a credincioșilor care au dezlegare de la duhovnic și rugaciunile de dezlegare a tuturor păcatelor , Acatistul Sfintei Icoane Facatoare de minuni si 𝗣𝗿𝗼𝗰𝗲𝘀𝗶𝘂𝗻𝗲 cu 𝗜𝗰𝗼𝗮𝗻𝗮 𝗙ă𝗰ă𝘁𝗼𝗮𝗿𝗲 𝗱𝗲 𝗠𝗶𝗻𝘂𝗻𝗶 𝗮 𝗦𝗳𝗮𝗻𝘁𝘂𝗹𝘂𝗶 𝗜𝗼𝗮𝗻 𝗕𝗼𝘁𝗲𝘇ă𝘁𝗼𝗿𝘂𝗹 in jurul Sfintei Manastiri.

Vă așteptăm să vă împărtășiți de binecuvantarea si mijlocirea 𝗦𝗳â𝗻𝘁𝘂𝗹𝘂𝗶 𝗜𝗼𝗮𝗻 𝗕𝗼𝘁𝗲𝘇ă𝘁𝗼𝗿𝘂𝗹 , patronul și ocrotitorul mănăstirii noastre și să vă bucurați de revărsarea de har primită prin săvârșirea Liturghiei și a rugăciunilor de DEZLEGARE, mult căutate de credincioși! !

Stareț Arhim. TEOFIL

Ediția programului de titluri de stat Fidelis, desfășurată în perioada 5 – 12 septembrie 2025, a atras un număr semnificativ de investitori, a anunțat Ministerul Finanțelor, scrie alba24.ro.

Au fost înregistrate subscrieri în valoare de peste 2,15 miliarde lei, prin 19.434 de ordine.

În doar 8 zile, plasamentele pe tranșa denominată în euro, cu scadență la 10 ani, au depășit echivalentul a 499 milioane lei (peste 99 milioane euro). Dobânda pentru aceste investiții este de 6,50%.

În septembrie, au subscris 3.637 de donatori-investitori:

• peste 118 milioane lei cu o dobândă de 8,20%
• peste 8,4 milioane euro cu o dobândă de 4,10%

Aceștia beneficiază de un bonus de dobândă de +1% față de emisiunile clasice cu scadența la 2 ani.

Titluri de stat Fidelis. Cele mai accesate emisiuni

Cele mai accesate emisiuni ale acestei ediții au fost:

• emisiunea în lei, cu scadența de 2 ani, dobânda de 7,20%, cu un total de peste 517 de milioane lei investiți prin 5088 ordine;
• emisiunea în euro, cu scadența la 10 ani, dobânda de 6,50%, cu o sumă totală investită de peste 99 milioane de euro, echivalentul a peste 499 milioane de lei, plasată prin 3640 de ordine.

Emisiunea în lei, cu scadența la 4 ani și dobânda de 7,60%, a strâns un interes de peste 100,6 milioane lei, plasate prin 723 ordine. Tot în lei, emisiunea cu scadența la 6 ani și dobânda de 7,90%, a cumulat peste 77 milioane lei, plasate prin 1395 ordine.

În ceea ce privește emisiunea în euro, cu scadența de 2 ani și dobânda de 3,10%, investitorii au plasat peste 81,5 milioane euro, prin 2638 ordine, în timp ce emisiunea cu scadență de 5 ani și dobândă de 5,25%, a strâns peste 77.9 milioane de euro prin 2313 ordine.

Titluri de stat Fidelis. Cât se poate investi

Valoarea nominală a unui titlu de stat Fidelis este de:

• 100 de lei pentru emisiunea în lei
• 100 de euro pentru emisiunea în euro

Pragul minim de subscriere este de 5.000 de lei, respectiv 1.000 de euro.

Donatorii-investitori au beneficiat de scăderea de 10 ori a pragului minim de subscriere de la 5.000 de lei la 500 lei. Au beneficiat de condițiile avantajoase ale noii emisiuni persoanele care au făcut dovada donării de sânge începând cu 1 aprilie 2025.

Titluri de stat Fidelis. Facilități

Cei care investesc în titlurile de stat Fidelis se bucură de facilități precum:

• posibilitatea de a vinde titlurile înainte de maturitate, primind dobândă aferentă perioadei de deținere în funcție de prețul primit pe bursă;
• câștigurile cumulate din dobânzi și profituri sunt neimpozabile;
• flexibilitate în administrarea și diversificarea portofoliului.

Muzeul Județean Botoșani vă invită să vizitați, în perioada 16-30 septembrie 2025, în spațiul Galeriei ,,Colecția de Artăˮ, expoziția ,,Dincolo de zăriˮ.

Vor fi expuse lucrări de pictură și grafică din patrimoniul instituției, având ca tematică peisajul (urban și rural), semnate de artiștii: Petru Abrudan, Constantin Apostol, Gheorghe Bucătaru, Emil Ciocoiu, Ștefan Constantinescu, Virgiliu Demetrescu Duval, Dumitru Ghiață, Mircea Ionescu, Eugen Ispir, Costin Neamțu, Gheorghe Nicolae, Gheorghe Petrașcu, Constantin Piliuță, Petru Popovici, Sică Rusescu, Ion Sălișteanu, Rudolf Schweitzer-Cumpăna, Carmen Ștefania Suceveanu, Liviu Șoptelea și Arnold Max Wexler.

Taxă de vizitare: 5 lei pentru elevi, studenți, pensionari, persoane cu dizabilități, grupuri; 10 lei pentru adulți.

Decizia Liceului Nr. 13 din Cernăuți, cea mai mare școală din oraș, de a introduce limba română ca opțiune de a doua limbă străină, alături de germană și poloneză, pentru elevii din clasa a V-a, a stârnit o controversă aprinsă pe rețelele sociale, informează bucpress.eu

Alegerea a fost făcută în urma unui sondaj în rândul părinților elevilor de clasa a IV-a, unde aproximativ o treime au optat pentru română.

Conducerea liceului a explicat că procesul nu a fost lipsit de provocări, din cauza lipsei inițiale a unei programe aprobate de Ministerul Educației și a manualelor oficiale. Cu toate acestea, soluții au fost găsite, iar la 11 septembrie, voluntari din România au sosit pentru a oferi manuale, formare pentru profesori și activități motivaționale pentru elevi.

Anunțul a declanșat însă o reacție vehementă pe internet.

Sub postările publicațiilor locale, au apărut comentarii agresive, care califică decizia drept o „amenințare” la adresa identității și securității regionale. Unii internauți ucraineni au mers până la a acuza introducerea limbii române de „separatism” și chiar de pregătirea terenului pentru „pretenții teritoriale” din partea României.

. În comentariile publicate online se pot citi, printre altele (traduse liber din ucraineană):

• „E un coșmar!!! Mai întâi vin voluntarii, apoi vor veni «eliberatorii». Mă adresez părinților care au ales limba română: «Ați înnebunit?! Ce faceți? Vreți ca Bucovina să fie din nou sub români?»”
• «Це якесь жахіття!!! Спочатку волонтери приїхають, а потім “асвабадітєлі приїдуть”. Звертаюся до тих батьків, які обрали для вивчення рум. мову: “Ви що там, з глузду з’їхали чи що? Що ви робите?” Чи ви хочете, щоб Буковина знову була під румунами?»

• „Românii sunt gata să ajute nu doar cu manuale, ci și cu pașapoarte. Și atâta timp cât autoritățile noastre tolerează asta, vor exista mereu pretenții teritoriale din partea vecinilor.”
• «Румуни готові допомогти не лише підручниками, але й паспортами. І доки наша влада буде це толерувати, завжди будуть територіальні претензії від сусідів.»

• „Au promis românii bursă copiilor?! Așa ne vindem statalitatea, națiunea, teritoriul, libertatea… Asta în timp ce pe front apărătorii noștri mor. Apoi să nu vă mirați dacă mâine copiii își vor vinde părinții.”
• «Що дітям стипендію румуни пообіцяли?! Ось так і продаєм свою державність, націю, територію, свободу… Мабуть, за “це” стоять на Східних теренах України Захисники? Потім не дивуйтесь, як діти продаватимуть батьків, “какаяразніца” чи як там румунською буде?»

• „Iată, separatismul a ajuns la Cernăuți. Așteptăm eliberatorii cu arme — din nou ocupația orașului.”
• «От вам і прийшов сепаратизм в Чернівці. Чекаємо визволителів із зброєю. Знову окупація Чернівців.»

• „Apoi românii vor dori să elibereze «populația vorbitoare de română».”
• «А потім румуни захочуть визволяти “румуноязичне насєлєніє”.»

• „E o nebunie cu româna asta… Pregătiți Cernăuțiul pentru separatism? Mai bine a doua limbă să fie engleza sau spaniola.”
• «Жесть яка, румунська… Ви що, готуєте Чернівців до сепаратизма? Ви про що? Друга — англійська чи іспанська.»

• „Astăzi e limba română, mâine biserică românească, apoi referendum și vor striga: «România, trimite armata!»”
• «Зараз вони будуть говорити за румунську мову, потім румунську церкву, потім будуть влаштовувати референдум та кричати: “Румунія, введі войська!”»

• „Românii deja strigă că Bucovina e a lor. Nu vă sunt de ajuns rușii?”
• «Румуни і так кричать, що Буковина їхня. Вам москалів мало?»

• „N-am terminat cu rusificarea, și deja începeți cu românizarea populației! Nu v-a fost destul Donbasul???”
• «Ще не завершили з русифікацією, а вже почали з румунізацією населення! Та най вас качка копне! Не достатньо вам Донбасу???»
• Aceste reacții reflectă sensibilitatea profundă a regiunii față de chestiunile legate de limbă și identitate națională, mai ales în contextul conflictului din estul Ucrainei. Totuși, tonul alarmist al comentariilor nu reprezintă neapărat opinia majorității părinților sau a comunității din Cernăuți. Reprezentanții liceului au subliniat că introducerea limbii române este o alegere opțională, menită să răspundă dorințelor părinților și să promoveze diversitatea lingvistică, fără a avea conotații politice.