Românii renunță tot mai mult la banii de hârtie și se îndreaptă spre plățile digitale. Un studiu recent arată că doar o treime dintre consumatori mai folosesc numerarul în tranzacțiile zilnice, în timp ce cardurile și aplicațiile mobile domină preferințele de plată.

Potrivit raportului Financial Services Digital Transformation 2022-2024, plata online cu cardul rămâne cea mai răspândită metodă, utilizată săptămânal de aproape 70% dintre români. Studiul, realizat de Exact Business Solutions – Cercetare și Consultanță și citat de agerpres.ro, confirmă că obiceiurile de consum s-au schimbat radical în ultimii ani.

Transferurile bancare prin internet banking sau mobile banking au atins deja pragul de 50%, după o creștere constantă în ultimii doi ani. Totodată, plățile prin telefon, fie prin Google Pay, fie prin Apple Pay, au ajuns la un nivel de utilizare de 27%, consolidând trendul digitalizării sectorului financiar.

În schimb, numerarul rămâne la un nivel de circa 66%, dar pentru prima dată în scădere vizibilă comparativ cu metodele digitale. Practic, românii plătesc mai des cu cardul sau telefonul decât cu bancnote și monede.

Studiul menționează și adoptarea, deocamdată timidă, a metodelor emergente. Smartwatch-urile cu NFC sunt utilizate de 16% dintre respondenți, iar brățările de fitness de 6%, dar trendul este ascendent.

Raportul Financial Services Digital Transformation este publicat anual și monitorizează preferințele digitale în România. Ediția a cincea, derulată pe un eșantion de 1.000 de respondenți din mediul urban, oferă o radiografie fidelă a schimbărilor în comportamentul financiar al românilor. Următoarea ediție va avea loc în octombrie 2025.

Președintele Consiliului Județean Botoșani, Valeriu Iftime, a anunțat demararea unui proiect pe care îl consideră esențial pentru dezvoltarea economică a județului: realizarea unei magistrale de transport gaz. Proiectul se află deja în faza de studiu de fezabilitate și proiectare la compania Transgaz.

„Investițiile în magistralele de transport gaz sunt absolut esențiale dacă vrem să vorbim de dezvoltare economică și atragere de investiții. Lipsa acestora, pe fondul indiferenței vechilor administrații, a blocat județul timp de decenii”, a transmis Iftime pe pagina sa de socializare.

Rețea interconectată pentru toate orașele județului

Magistrala va porni din Copălău și va continua prin Săveni către Darabani, urmând să închidă inelul prin Dorohoi. În plus, va exista o bretea de la Gorbănești către Ștefănești.

Astfel, toate orașele din județ – Flămânzi, Bucecea, Dorohoi, Darabani, Săveni, Ștefănești și municipiul Botoșani – vor fi racordate la rețeaua de transport de gaz metan.

Importanța proiectului pentru dezvoltare

Potrivit președintelui CJ, extinderea rețelei de gaz nu este doar o necesitate practică, ci și o condiție pentru atragerea de investitori. „Proiectele de o asemenea magnitudine ar putea rescrie harta economică a județului nostru. Interesul pentru proiectele strategice a fost zero în ultimele trei decenii. Acum este momentul să recuperăm decalajele”, a subliniat Valeriu Iftime.

Un pas către modernizarea Botoșaniului

Inițiativa Consiliului Județean vine după ani în care lipsa gazului metan a fost una dintre principalele bariere pentru dezvoltarea mediului de afaceri. Administrația județeană mizează pe acest proiect strategic pentru a oferi o infrastructură modernă, capabilă să susțină investițiile viitoare.

Un incendiu a izbucnit, astăzi, în cimitirul din localitatea Zlătunoaia, comuna Lunca, după ce lumânările au fost aprinse prea aproape de coroanele de flori. Flăcările au cuprins deșeuri și vegetație uscată, însă pompierii au reușit să împiedice extinderea focului.

Scene de panică au avut loc, astăzi, în cimitirul din localitatea Zlătunoaia, comuna Lunca, unde un incendiu provocat de lumânările aprinse a pus în pericol întregul perimetru.

Pompierii de la Punctul de Lucru Flămânzi au ajuns la fața locului cu o autospecială de stingere. Flăcările au cuprins rapid aproximativ o tonă de deșeuri menajere și aproape zece metri pătrați dintr-o lizieră de salcâmi.

Oamenii prezenți au privit cu teamă cum focul se extinde spre vegetația uscată și spre coroanele de flori lăsate pe morminte.

Intervenția promptă a pompierilor a făcut diferența. În doar câteva minute, aceștia au reușit să localizeze incendiul și să împiedice propagarea lui la întreaga zonă a cimitirului.

Potrivit salvatorilor, focul ar fi pornit de la lumânările așezate neglijent, prea aproape de coroane și de vegetația uscată.

„Este foarte important ca oamenii să fie atenți unde aprind lumânările. O simplă scânteie poate provoca un incendiu periculos”, au transmis reprezentanții ISU.

Astfel de situații sunt frecvente în această perioadă, când multe persoane merg la cimitir să aprindă lumânări pentru cei dragi.

Pentru a evita tragediile, pompierii vin cu câteva recomandări simple. Nu așezați lumânările aprinse lângă materiale care se pot aprinde ușor, asigurați-vă că sunt fixate într-un suport stabil și nu le lăsați nesupravegheate.

De asemenea, specialiștii atrag atenția că lumânările trebuie stinse înainte de a fi mutate, pentru a preveni scăpările de ceară sau contactul accidental cu vegetația uscată.

Incendiul de la Zlătunoaia s-a soldat doar cu pagube materiale, dar a readus în prim-plan riscurile majore pe care le poate provoca o simplă neglijență.

Aproape 15% dintre familiile din România nu și-au plătit la timp cel puțin o factură importantă în 2024. Este concluzia ultimului raport publicat de Institutul Național de Statistică, care arată cât de fragile au devenit bugetele familiale.

Cele mai multe restanțe au vizat întreținerea, apa, gazul și energia electrică. Aproape 95% dintre gospodăriile cu datorii au amânat exact aceste plăți, care țin de necesitățile de bază.

În schimb, doar 9,8% dintre familii au întârziat plata ratelor bancare. INS explică faptul că băncile aplică penalizări dure, iar oamenii, chiar cu sacrificii, preferă să își achite creditele la timp.

Pe de altă parte, diferențele între mediul rural și cel urban rămân puternice. La sate, 16,5% dintre gospodării au declarat că au rămas în urmă cu facturile, față de 13,2% în orașe. În plus, 96,8% dintre restanțele din rural au vizat cheltuielile cu întreținerea și utilitățile.

Mai grav este că familiile cu copii sunt cele mai afectate. Aproape 17,2% dintre gospodăriile cu minori dependenți au avut restanțe, iar în cazul familiilor cu doi părinți și cel puțin trei copii, procentul urcă la 29,4%. Părinții singuri sunt într-o situație și mai dificilă: aproape trei din zece au înregistrat întârzieri la plată.

Situația este dramatică și pentru gospodăriile conduse de persoane inactive. Elevii, studenții, casnicele sau persoanele fără un loc de muncă au declarat restanțe în proporție de peste 40%, majoritatea la întreținere.

Per ansamblu, peste două treimi dintre gospodării spun că suportă cu dificultate cheltuielile lunare. În regiunea Nord-Est, cu județe precum Botoșaniul, proporția urcă la peste 70%, ceea ce confirmă vulnerabilitatea acestei zone.

Contrastul între regiuni este clar. Dacă în Nord-Vest doar 16,5% dintre familii declară că au probleme cu facturile, în Sud-Est aproape o treime trăiesc într-o permanentă luptă financiară.

Astfel, datele arată un adevăr dureros: pentru milioane de români, nu vacanțele sau creditele sunt problema principală, ci simpla întreținere a locuinței. Iar odată cu apropierea sezonului rece, povara facturilor riscă să devină și mai greu de suportat.