Connect with us

Eveniment

Botoșani, locul din România cu cei mai săraci pensionari. Blestem pe capul guvernanților: „Să le ajungă și lor pensia, cum îmi ajunge mie”

Publicat

Publicitate

Cei mai săraci pensionari din România trăiesc în județul Botoșani. Majoritatea nu ajung nici măcar la 2000 de lei pe lună și sunt efectiv dependenți de ajutorul copiilor, mulți plecați la muncă în străinătate. Sunt și cei care abia trăiesc de la o zi la alta, mâncând produse aproape de expirare, scrie ADEVĂRUL.

Conform datelor oficiale, cei mai săraci pensionari din România trăiesc în județul Botoșani. Aici pensia medie este de 2.200 de lei, cu șase de lei mai puțin decât media națională. Până și pensionarii din Vaslui au venituri mai mari. Din cei 75.600 de pensionari majoritatea nu ating pragul de 2000 de lei lunar. Sunt oamenii cu cele mai cernite bătrâneți, care după o viață de muncă se chinuie să supraviețuiască bolilor cronice, multe dobândite la serviciu, dar mai ales sărăciei. Pentru unii pensionari din Botoșani o cutie de margarină, o pâine și un iaurt este un adevărat lux.

„După 40 de ani de muncă am 1600 de lei pensie”

În județul Botoșani numărul pensionarilor îl depășește cu mult pe cel al angajaților. Este o zonă îmbătrânită a țării, marcată de plecarea masivă a tinerilor, mai ales din zonele rurale, în străinătate. Dezechilibrul s-a produs după anii 90, deceniul de sărăcie lucie al Botoșaniului când fabricile se închideau în cascadă iar oamenii abia dacă aveau ce să mănânce. Loturile fărâmițate, abia primite la Legea 16, a retrocedărilor, mai mult îi încurcau pe țăranii care nu aveau cu ce să le lucreze. În acest context s-a produs exodul masiv al sfârșitului de anii 2000.

În sate au rămas mai mult bătrânii. Un ținut al pensionarilor cu venituri foarte mici. Majoritatea spun că nu se descurcă de la o lună la alta. Frustrarea vine că trăiesc într-o sărăcie lucie după 40 de ani de muncă. După zile în care se trezeau devreme și se culcau la miezul nopții pentru a lăsa mâncare copiilor rămași cu cheia la gât. Maria Tudose are peste 40 de ani de muncă. Acum încasează o pensie de 1600 de lei. „După 40 de ani de muncă am 1600 de lei pensie. Am momente în care mă întreb pentru ce atâta chin? Eram îngrijitoare și mă trezeam dimineața la 6.00 să plec la muncă. Făceam treabă toată ziua. Mă întorceam acasă. Dădeam fuga să spăl haine, mai întrebam copiii de sănătate și mă apucam de mâncare, să aibă a doua zi când veneau, la prânz, de la școală. Mă prindeam miezul nopții. Și am văzut că și ăla care a stat mai mult degeaba tot primeste 1200 de lei. Pentru ce atâta canon? Pentru 1600 de lei?”, se plânge botoșăneanca.

Pentru nea Viorel, ieșirea la pensie a fost un șoc. „Am făcut 65 de ani. Am mai stat un an în activitate. După aceea am zis să ies la pensie că nu mai puteam. Am lucrat mult cu publicul și mă istovise psihic. Când am încasat prima pensie am avut un șoc. Era mult mai mică decât salariul. Și stăteam așa cu banii în mână și mă gândeam, cum mă voi descurca?”, spune bărbatul.

Publicitate

„Să le ajungă și lor pensia, cum îmi ajunge mie”
Majoritatea pensionarilor botoșăneni nu se descurcă cu cei 2000-2200 de lei primiți lunar. „Numai medicamentele cât costă. Chiar și compensate. Plus că sunt care nu se compensează. Mai ales anumite unguente mai bune. Că tot la muncă m-am îmbolnăvit cu articulațiile. Apoi vine căldura. La o garsonieră am de plătit 250 de lei, numai pe o lună. Și eu primesc 1600 de lei. Din ce mai cumpăr mâncare ? De haine și alte distracții nici vorbă”, spune Maria Tudose. Tanti Teodora a muncit și 14 ani în Italia. Pe lângă cei 35 munciți în România. Spune că din cauza birocrației nu reușește să mai încaseze veniturile din străinătate. Primește abia 1289 de lei, pe lună, și este disperată, relatează ADEVĂRUL.

„Să le ajungă și lor pensia cum îmi ajunge mie. Am muncit degeaba 14 ani în Italia. Mi-a sistat venitul acolo că trebuie nu știu ce hârtii. Sunt sătulă de sărăcie. Noroc că încă nu sunt bolnavă. Dar cheltuielile și mâncarea mă nenorocesc. În ultima săptămână este jale. Mănânc pâine cu margarină și parizer la șapte lei batonul, de la supermarket. Am momente când cu o zi înainte de pensie este atât de greu că adorm plângând”, spune femeia. Cel mai greu le este celor care rămân  singuri precum Maria sau Teodora.

„La cei care mai trăiește soțul este mai bine fiindcă de obicei bărbații aveau salariul mai mare, venitul este puțin mai mare. Împart și cheltuielile și grijile. Se alină altfel„, mărturisește Teodora. Mulți pensionari sunt dependenți de copii. „Dacă n-as avea copiii să mă ajute n-aș putea să mă descurc. Foarte greu. Suntem cei mai săraci, cei mai neajutorați”, mărturisește cu năduf o săteancă din Leorda.

Mai ales copiii plecați în străinătate, trimit bani părinților. „Trimit și ei cât pot. Și spun Doamne Ajută. Că fără ei eram nenorocită. Muritoare de foame. De multe ori îmi este rușine și le spun că am, să nu mai trimită. Că și ei o duc greu acolo”, spune o altă pensionară din Leorda. Mulți pensionari ajung să bată supermarketurile în căutare de produse aflate la limita expirării, mult mai ieftine. „Sunt acolo frigidere și coșuri unde sunt alimente din astea la expirare. Adică mai au două-trei zile până la expirare. Cumpăr rapid, că-s la jumătate de preț. Așa mai mănânc și eu cărniță”, mărturisește un pensionar botoșănean.

„O să ajungem să mâncăm buruieni de pe câmp”

Cele mai mici pensii le primesc cei din mediul rural. Mai ales în condițiile în care cei mai mulți ai lucrat la CAP-uri sau IAS-uri. De exemplu, Dumitru Grădinar de 86 de ani din comuna Unțeni. A plecat cu părinții la câmp de la șase ani. Nici acum nu a renunțat la agricultură. A muncit din greu, pe mai nimic. Are o pensie minimă de aproximativ 1200 de lei. Își aduce aminte că a muncit și la pământ, la CAP, și la oi. „Era așa de greu vara. Munceai de se rupea pielea pe palme, numai să faci norma. Am dat la sapă de ne-am cocoșat. Și pe ploaie și pe soare. Făceam muncă de toate felurile și vara și iarna. Am fost și la oi și la câmp”, spune bătrânul. Banii nu-i ajung de niciun fel.

„Este greu iarna cu lemnele. Când cumpăr lemne este post și rugăciune, oricum n-ai cu ce să mai cumperi mâncare. Medicamentele le cumpăr o lună da, o lună nu. Ce să-i fac”, spune bătrânul. O altă femeie din Drăgușeni spune resemnată, „O să ajungem să mâncăm buruieni de pe câmp dacă se mai scumpește uleiul și mâncarea”, spune femeia.

Se dă vina pe profilul economic al județului

Autoritățile spun că , la Botoșani, pensiile sunt atât de mici din cauza profilului economic al județului, din perioada comunistă. Adică era un județ axat pe producția agricolă și pe industria ușoară. Adică CAP-uri, IAS-uri și multe fabrici de zahăr, sticlă și textile. „La momentul actual în evidența Casei Județene de Pensii Botoșani există un număr de 1560 de pensionari foști lucrători în cooperativele agricole. Într-adevăr au cuantumurile de pensie mult mai reduse față de ceilalți pensionari, deoarece calculul pensiei de CAP se face diferit față de un fost angajat care a avut salariu. Pe fosta lege se calcula pensia cu norme. Ei au avut o muncă diferită față de cei cu contract de muncă și atunci este clar un cuantum mai mic”, spune Cristina Anton, directorul Casei Județene de Pensii Botoșani.

Inclusiv pensionarii spun că față de județele puternic industrializate, la Botoșani salariile au fost mai mici. „Să vorbim pe aia dreaptă. În orașele mari, foarte industrializate, oamenii au lucrat și grupa a I a și grupa a II a. Primeau salarii mai mari. Erau și minerii, de exemplu, care aveau salarii mai mari, sporuri. La noi au fost mulți la CAP, mulți la textile, în construcții, la zahăr, la sticlă”, spune moș Constantin din satul Dolina, comuna Leorda.

Sursa: ADEVĂRUL

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Instituțiile de control primesc acces direct la proiectele europene aflate în derulare. Ce date pot urmări anchetatorii

Publicat

Publicitate

Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE), Dragoș Pîslaru, a anunțat că procurorii și structurile de control vor putea vedea în timp real ce se întâmplă cu proiectele europene în derulare, scrie alba24.ro.

Au fost semnate protocoalele de colaborare cu instituțiile de integritate.

”E oficial: am semnat protocoalele de colaborare cu Parchetul European, Direcția Națională Anticorupție și Departamentul pentru Luptă Antifraudă prin care aceste instituții primesc acces direct și complet în baza de date MySMIS cu proiectele finanțate din bani europeni, gestionată de ministerul pe care îl conduc.

Orice suspiciune de fraudă sau o neregulă într-un proiect finanțat din bani europeni poate fi acum investigată fără nicio întârziere sau încetinire birocratică.

Anchetatorii au la dispoziție traseul complet al banilor

Anchetatorii au la dispoziție traseul complet al banilor: de la contractare până la ultima plată. Asta înseamnă anchete mai rapide, mai bine fundamentate și, mai ales, un control mai bun al banilor publici.

MySMIS este sistemul în care se regăsesc toate datele relevante despre proiectele de coeziune finanțate din fonduri europene: beneficiari, contracte, plăți, indicatori, stadiu de implementare.

De acum înainte, procurorii și structurile de control vor putea vedea în timp real ce se întâmplă cu aceste proiecte, fără intermedieri, fără întârzieri și fără opacitate administrativă”, a anunțat ministrul, pe Facebook.

Publicitate

Cooperare cu instituțiile naționale și europene de integritate

Ministrul precizează că statul cooperează strâns cu instituțiile naționale și europene de integritate.

”Banii europeni sunt bani publici, iar fiecare euro furat sau folosit incorect înseamnă mai puține spitale, mai puține școli, mai puțină infrastructură pentru oameni.

Cine lucrează corect va avea în continuare sprijinul statului; cine încearcă să fure va avea în față un stat care cooperează strâns cu instituțiile naționale și europene de integritate.

Ca ministru, nu mă interesează doar câți bani absorbim, ci și cum îi folosim. De aceea am insistat ca MIPE să deschidă complet datele către instituțiile care au misiunea de a investiga frauda cu fonduri europene: EPPO, DNA și DLAF.

Aceasta este direcția pe care vreau să o consolidăm mai departe: mai multă transparență, mai mult control acolo unde este necesar și toleranță zero pentru orice tentativă de fraudă cu bani europeni”, transmite Pîslaru.

Citeste mai mult

Eveniment

Botoșani: Zeci de lebede care iernează pe malul Prutului, hrănite de localnici cu boabe de porumb

Publicat

Publicitate

Zeci de lebede care iernează pe râul Prut sunt hrănite de localnici cu boabe de porumb, pentru a fi ajutate să depășească perioada de iarnă în care își găsesc mai greu de mâncare.

Păsările au fost observate pe malul Prutului, pe raza comunei Hudești, de niște muncitori dintr-o balastieră. Aceștia au sunat la Primărie, iar autoritățile locale au decis să hrănească lebedele cu cereale adunate de la fermieri.

‘Sâmbătă, am primit un telefon de la niște muncitori din balastieră că s-au adunat mai multe lebede, ceea ce nu a mai fost văzut până acum. Am apelat la fermierii din zonă. Oamenii au pregătit cerealele și am venit să le dăm mâncare’, a declarat viceprimarul comunei Hudești, Ciprian Gabriel Curcă, care este de profesie asistent veterinar.

Cel mai probabil, susțin specialiștii, cele aproape 40 de păsări au migrat din zonele mai reci ale continentului și s-au oprit pe Prut, unde au găsit un ochi de apă dezghețat.

‘Este posibil ca ele să vină din partea de nord pentru a ierna la noi. Probabil apa era dezghețată și de aceea stau acolo. E o situație impusă de frig’, a declarat directorul Direcției Județene de Mediu Botoșani, Paul Vieru.

Comisarul șef al Gărzii de Mediu Botoșani, Cristina Kashyap, atrage atenția că hrănirea păsărilor sălbatice trebuie făcută controlat, de către administratorii fondurilor de vânătoare. Potrivit acesteia, hrănirea haotică a lebedelor poate crea o dependență a acestora față de om, ceea ce nu este spre binele lor.

Publicitate

AGERPRES

Citeste mai mult

Eveniment

FRF vrea ca trucarea de meciuri să fie incriminată în Codul Penal

Publicat

Publicitate

Președintele Federației Române de Fotbal, Răzvan Burleanu, a declarat, luni, într-o conferință de presă, că își dorește ca trucarea de meciuri să fie incriminată de Codul Penal din România, după exemplul altor state.

‘În spatele trucărilor meciurilor de fotbal nu avem de cele mai multe ori niște decizii individuale ale unui jucător sau antrenor. Vorbim de o întreagă mafie, vorbim de aceleași rețele de infracționalitate pe care le întâlnim și în alte domenii precum traficul de persoane, traficul de droguri sau spălare de bani. Deci astea sunt rețelele din spate. Iar noi o dată ce am pornit acest război nu ne vom opri, pentru că mai presus de orice e integritatea jocului de fotbal. Și după primele cazuri cred că statul român ar trebui să modifice codul penal astfel încât trucarea de meciuri să fie incriminată în Codul Penal. Pentru că în momentul de față nu avem o asemenea prevedere. Sunt țări care și-au modificat codurile penale. Dacă s-ar modifica și la noi, inclusiv statului i-ar fi mult mai ușor să ne sprijine în acest efort comun de a apăra integritatea fotbalului’, a declarat Burleanu, la finalul ședinței Comitetului Executiv al FRF.

Oficialul FRF a precizat că în afara agentului FIFA Cătălin-Viorel Sărmășan, suspendat pentru implicarea în pariuri, comisiile federației mai au și alte cazuri de jucători, arbitri și membri ai staffurilor tehnice ale unor echipe.

‘Pot să confirm că suntem în mijlocul audierilor și că avem jucători, arbitri și membrii ai staffurilor tehnice care sunt implicați în pariuri ilegale în fotbalul românesc în eșaloanele inferioare. Avem un parteneriat cu Poliția Română care funcționează perfect, dar și cu Procuratura, astfel că în perioada următoare ne așteptăm și la alte decizii din partea comisiilor FRF. În ce direcție, nu știm. În ceea ce privește cazul Sărmășan, vorbim de o decizie în primă instanță. Deci persoana în cauză are dreptul la recurs și apoi TAS. Însă mesajul nostru e foarte ferm: integritatea jocului de fotbal este cel mai important aspect. Și nu vom abdica de la el, indiferent despre cine este vorba’, a afirmat Răzvan Burleanu.

Agentul FIFA Cătălin-Viorel Sărmășan a fost sancționat, la finalul lunii ianuarie, de Comisia de Disciplină și Etică a Federației Române de Fotbal, ”cu măsura interzicerii oricărei activități legale de fotbal pentru un an și cu o penalitate sportivă de 150.000 lei” pentru implicarea sa în pariuri.

Printre jucătorii manageriați de Sărmășan se numără Cătălin Cîrjan (Dinamo), Zoran Mitrov (FC Botoșani), Dennis Politic (FCSB), Omar El Sawy (Universitatea Cluj), David Miculescu (FCSB), Andrei Gheorghiță (Universitatea Cluj), Vlad Rafailă (Betis Sevilla) etc.
AGERPRES

Publicitate

Citeste mai mult

Eveniment

FOTO: Sfântă Liturghie arhierească și sfințirea casei praznicale, în Parohia „Sfânta Cuvioasa Parascheva” Brăești

Publicat

Publicitate

Ziua de duminică, 8 februarie a.c., a fost pentru sufletele credincioșilor din Brăești o adevărată revărsare de har și bucurie duhovnicească. Cu inimile pline de recunoștință, au avut binecuvântarea de a participa la Sfânta Liturghie Arhierească, săvârșită cu aleasă evlavie de Preasfințitul Părinte Nichifor Botoșăneanul, înconjurat de un sobor de preoți și diaconi. Atmosfera de rugăciune, pace și comuniune a transformat acest ceas liturgic într-un prilej de înălțare sufletească și de întărire în credință.

Un moment de profundă emoție l-a constituit citirea Sfintei Evanghelii despre Fiul Risipitor, una dintre cele mai grăitoare mărturii despre iubirea nemărginită a lui Dumnezeu față de omul căzut. Fiul cel mai mic, orbit de dorința unei libertăți fără responsabilitate, își cere partea de avere și se îndepărtează de casa părintească, risipind totul într-o viață lipsită de sens. Ajuns în lipsuri și umilință, flămând nu doar de pâine, ci mai ales de dragoste, își vine în sine și hotărăște să se întoarcă la tatăl său cu smerenie, spunând: „Nu mai sunt vrednic să mă numesc fiul tău; fă-mă ca pe unul din argații tăi.”

În predica sa plină de lumină și învățăminte duhovnicești, Preasfințitul Părinte Nichifor a subliniat tocmai această atitudine a fiului: conștientizarea greșelii, pocăința sinceră și lepădarea oricărei pretenții. Nu dorința de a-și recăpăta statutul l-a mântuit, ci smerenia inimii. Iar această coborâre lăuntrică l-a ridicat, deoarece tatăl, simbol al iubirii dumnezeiești, aleargă înaintea lui, îl îmbrățișează și îl primește nu ca slugă, ci din nou ca fiu, redându-i demnitatea pierdută.

Continuând tâlcuirea pildei, ierarhul a adus în atenție și atitudinea fiului celui mare, care, deși a rămas mereu în casa părintească, nu a reușit să pătrundă taina milei și a bucuriei pentru întoarcerea fratelui său. Mâhnirea și gelozia acestuia primesc însă un răspuns plin de blândețe din partea tatălui: „Fiule, tu totdeauna ești cu mine și toate ale mele ale tale sunt.” Este o chemare la depășirea judecății și la trăirea bucuriei împreună, căci adevărata dreptate în Împărăția lui Dumnezeu este iubirea care vindecă și nu condamnă. Concluzia pildei rămâne limpede și mereu actuală: Dumnezeu nu pierde pe nimeni, ci îl așteaptă pe fiecare cu brațele deschise, iar pocăința sinceră redeschide ușa casei părintești.

Slujba a fost înfrumusețată în mod deosebit de grupul de coriști din Botoșani, coordonat cu profesionalism și dăruire de domnul profesor Laurențiu Palade. Răspunsurile liturgice și cântările interpretate în timpul chinonicului au fost un adevărat balsam pentru sufletele credincioșilor, aducând liniște, emoție și lacrimi de bucurie în inimile celor prezenți.

După săvârșirea Sfintei Liturghii, bucuria a fost desăvârșită prin sfințirea noii case praznicale, un spațiu menit întăririi comuniunii, dragostei frățești și vieții comunității parohiale.

Publicitate

La final, aducem mulțumire pentru frumusețea acestei zile binecuvântate, pentru harul revărsat peste noi și pentru dragostea și jertfelnicia părintelui Gabriel față de Sfânta Biserică și față de enoriașii pe care îi păstorește cu grijă, pentru atenția față de nevoile comunității și pentru toate darurile oferite nouă cu milostivire de Preabunul și Înduratul Dumnezeu.

„Mulțumim tuturor donatorilor, ostenitorilor și binefăcătorilor care au sprijinit realizarea acestui edificiu și, în mod deosebit, celor care au primit distincții și diplome de vrednicie”, a transmis prof. Răileanu Alina.

Au primit Crucea Sfântului Ierarh Iosif cel Milostiv:

Puiu Aurora

Puiu Maria

Constantin Bogdan-Ștefan

Au primit diplome de vrednicie:

Presb. Biță Mariana

Nistor Adrian

Bursuc Constantin

Răileanu Alina

Străchinescu Romin-Alexandru

Pomîrleanu Lenuța

Gheorghiu Constantin

Fie ca această zi binecuvântată să rămână scrisă nu doar în amintirea noastră, ci mai ales în inimile noastre, ca o chemare neîncetată la pocăință, la iubire și la întoarcere sinceră la lumina Preasfintei Treimi, sub ocrotirea Maicii Domnului și cu mijlocirea Sfintei Cuvioase Parascheva.

Prof. Răileanu Alina

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending