Connect with us

Eveniment

Botoșani, locul din România cu cei mai săraci pensionari. Blestem pe capul guvernanților: „Să le ajungă și lor pensia, cum îmi ajunge mie”

Publicat

Publicitate

Cei mai săraci pensionari din România trăiesc în județul Botoșani. Majoritatea nu ajung nici măcar la 2000 de lei pe lună și sunt efectiv dependenți de ajutorul copiilor, mulți plecați la muncă în străinătate. Sunt și cei care abia trăiesc de la o zi la alta, mâncând produse aproape de expirare, scrie ADEVĂRUL.

Conform datelor oficiale, cei mai săraci pensionari din România trăiesc în județul Botoșani. Aici pensia medie este de 2.200 de lei, cu șase de lei mai puțin decât media națională. Până și pensionarii din Vaslui au venituri mai mari. Din cei 75.600 de pensionari majoritatea nu ating pragul de 2000 de lei lunar. Sunt oamenii cu cele mai cernite bătrâneți, care după o viață de muncă se chinuie să supraviețuiască bolilor cronice, multe dobândite la serviciu, dar mai ales sărăciei. Pentru unii pensionari din Botoșani o cutie de margarină, o pâine și un iaurt este un adevărat lux.

„După 40 de ani de muncă am 1600 de lei pensie”

În județul Botoșani numărul pensionarilor îl depășește cu mult pe cel al angajaților. Este o zonă îmbătrânită a țării, marcată de plecarea masivă a tinerilor, mai ales din zonele rurale, în străinătate. Dezechilibrul s-a produs după anii 90, deceniul de sărăcie lucie al Botoșaniului când fabricile se închideau în cascadă iar oamenii abia dacă aveau ce să mănânce. Loturile fărâmițate, abia primite la Legea 16, a retrocedărilor, mai mult îi încurcau pe țăranii care nu aveau cu ce să le lucreze. În acest context s-a produs exodul masiv al sfârșitului de anii 2000.

În sate au rămas mai mult bătrânii. Un ținut al pensionarilor cu venituri foarte mici. Majoritatea spun că nu se descurcă de la o lună la alta. Frustrarea vine că trăiesc într-o sărăcie lucie după 40 de ani de muncă. După zile în care se trezeau devreme și se culcau la miezul nopții pentru a lăsa mâncare copiilor rămași cu cheia la gât. Maria Tudose are peste 40 de ani de muncă. Acum încasează o pensie de 1600 de lei. „După 40 de ani de muncă am 1600 de lei pensie. Am momente în care mă întreb pentru ce atâta chin? Eram îngrijitoare și mă trezeam dimineața la 6.00 să plec la muncă. Făceam treabă toată ziua. Mă întorceam acasă. Dădeam fuga să spăl haine, mai întrebam copiii de sănătate și mă apucam de mâncare, să aibă a doua zi când veneau, la prânz, de la școală. Mă prindeam miezul nopții. Și am văzut că și ăla care a stat mai mult degeaba tot primeste 1200 de lei. Pentru ce atâta canon? Pentru 1600 de lei?”, se plânge botoșăneanca.

Pentru nea Viorel, ieșirea la pensie a fost un șoc. „Am făcut 65 de ani. Am mai stat un an în activitate. După aceea am zis să ies la pensie că nu mai puteam. Am lucrat mult cu publicul și mă istovise psihic. Când am încasat prima pensie am avut un șoc. Era mult mai mică decât salariul. Și stăteam așa cu banii în mână și mă gândeam, cum mă voi descurca?”, spune bărbatul.

Publicitate

„Să le ajungă și lor pensia, cum îmi ajunge mie”
Majoritatea pensionarilor botoșăneni nu se descurcă cu cei 2000-2200 de lei primiți lunar. „Numai medicamentele cât costă. Chiar și compensate. Plus că sunt care nu se compensează. Mai ales anumite unguente mai bune. Că tot la muncă m-am îmbolnăvit cu articulațiile. Apoi vine căldura. La o garsonieră am de plătit 250 de lei, numai pe o lună. Și eu primesc 1600 de lei. Din ce mai cumpăr mâncare ? De haine și alte distracții nici vorbă”, spune Maria Tudose. Tanti Teodora a muncit și 14 ani în Italia. Pe lângă cei 35 munciți în România. Spune că din cauza birocrației nu reușește să mai încaseze veniturile din străinătate. Primește abia 1289 de lei, pe lună, și este disperată, relatează ADEVĂRUL.

„Să le ajungă și lor pensia cum îmi ajunge mie. Am muncit degeaba 14 ani în Italia. Mi-a sistat venitul acolo că trebuie nu știu ce hârtii. Sunt sătulă de sărăcie. Noroc că încă nu sunt bolnavă. Dar cheltuielile și mâncarea mă nenorocesc. În ultima săptămână este jale. Mănânc pâine cu margarină și parizer la șapte lei batonul, de la supermarket. Am momente când cu o zi înainte de pensie este atât de greu că adorm plângând”, spune femeia. Cel mai greu le este celor care rămân  singuri precum Maria sau Teodora.

„La cei care mai trăiește soțul este mai bine fiindcă de obicei bărbații aveau salariul mai mare, venitul este puțin mai mare. Împart și cheltuielile și grijile. Se alină altfel„, mărturisește Teodora. Mulți pensionari sunt dependenți de copii. „Dacă n-as avea copiii să mă ajute n-aș putea să mă descurc. Foarte greu. Suntem cei mai săraci, cei mai neajutorați”, mărturisește cu năduf o săteancă din Leorda.

Mai ales copiii plecați în străinătate, trimit bani părinților. „Trimit și ei cât pot. Și spun Doamne Ajută. Că fără ei eram nenorocită. Muritoare de foame. De multe ori îmi este rușine și le spun că am, să nu mai trimită. Că și ei o duc greu acolo”, spune o altă pensionară din Leorda. Mulți pensionari ajung să bată supermarketurile în căutare de produse aflate la limita expirării, mult mai ieftine. „Sunt acolo frigidere și coșuri unde sunt alimente din astea la expirare. Adică mai au două-trei zile până la expirare. Cumpăr rapid, că-s la jumătate de preț. Așa mai mănânc și eu cărniță”, mărturisește un pensionar botoșănean.

„O să ajungem să mâncăm buruieni de pe câmp”

Cele mai mici pensii le primesc cei din mediul rural. Mai ales în condițiile în care cei mai mulți ai lucrat la CAP-uri sau IAS-uri. De exemplu, Dumitru Grădinar de 86 de ani din comuna Unțeni. A plecat cu părinții la câmp de la șase ani. Nici acum nu a renunțat la agricultură. A muncit din greu, pe mai nimic. Are o pensie minimă de aproximativ 1200 de lei. Își aduce aminte că a muncit și la pământ, la CAP, și la oi. „Era așa de greu vara. Munceai de se rupea pielea pe palme, numai să faci norma. Am dat la sapă de ne-am cocoșat. Și pe ploaie și pe soare. Făceam muncă de toate felurile și vara și iarna. Am fost și la oi și la câmp”, spune bătrânul. Banii nu-i ajung de niciun fel.

„Este greu iarna cu lemnele. Când cumpăr lemne este post și rugăciune, oricum n-ai cu ce să mai cumperi mâncare. Medicamentele le cumpăr o lună da, o lună nu. Ce să-i fac”, spune bătrânul. O altă femeie din Drăgușeni spune resemnată, „O să ajungem să mâncăm buruieni de pe câmp dacă se mai scumpește uleiul și mâncarea”, spune femeia.

Se dă vina pe profilul economic al județului

Autoritățile spun că , la Botoșani, pensiile sunt atât de mici din cauza profilului economic al județului, din perioada comunistă. Adică era un județ axat pe producția agricolă și pe industria ușoară. Adică CAP-uri, IAS-uri și multe fabrici de zahăr, sticlă și textile. „La momentul actual în evidența Casei Județene de Pensii Botoșani există un număr de 1560 de pensionari foști lucrători în cooperativele agricole. Într-adevăr au cuantumurile de pensie mult mai reduse față de ceilalți pensionari, deoarece calculul pensiei de CAP se face diferit față de un fost angajat care a avut salariu. Pe fosta lege se calcula pensia cu norme. Ei au avut o muncă diferită față de cei cu contract de muncă și atunci este clar un cuantum mai mic”, spune Cristina Anton, directorul Casei Județene de Pensii Botoșani.

Inclusiv pensionarii spun că față de județele puternic industrializate, la Botoșani salariile au fost mai mici. „Să vorbim pe aia dreaptă. În orașele mari, foarte industrializate, oamenii au lucrat și grupa a I a și grupa a II a. Primeau salarii mai mari. Erau și minerii, de exemplu, care aveau salarii mai mari, sporuri. La noi au fost mulți la CAP, mulți la textile, în construcții, la zahăr, la sticlă”, spune moș Constantin din satul Dolina, comuna Leorda.

Sursa: ADEVĂRUL

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Sfânta Irina, sărbătorită de ortodocși pe 5 mai. Este considerată ocrotitoarea căsătoriilor

Publicat

Publicitate

Sfânta Irina este pomenită în calendarul creștin ortodox la 5 mai. Este considerată ocrotitoarea căsătoriilor.

Sfânta Irina (Penelopi, înainte de botez) a trăit în vremea părinților apostolici și a fost botezată de către Sfântul Timotei, ucenicul Sfântului Apostol Pavel. Părinții săi, Liciniu și Licinia, erau oameni bogați. Liciniu era guvernator al provinciei. Amândoi erau însă păgâni și au primit botezul în urma mărturisirii credinței creștine de către Sfânta Irina.

”Deci, tatăl ei a zidit pentru ea un stâlp, afară din cetate, departe, într-un loc frumos și deosebit, care avea diferite camere, toate împodobite cu toată bunăcuviința și îndestulate cu multă bogăție, în care erau: scaune, mese, sfeșnice, paturi și toate vasele ferecate cu aur”. (Viețile Sfinților)

”Pe acel stâlp a așezat pe fiica sa, Penelopi, împreună cu treisprezece fecioare frumoase și a adus acolo pe zeii săi de aur, ca să păzească pe fiica lui. După ce a închis-o acolo, până la vârsta cea desăvârșită, cuviincioasă nunții, a pus lângă ea o cinstită bătrână, cu numele Caria, ca să-i fie învățătoare, care ședea și mânca împreună cu ea, fiind mai mare peste celelalte fecioare.

A mai pus încă și pe un bătrân, bărbat cinstit și înțelept, cu numele Apelian, ca s-o învețe carte în toate zilele. Acolo a petrecut astfel fecioara șase ani și trei luni și după al doisprezecelea an al vârstei ei, tatăl ei gândea s-o însoțească cu vreunul din cei mai luminați fii împărătești”. (Viețile Sfinților).

Sfânta Irina, supusă la mai multe torturi

Penelopi a trăit astfel departe de oraș și de ispitele lui șase ani, urmând ca după acest timp, tatăl ei să-i găsească un soț pe măsură.

Publicitate

Era însoțită de treisprezece fecioare și toate se aflau în grija unei bătrâne, Caria, și a unui dascăl, Apelian, care era creștin în taină. De la el a auzit despre Mântuitorului Hristos. Atunci când în cetate se afla Sfântul Timotei, din voința lui Dumnezeu acesta a ajuns și în preajma construcției unde se afla Penelopi, care l-a primit cu bucurie. A fost botezată de acesta, primind numele de Irina.

Aflând că fiica sa este creștină, Liciniu a poruncit să fie torturată. Îndurând chinurile, Sfânta Irina și-a convertit întreaga familie la creștinism. A fost adusă de mai multe ori la judecata autorităților. A scăpat de fiecare dată din mâna călăilor, prin răbdarea cu care suferea torturile la care era supusă, convertind mulțime mare de popor la creștinism, propovăduind tot timpul pe Hristos.

A murit în Efes, intrând singură într-un mormânt nou și cerând să fie astupată ușa încăperii și să fie deschisă după patru zile. După acest timp creștinii care au deschis ușa mormântului l-au găsit pe acesta gol.

Sfânta Irina: semnificația numelui

Semnificația principală a numelui Irina este ”pace”.

„Eirene” venea din ebraica, cuvântul de bază fiind „salom”, ce ar reprezenta de fapt binecuvântarea lui Dumnezeu dată oamenilor. Sensul cuvântului „salom” se extinsese chiar la o definiţie dată de credincioşi lui Iisus Hristos şi anume „El va fi pacea noastră”.

Alte derivate ale numelui de Irina sunt şi Irinca şi Irena.

Corespondentele sale masculine – Irineu și Irinel – sunt foarte rar întâlnite.

Irina este întâlnit sub formă de Irene (în limbă engleză, franceză, germană, italiană, spaniolă), Iren, Irina, Jerne (în limbă maghiară), Erina (în bulgară) și Orina, Arină (în rusă). Derivatele sale masculine au câteva echivalente: Irenee (în limbă franceză), Irenaus (în germană), Irineo (în spaniolă) și Ireneusy, Jerno (în maghiară).

Sfânta Irina este chemată mai ales de cei care își doresc o căsătorie grabnică și fericită. În Grecia, ea este și sfânta ocrotitoare a polițiștilor.

Citeste mai mult

Eveniment

Peste 300 de elevi și profesori au fost evacuați la Liceul „Anastasie Bașotă”, Pomârla. Din fericire, a fost doar un exercițiu

Publicat

Publicitate
Peste 300 de elevi, cadre didactice și membri ai personalului auxiliar au fost evacuați astăzi, în cadrul unui exercițiu de simulare a unui cutremur, organizat la Liceul Teoretic „Anastasie Bașotă” din Pomârla.
Exercițiul a urmărit testarea reacției în caz de seism și consolidarea cunoștințelor privind comportamentul adecvat în astfel de situații. Participanții s-au evacuat în mod organizat și s-au deplasat către punctul de adunare, unde au primit informații utile din partea reprezentanților Inspectoratului pentru Situații de Urgență „Nicolae Iorga” al Județului Botoșani.
Elevii au avut ocazia să observe îndeaproape o autospecială de intervenție și să afle detalii despre echipamentele folosite în misiunile operative de către pompierii din cadrul Detașamentului Dorohoi. Paramedicii SMURD i-au învățat cum să execute corect manevrele de acordare a primului ajutor și le-au prezentat acestora autospeciala de intervenție.
De asemenea, elevii și cadrele didactice au fost instruiți de către inspectorii de prevenire în privința pașilor ce trebuie urmați înainte, în timpul și după un cutremur sau incendiu. În cadrul activității au fost distribuite materiale informative din campania națională „Nu tremur la cutremur”.
Recomandări pentru siguranța în timpul unui cutremur, dacă vă aflați la școală:
•Adăpostiți-vă sub pupitre, departe de ferestre, pereți exteriori sau obiecte periculoase;
•Protejați-vă capul și fața;
•Nu părăsiți sala de clasă în timpul seismului;
•Cadrul didactic trebuie să deschidă ușa și să se adăpostească lângă un perete de rezistență;
•Evacuarea se face doar după încheierea cutremurului și verificarea căilor de ieșire.
Dacă sunteți în exterior:
•Apropiați-vă de un loc sigur, departe de clădiri, copaci, cabluri sau alte obiecte care pot cădea;
•Stați la cel puțin 10 metri distanță de firele electrice rupte sau căzute.

Citeste mai mult

Eveniment

Hramul de vară al Mănăstirii Coșula, sărbătorit pe 16 mai: Credincioșii din toată Moldova sunt așteptați la un eveniment de mare încărcătură spirituală

Publicat

Publicitate

Pe 16 mai, Mănăstirea Coșula din județul Botoșani își deschide larg porțile pentru a celebra hramul de vară în cinstea Sfântului Cuvios Sila, ale cărui moaște se află în incinta așezământului monahal. Sute de credincioși din întreaga regiune a Moldovei sunt așteptați să participe la manifestările religioase dedicate acestui sfânt cuvios, cunoscut pentru darurile sale de rugăciune și povățuire duhovnicească.

Ceremoniile religioase vor debuta joi, 15 mai, la ora 18:00, cu slujba de Vecernie și Utrenie, iar vineri, 16 mai, începând cu ora 08:00, se vor oficia Ceasurile, Acatistul, Sfânta Liturghie și o agapă frățească.

„Cu bucurie, noi, viețuitorii Sfintei Mănăstiri Coșula, vă invităm la hramul de vară al mănăstirii noastre, închinat Sfântului Cuvios Sila. Să-l rugăm să ne lumineze sufletele prin rugăciunile lui și să ne călăuzească pe calea mântuirii”, a transmis arhimandritul Calinic Chervase, starețul Mănăstirii Coșula.

Sfântul Cuvios Sila

Sfântul Cuvios Sila s-a născut în anul 1697 în ținutul Botoșanilor, din părinți ortodocși, Ion și Ioana. A intrat ca frate începător la Schitul Orășeni (com. Cristești, jud. Botoșani), fiind foarte tânăr, de unde, în anul 1714, la vârsta de 17 ani, a venit la Sihăstria Putnei, unde a fost primit și apoi călugărit de starețul Teodosie. După trecerea acestuia la cele veșnice, starețul Dosoftei, noul părinte duhovnicesc al schitului, a rânduit să fie hirotonit diacon și preot, iar la scurt timp să fie tuns în schima mare.

Un monument istoric cu rădăcini adânci în istoria spirituală și culturală a Moldovei

Situată la 20 de kilometri sud-est de municipiul Botoșani, Mănăstirea Coșula a fost întemeiată în anul 1535 de marele vistiernic Mateiaș Coșolvei, sfetnic al domnitorului Petru Rareș. Ansamblul arhitectural, reprezentativ pentru stilul feudal moldovenesc, este inclus pe lista monumentelor istorice și are o semnificație aparte în patrimoniul spiritual al regiunii.

Publicitate

După reînființarea sa în anul 1991, mănăstirea a cunoscut o amplă revitalizare. Începând cu 2022, a devenit un punct de atracție turistică major în județul Botoșani, odată cu finalizarea unui proiect de restaurare în valoare de 15 milioane de lei din fonduri europene. Din aceste fonduri au fost restaurate clădirile existente și s-a amenajat un muzeu în fosta casă egumenească, unde cel mai vechi exponat este o Sfântă Evanghelie din 1731.

Un alt proiect, în valoare de 2,89 milioane de lei, finanțat de Compania Națională de Investiții, a permis construirea unor spații moderne de cazare pentru pelerini și chilii pentru călugări, precum și un paraclis folosit în sezonul rece.

În perioada sa de glorie, între secolele XVII-XVIII, Mănăstirea Coșula a fost unul dintre cele mai importante centre monahale din lumea ortodoxă, cu peste 1.000 de călugări. Aici a fost tradusă pentru prima dată în limba română lucrarea istoricului Herodot. Din patrimoniul de odinioară s-au păstrat puține obiecte, multe dispărând în perioada regimului comunist, când mănăstirea a fost abandonată, iar o parte a bisericii „Sfântul Nicolae” a fost transformată în depozit de cartofi.

Biserica mănăstirii adăpostește fresce vechi de aproape 500 de ani, cu o valoare artistică remarcabilă. Restauratorii au descoperit o culoare unică, denumită „galben de Coșula”, iar stilul pictural amintește de marile mănăstiri din Bucovina, precum Sucevița, Voroneț sau Arbore.

Citeste mai mult

Eveniment

Elevii Seminarului Teologic Ortodox „Sfântul Gheorghe” Botoșani, prezenți la sesiunea de informare „Economia socială – oportunități pentru comunitate”

Publicat

Publicitate

Elevii Seminarului Teologic Ortodox „Sfântul Gheorghe” din Botoșani au participat la o sesiune de informare organizată în cadrul campaniei cu tema „Economia socială – oportunități pentru comunitate” de către Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă Botoșani în data de 05.05.2025.

 

În cadrul întâlnirii, tinerii au primit informații esențiale despre:
🔹 Rolul serviciului public de ocupare în alegerea unei cariere;
🔹 Etapele stabilirii unui traseu profesional sigur și sustenabil;
🔹 Importanța finalizării studiilor pentru reușita profesională și exploatarea fiecărei optunități care să le asigure competențe în domeniile de activitate în care doresc să se afirme;
🔹 Alegerea unei meserii căutate pe piața forței de muncă  ;
🔹 Motivele pentru care merită să își construiască o carieră aici, în România.

🔹Antreprenoriatul social o alternativă în creearea unei cariere  de succes

 

Activitatea a avut un caracter educativ și inspirațional, contribuind la dezvoltarea unei viziuni realiste și motivate asupra viitorului profesional al elevilor precum  și la dezvoltarea încrederii din partea acestor tineri  de a apela in viitor la serviciile oferite de Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă Botoșani .

Publicitate

 

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending