Connect with us

Eveniment

Botoșani, locul din România cu cei mai săraci pensionari. Blestem pe capul guvernanților: „Să le ajungă și lor pensia, cum îmi ajunge mie”

Publicat

Publicitate

Cei mai săraci pensionari din România trăiesc în județul Botoșani. Majoritatea nu ajung nici măcar la 2000 de lei pe lună și sunt efectiv dependenți de ajutorul copiilor, mulți plecați la muncă în străinătate. Sunt și cei care abia trăiesc de la o zi la alta, mâncând produse aproape de expirare, scrie ADEVĂRUL.

Conform datelor oficiale, cei mai săraci pensionari din România trăiesc în județul Botoșani. Aici pensia medie este de 2.200 de lei, cu șase de lei mai puțin decât media națională. Până și pensionarii din Vaslui au venituri mai mari. Din cei 75.600 de pensionari majoritatea nu ating pragul de 2000 de lei lunar. Sunt oamenii cu cele mai cernite bătrâneți, care după o viață de muncă se chinuie să supraviețuiască bolilor cronice, multe dobândite la serviciu, dar mai ales sărăciei. Pentru unii pensionari din Botoșani o cutie de margarină, o pâine și un iaurt este un adevărat lux.

„După 40 de ani de muncă am 1600 de lei pensie”

În județul Botoșani numărul pensionarilor îl depășește cu mult pe cel al angajaților. Este o zonă îmbătrânită a țării, marcată de plecarea masivă a tinerilor, mai ales din zonele rurale, în străinătate. Dezechilibrul s-a produs după anii 90, deceniul de sărăcie lucie al Botoșaniului când fabricile se închideau în cascadă iar oamenii abia dacă aveau ce să mănânce. Loturile fărâmițate, abia primite la Legea 16, a retrocedărilor, mai mult îi încurcau pe țăranii care nu aveau cu ce să le lucreze. În acest context s-a produs exodul masiv al sfârșitului de anii 2000.

În sate au rămas mai mult bătrânii. Un ținut al pensionarilor cu venituri foarte mici. Majoritatea spun că nu se descurcă de la o lună la alta. Frustrarea vine că trăiesc într-o sărăcie lucie după 40 de ani de muncă. După zile în care se trezeau devreme și se culcau la miezul nopții pentru a lăsa mâncare copiilor rămași cu cheia la gât. Maria Tudose are peste 40 de ani de muncă. Acum încasează o pensie de 1600 de lei. „După 40 de ani de muncă am 1600 de lei pensie. Am momente în care mă întreb pentru ce atâta chin? Eram îngrijitoare și mă trezeam dimineața la 6.00 să plec la muncă. Făceam treabă toată ziua. Mă întorceam acasă. Dădeam fuga să spăl haine, mai întrebam copiii de sănătate și mă apucam de mâncare, să aibă a doua zi când veneau, la prânz, de la școală. Mă prindeam miezul nopții. Și am văzut că și ăla care a stat mai mult degeaba tot primeste 1200 de lei. Pentru ce atâta canon? Pentru 1600 de lei?”, se plânge botoșăneanca.

Pentru nea Viorel, ieșirea la pensie a fost un șoc. „Am făcut 65 de ani. Am mai stat un an în activitate. După aceea am zis să ies la pensie că nu mai puteam. Am lucrat mult cu publicul și mă istovise psihic. Când am încasat prima pensie am avut un șoc. Era mult mai mică decât salariul. Și stăteam așa cu banii în mână și mă gândeam, cum mă voi descurca?”, spune bărbatul.

Publicitate

„Să le ajungă și lor pensia, cum îmi ajunge mie”
Majoritatea pensionarilor botoșăneni nu se descurcă cu cei 2000-2200 de lei primiți lunar. „Numai medicamentele cât costă. Chiar și compensate. Plus că sunt care nu se compensează. Mai ales anumite unguente mai bune. Că tot la muncă m-am îmbolnăvit cu articulațiile. Apoi vine căldura. La o garsonieră am de plătit 250 de lei, numai pe o lună. Și eu primesc 1600 de lei. Din ce mai cumpăr mâncare ? De haine și alte distracții nici vorbă”, spune Maria Tudose. Tanti Teodora a muncit și 14 ani în Italia. Pe lângă cei 35 munciți în România. Spune că din cauza birocrației nu reușește să mai încaseze veniturile din străinătate. Primește abia 1289 de lei, pe lună, și este disperată, relatează ADEVĂRUL.

„Să le ajungă și lor pensia cum îmi ajunge mie. Am muncit degeaba 14 ani în Italia. Mi-a sistat venitul acolo că trebuie nu știu ce hârtii. Sunt sătulă de sărăcie. Noroc că încă nu sunt bolnavă. Dar cheltuielile și mâncarea mă nenorocesc. În ultima săptămână este jale. Mănânc pâine cu margarină și parizer la șapte lei batonul, de la supermarket. Am momente când cu o zi înainte de pensie este atât de greu că adorm plângând”, spune femeia. Cel mai greu le este celor care rămân  singuri precum Maria sau Teodora.

„La cei care mai trăiește soțul este mai bine fiindcă de obicei bărbații aveau salariul mai mare, venitul este puțin mai mare. Împart și cheltuielile și grijile. Se alină altfel„, mărturisește Teodora. Mulți pensionari sunt dependenți de copii. „Dacă n-as avea copiii să mă ajute n-aș putea să mă descurc. Foarte greu. Suntem cei mai săraci, cei mai neajutorați”, mărturisește cu năduf o săteancă din Leorda.

Mai ales copiii plecați în străinătate, trimit bani părinților. „Trimit și ei cât pot. Și spun Doamne Ajută. Că fără ei eram nenorocită. Muritoare de foame. De multe ori îmi este rușine și le spun că am, să nu mai trimită. Că și ei o duc greu acolo”, spune o altă pensionară din Leorda. Mulți pensionari ajung să bată supermarketurile în căutare de produse aflate la limita expirării, mult mai ieftine. „Sunt acolo frigidere și coșuri unde sunt alimente din astea la expirare. Adică mai au două-trei zile până la expirare. Cumpăr rapid, că-s la jumătate de preț. Așa mai mănânc și eu cărniță”, mărturisește un pensionar botoșănean.

„O să ajungem să mâncăm buruieni de pe câmp”

Cele mai mici pensii le primesc cei din mediul rural. Mai ales în condițiile în care cei mai mulți ai lucrat la CAP-uri sau IAS-uri. De exemplu, Dumitru Grădinar de 86 de ani din comuna Unțeni. A plecat cu părinții la câmp de la șase ani. Nici acum nu a renunțat la agricultură. A muncit din greu, pe mai nimic. Are o pensie minimă de aproximativ 1200 de lei. Își aduce aminte că a muncit și la pământ, la CAP, și la oi. „Era așa de greu vara. Munceai de se rupea pielea pe palme, numai să faci norma. Am dat la sapă de ne-am cocoșat. Și pe ploaie și pe soare. Făceam muncă de toate felurile și vara și iarna. Am fost și la oi și la câmp”, spune bătrânul. Banii nu-i ajung de niciun fel.

„Este greu iarna cu lemnele. Când cumpăr lemne este post și rugăciune, oricum n-ai cu ce să mai cumperi mâncare. Medicamentele le cumpăr o lună da, o lună nu. Ce să-i fac”, spune bătrânul. O altă femeie din Drăgușeni spune resemnată, „O să ajungem să mâncăm buruieni de pe câmp dacă se mai scumpește uleiul și mâncarea”, spune femeia.

Se dă vina pe profilul economic al județului

Autoritățile spun că , la Botoșani, pensiile sunt atât de mici din cauza profilului economic al județului, din perioada comunistă. Adică era un județ axat pe producția agricolă și pe industria ușoară. Adică CAP-uri, IAS-uri și multe fabrici de zahăr, sticlă și textile. „La momentul actual în evidența Casei Județene de Pensii Botoșani există un număr de 1560 de pensionari foști lucrători în cooperativele agricole. Într-adevăr au cuantumurile de pensie mult mai reduse față de ceilalți pensionari, deoarece calculul pensiei de CAP se face diferit față de un fost angajat care a avut salariu. Pe fosta lege se calcula pensia cu norme. Ei au avut o muncă diferită față de cei cu contract de muncă și atunci este clar un cuantum mai mic”, spune Cristina Anton, directorul Casei Județene de Pensii Botoșani.

Inclusiv pensionarii spun că față de județele puternic industrializate, la Botoșani salariile au fost mai mici. „Să vorbim pe aia dreaptă. În orașele mari, foarte industrializate, oamenii au lucrat și grupa a I a și grupa a II a. Primeau salarii mai mari. Erau și minerii, de exemplu, care aveau salarii mai mari, sporuri. La noi au fost mulți la CAP, mulți la textile, în construcții, la zahăr, la sticlă”, spune moș Constantin din satul Dolina, comuna Leorda.

Sursa: ADEVĂRUL

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Doi bărbați din Leorda, trimiși în judecată după ce au încercat să se omoare cu toporul. Unul este acuzat de tentativă de omor

Publicat

Publicitate

Parchetul de pe lângă Tribunalul Botoșani anunță trimiterea în judecată a doi bărbați din comuna Leorda, implicați într-un conflict extrem de violent petrecut la finalul lunii octombrie.

Unul dintre inculpați, M.A.I., în vârstă de 36 de ani, a fost trimis în fața instanței în stare de arest preventiv, fiind acuzat de „tentativă la omor” și „tulburarea ordinii și liniștii publice”.

Cel de-al doilea inculpat, I.A.D., în vârstă de 42 de ani, va fi judecat sub control judiciar, fiind cercetat pentru „lovire sau alte violențe” și „tulburarea ordinii și liniștii publice”.

Potrivit anchetatorilor, faptele s-au petrecut în seara zilei de 26 octombrie 2025, în jurul orei 20:30, pe drumul public din dreptul locuinței lui M.A.I. Între cei doi exista un conflict mai vechi, iar spiritele au escaladat rapid, în prezența altor persoane din localitate.

Procurorii susțin că M.A.I. ar fi încercat să-l lovească pe I.A.D. din spate, cu un topor, vizând zona capului. În ultima clipă, I.A.D. s-a întors, a reușit să-i smulgă toporul și l-a lovit pe agresor în zona capului, într-o reacție considerată de anchetatori drept legitimă apărare. În acel moment, M.A.I. a căzut la pământ.

Conflictul nu s-a oprit însă aici. După ce adversarul său era deja căzut, I.A.D. i-a mai aplicat încă o lovitură cu toporul în zona spatelui, o acțiune despre care procurorii spun că nu mai era justificată de apărare, depășind limitele reacției legitime.

Publicitate

Prin comportamentul lor agresiv, cei doi au provocat panică și au perturbat grav liniștea publică în sat, mai arată Parchetul.

Instituția subliniază că trimiterea în judecată marchează finalizarea anchetei penale și transmiterea dosarului la instanță, dar nu înlătură prezumția de nevinovăție, de care inculpații beneficiază până la pronunțarea unei hotărâri definitive.

Citeste mai mult

Eveniment

Dacă plecați la drum: În zona montană a venit iarna. Ninsori slabe în Suceava și Neamț. Drumuri naționale perfect circulabile

Publicat

Publicitate

Dacă plecați la deum trebuie să știți că iarna și-a făcut oficial apariția în nordul Moldovei. În cursul dimineții de joi, în zona montană înaltă a județului Suceava a început să ningă slab, semn că temperaturile scad treptat și că sezonul rece intră în drepturi. Precipitațiile mixte s-au extins și în zonele de altitudine mai joasă, unde s-a înregistrat lapoviță.

Fenomenul a fost observat și în județul Neamț, unde, în zona montană de pe DN 15B, Petru Vodă, s-au semnalat ninsori de scurtă durată. Șoferii aflați în tranzit au raportat condiții de vizibilitate redusă, iar imaginile surprinse pe traseu arată stratul subțire de zăpadă depus pe marginea șoselei.

Chiar și în aceste condiții de început de iarnă, carosabilul pe întreaga rețea de drumuri naționale din regiunea Moldovei se prezintă perfect circulabil, anunță autoritățile. Echipele de intervenție sunt în teren, monitorizează evoluția vremii și sunt pregătite să acționeze în cazul formării poleiului sau a ninsorilor consistente.

Meteorologii avertizează însă că zilele următoare vor aduce o răcire accentuată a vremii, în special în zonele montane. ANM a emis atenționări privind posibile precipitații mixte și temperaturi negative în timpul nopții, condiții care pot favoriza formarea poleiului.

Autoritățile rutiere fac apel la conducătorii auto să circule cu prudență, să adapteze viteza la condițiile de trafic și să nu pornească la drum fără echiparea corespunzătoare a autovehiculelor. Lanțurile, anvelopele de iarnă și prudența rămân esențiale pentru a evita evenimentele rutiere.

Imagini surprinse în cursul dimineții pe DN 17A, Pasul Palma – Ciumârna, în județul Suceava, arată primele semne clare ale iernii care urcă dinspre zona montană spre restul regiunii. Deși iarna a început blând, promite să se instaleze rapid în Moldova. Autoritățile recomandă atenție sporită în următoarele zile.

Publicitate

Iată și câteva imagini surprinse în această după amiază:

Citeste mai mult

Eveniment

Un bărbat din Botoșani a fost amendat cu 1000 lei după ce a urcat pe monumentul din Piața 1 Decembrie pentru un live pe telefon

Publicat

Publicitate

Un bărbat din Botoșani a fost amendat de polițiștii locali după ce, în seara zilei de 15 noiembrie 2025, a urcat pe monumentul din Piața 1 Decembrie, din Centrul Istoric, pentru a realiza o transmisie live cu telefonul mobil. Incidentul a fost raportat prin Serviciul Dispecerat, iar o patrulă din cadrul Serviciului de Ordine și Liniște Publică a fost direcționată imediat la fața locului.

Polițiștii l-au somat pe tânăr să coboare de pe monument, avertizându-l că fapta reprezintă contravenție conform H.C.L. nr. 44/2025, un act normativ care reglementează gospodărirea, ordinea și curățenia în municipiul Botoșani. Potrivit acestuia, folosirea mobilierului urban sau a amenajărilor publice în alte scopuri decât cele pentru care sunt destinate este strict interzisă.

Articolul 7, litera e) din Hotărârea Consiliului Local menționează explicit că este interzis urcatul sau șezutul pe monumente, pe pervazuri, pe treptele clădirilor sau pe marginile fântânilor arteziene. Polițiștii au explicat că astfel de reguli au scopul de a proteja patrimoniul, dar și siguranța publică.

După legitimare, persoanei i-a fost aplicată amenda minimă prevăzută de lege, de 1000 de lei, autoritățile precizând că au ales sancțiunea minimă întrucât bărbatul a cooperat și a coborât imediat de pe monument, fără a opune rezistență.

Reprezentanții Poliției Locale reamintesc că monumentul din Piața 1 Decembrie 1918, o prezență emblematică în Centrul Vechi al municipiului, este o lucrare de mare valoare istorică și artistică. Opera aparține sculptorului Horia Miclescu și poartă denumirea completă „Compania de mitraliere maior Ignat «în atac»”, fiind una dintre cele mai recunoscute și fotografiate opere din zona istorică a orașului.

Într-un comunicat, autoritățile au făcut din nou un apel la cetățeni să respecte regulile de conviețuire și protejare a spațiilor publice, pentru a evita deteriorarea unor obiective de patrimoniu și pentru a menține un climat civilizat în Centrul Istoric.

Publicitate

Citeste mai mult

Administratie

An bun pentru comuna Manoleasa. Proiecte finalizate în 2025: Dispensar, cămine culturale și drumuri de peste 14 milioane lei

Publicat

Publicitate

Deși pentru multe administrații publice locale anul 2025 a fost unul complicat, cu blocaje, întârzieri la finanțări și presiuni bugetare, comuna Manoleasa pare să fi reușit să răstoarne perspectiva.

Finalul de an găsește comunitatea cu proiecte importante aproape de linia de sosire, după ce lucrările aflate peste pragul de 50% au continuat să primească fonduri atât de la bugetul de stat, cât și din programele naționale sau europene.

Primarul comunei, Cristinel Leonard Aroșculesei, explică faptul că a fost nevoie de multă insistență, documentație suplimentară și dialog permanent cu autoritățile finanțatoare pentru ca proiectele să nu fie oprite.

„Echipele au lucrat constant, chiar dacă au existat perioade tensionate. Important este că în acest moment investițiile sunt pe ultima sută de metri și se apropie de recepție”, a precizat edilul.

Printre cele mai vizibile proiecte se numără dispensarul medical din Manoleasa, o investiție de aproximativ 2,3 milioane de lei, care aduce comunității un spațiu modern, adaptat nevoilor actuale, cu săli de consultații, zonă de tratamente și condiții decente pentru personalul medical. Primăria transmite că recepția lucrărilor va avea loc chiar în luna decembrie.

Publicitate

Tot la capitolul infrastructură socială, căminele culturale din Manoleasa și Zahoreni, finanțate cu 3,3 milioane de lei, sunt finalizate și pregătite pentru recepție. Clădirile au fost consolidate, modernizate și dotate, pentru ca localnicii să aibă spații adecvate pentru evenimente comunitare, activități culturale și programe educative.

O componentă majoră a investițiilor din 2025 o reprezintă drumurile realizate prin Programul Național “Anghel Saligny”, cu o valoare totală de 14,1 milioane de lei. Lucrările din satele Sadoveni, Zahoreni, Manoleasa și Liveni sunt finalizate, iar recepțiile se desfășoară în aceste zile. După ani de zile de așteptări, de acum, localnicii vor circula, în sfârșit, pe drumuri asfaltate și moderne.

În paralel, primăria derulează și proiecte finanțate prin AFIR, tot pentru infrastructura rutieră. Acestea se află într-un stadiu avansat de execuție, iar administrația estimează că vor putea fi gata în termenii stabiliți în contractul cu constructorii.

„Ne-am dorit ca oamenii să simtă la propriu că lucrurile se schimbă în bine, iar drumurile, dispensarul sau căminele culturale sunt investiții pe care le așteaptă demult. Continuăm să lucrăm cu aceeași determinare”, a mai spus primarul Aroșculesei.

Pentru Manoleasa, finalul de an nu înseamnă doar închiderea unor proiecte, ci și deschiderea unei noi etape. Administrația locală pregătește deja documentația pentru alte investiții în 2026, mizând pe experiența acumulată și pe noile oportunități de finanțare.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending