Connect with us

Eveniment

Botoșani, locul din România cu cei mai săraci pensionari. Blestem pe capul guvernanților: „Să le ajungă și lor pensia, cum îmi ajunge mie”

Publicat

Publicitate

Cei mai săraci pensionari din România trăiesc în județul Botoșani. Majoritatea nu ajung nici măcar la 2000 de lei pe lună și sunt efectiv dependenți de ajutorul copiilor, mulți plecați la muncă în străinătate. Sunt și cei care abia trăiesc de la o zi la alta, mâncând produse aproape de expirare, scrie ADEVĂRUL.

Conform datelor oficiale, cei mai săraci pensionari din România trăiesc în județul Botoșani. Aici pensia medie este de 2.200 de lei, cu șase de lei mai puțin decât media națională. Până și pensionarii din Vaslui au venituri mai mari. Din cei 75.600 de pensionari majoritatea nu ating pragul de 2000 de lei lunar. Sunt oamenii cu cele mai cernite bătrâneți, care după o viață de muncă se chinuie să supraviețuiască bolilor cronice, multe dobândite la serviciu, dar mai ales sărăciei. Pentru unii pensionari din Botoșani o cutie de margarină, o pâine și un iaurt este un adevărat lux.

„După 40 de ani de muncă am 1600 de lei pensie”

În județul Botoșani numărul pensionarilor îl depășește cu mult pe cel al angajaților. Este o zonă îmbătrânită a țării, marcată de plecarea masivă a tinerilor, mai ales din zonele rurale, în străinătate. Dezechilibrul s-a produs după anii 90, deceniul de sărăcie lucie al Botoșaniului când fabricile se închideau în cascadă iar oamenii abia dacă aveau ce să mănânce. Loturile fărâmițate, abia primite la Legea 16, a retrocedărilor, mai mult îi încurcau pe țăranii care nu aveau cu ce să le lucreze. În acest context s-a produs exodul masiv al sfârșitului de anii 2000.

În sate au rămas mai mult bătrânii. Un ținut al pensionarilor cu venituri foarte mici. Majoritatea spun că nu se descurcă de la o lună la alta. Frustrarea vine că trăiesc într-o sărăcie lucie după 40 de ani de muncă. După zile în care se trezeau devreme și se culcau la miezul nopții pentru a lăsa mâncare copiilor rămași cu cheia la gât. Maria Tudose are peste 40 de ani de muncă. Acum încasează o pensie de 1600 de lei. „După 40 de ani de muncă am 1600 de lei pensie. Am momente în care mă întreb pentru ce atâta chin? Eram îngrijitoare și mă trezeam dimineața la 6.00 să plec la muncă. Făceam treabă toată ziua. Mă întorceam acasă. Dădeam fuga să spăl haine, mai întrebam copiii de sănătate și mă apucam de mâncare, să aibă a doua zi când veneau, la prânz, de la școală. Mă prindeam miezul nopții. Și am văzut că și ăla care a stat mai mult degeaba tot primeste 1200 de lei. Pentru ce atâta canon? Pentru 1600 de lei?”, se plânge botoșăneanca.

Pentru nea Viorel, ieșirea la pensie a fost un șoc. „Am făcut 65 de ani. Am mai stat un an în activitate. După aceea am zis să ies la pensie că nu mai puteam. Am lucrat mult cu publicul și mă istovise psihic. Când am încasat prima pensie am avut un șoc. Era mult mai mică decât salariul. Și stăteam așa cu banii în mână și mă gândeam, cum mă voi descurca?”, spune bărbatul.

Publicitate

„Să le ajungă și lor pensia, cum îmi ajunge mie”
Majoritatea pensionarilor botoșăneni nu se descurcă cu cei 2000-2200 de lei primiți lunar. „Numai medicamentele cât costă. Chiar și compensate. Plus că sunt care nu se compensează. Mai ales anumite unguente mai bune. Că tot la muncă m-am îmbolnăvit cu articulațiile. Apoi vine căldura. La o garsonieră am de plătit 250 de lei, numai pe o lună. Și eu primesc 1600 de lei. Din ce mai cumpăr mâncare ? De haine și alte distracții nici vorbă”, spune Maria Tudose. Tanti Teodora a muncit și 14 ani în Italia. Pe lângă cei 35 munciți în România. Spune că din cauza birocrației nu reușește să mai încaseze veniturile din străinătate. Primește abia 1289 de lei, pe lună, și este disperată, relatează ADEVĂRUL.

„Să le ajungă și lor pensia cum îmi ajunge mie. Am muncit degeaba 14 ani în Italia. Mi-a sistat venitul acolo că trebuie nu știu ce hârtii. Sunt sătulă de sărăcie. Noroc că încă nu sunt bolnavă. Dar cheltuielile și mâncarea mă nenorocesc. În ultima săptămână este jale. Mănânc pâine cu margarină și parizer la șapte lei batonul, de la supermarket. Am momente când cu o zi înainte de pensie este atât de greu că adorm plângând”, spune femeia. Cel mai greu le este celor care rămân  singuri precum Maria sau Teodora.

„La cei care mai trăiește soțul este mai bine fiindcă de obicei bărbații aveau salariul mai mare, venitul este puțin mai mare. Împart și cheltuielile și grijile. Se alină altfel„, mărturisește Teodora. Mulți pensionari sunt dependenți de copii. „Dacă n-as avea copiii să mă ajute n-aș putea să mă descurc. Foarte greu. Suntem cei mai săraci, cei mai neajutorați”, mărturisește cu năduf o săteancă din Leorda.

Mai ales copiii plecați în străinătate, trimit bani părinților. „Trimit și ei cât pot. Și spun Doamne Ajută. Că fără ei eram nenorocită. Muritoare de foame. De multe ori îmi este rușine și le spun că am, să nu mai trimită. Că și ei o duc greu acolo”, spune o altă pensionară din Leorda. Mulți pensionari ajung să bată supermarketurile în căutare de produse aflate la limita expirării, mult mai ieftine. „Sunt acolo frigidere și coșuri unde sunt alimente din astea la expirare. Adică mai au două-trei zile până la expirare. Cumpăr rapid, că-s la jumătate de preț. Așa mai mănânc și eu cărniță”, mărturisește un pensionar botoșănean.

„O să ajungem să mâncăm buruieni de pe câmp”

Cele mai mici pensii le primesc cei din mediul rural. Mai ales în condițiile în care cei mai mulți ai lucrat la CAP-uri sau IAS-uri. De exemplu, Dumitru Grădinar de 86 de ani din comuna Unțeni. A plecat cu părinții la câmp de la șase ani. Nici acum nu a renunțat la agricultură. A muncit din greu, pe mai nimic. Are o pensie minimă de aproximativ 1200 de lei. Își aduce aminte că a muncit și la pământ, la CAP, și la oi. „Era așa de greu vara. Munceai de se rupea pielea pe palme, numai să faci norma. Am dat la sapă de ne-am cocoșat. Și pe ploaie și pe soare. Făceam muncă de toate felurile și vara și iarna. Am fost și la oi și la câmp”, spune bătrânul. Banii nu-i ajung de niciun fel.

„Este greu iarna cu lemnele. Când cumpăr lemne este post și rugăciune, oricum n-ai cu ce să mai cumperi mâncare. Medicamentele le cumpăr o lună da, o lună nu. Ce să-i fac”, spune bătrânul. O altă femeie din Drăgușeni spune resemnată, „O să ajungem să mâncăm buruieni de pe câmp dacă se mai scumpește uleiul și mâncarea”, spune femeia.

Se dă vina pe profilul economic al județului

Autoritățile spun că , la Botoșani, pensiile sunt atât de mici din cauza profilului economic al județului, din perioada comunistă. Adică era un județ axat pe producția agricolă și pe industria ușoară. Adică CAP-uri, IAS-uri și multe fabrici de zahăr, sticlă și textile. „La momentul actual în evidența Casei Județene de Pensii Botoșani există un număr de 1560 de pensionari foști lucrători în cooperativele agricole. Într-adevăr au cuantumurile de pensie mult mai reduse față de ceilalți pensionari, deoarece calculul pensiei de CAP se face diferit față de un fost angajat care a avut salariu. Pe fosta lege se calcula pensia cu norme. Ei au avut o muncă diferită față de cei cu contract de muncă și atunci este clar un cuantum mai mic”, spune Cristina Anton, directorul Casei Județene de Pensii Botoșani.

Inclusiv pensionarii spun că față de județele puternic industrializate, la Botoșani salariile au fost mai mici. „Să vorbim pe aia dreaptă. În orașele mari, foarte industrializate, oamenii au lucrat și grupa a I a și grupa a II a. Primeau salarii mai mari. Erau și minerii, de exemplu, care aveau salarii mai mari, sporuri. La noi au fost mulți la CAP, mulți la textile, în construcții, la zahăr, la sticlă”, spune moș Constantin din satul Dolina, comuna Leorda.

Sursa: ADEVĂRUL

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Bărbat de 39 de ani, din municipiul Botoșani, cercetat pentru furt

Publicat

Publicitate

Duminică, polițiștii din cadrul Biroului de Investigații Criminale Botoșani au emis ordonanță de reținere pentru 24 de ore, pe numele unui bărbat, de 39 de ani, din municipiul Botoșani, cercetat sub aspectul săvârșirii infracțiunii de furt.

 În urma activităților desfășurate și a probatoriului administrat s-a stabilit faptul că la data de 18 august 2025, acesta ar fi sustras un telefon mobil din incinta unei societăți de pariuri sportive, cauzând un prejudiciu în valoare de 1.000 de lei.

 Astfel, bărbatul a fost reținut pentru 24 de ore și introdus în Centrul de Reținere și Arestare Preventivă al I.P.J. Botoșani.

Citeste mai mult

Eveniment

O femeie din Flămânzi a fost amendată pentru că a „scăpat” vaca în grădina vecinului și i-a distrus cultura

Publicat

Publicitate

O femeie din orașul Flămânzi a fost sancționată contravențional cu amendă în valoare de 500 de lei pentru faptul că nu și-a supravegheat animalul domestic, iar acesta a provocat distrugerea unei culturi ce aparținea unui vecin.

 

Sancțiunea a fost aplicată în baza Legii 61 din 1991 privind sancționarea faptelor de încălcare a unor norme de conviețuire socială, a ordinii și liniștii publice, conform căreia ”lăsarea în liberate ori fără supraveghere a animalelor care pot prezenta pericol pentru persoane sau bunuri” constituie contravenție.

 

Citeste mai mult

Eveniment

Angajați ai societății Modern Calor Botoșani acuză rețineri ilegale din salarii: „Ni s-au luat bani fără niciun temei legal”

Publicat

Publicitate

Un grup de angajați ai companiei SC Modern Calor SA Botoșani, operatorul de termoficare din municipiu, reclamă că societatea ar fi efectuat rețineri ilegale din salariile acestora, fără o bază legală sau contractuală clară.

Potrivit unei petiții transmise redacției, semnată de mai mulți salariați din diferite departamente ale companiei, în luna august 2025, angajatorul ar fi reținut 50% din salariul personalului TESA și 30% din salariul altor categorii de angajați, fără o justificare oficială.

„Angajatorul, SC Modern Calor SA, a reținut ilegal 50% din salariul angajaților TESA și 30% din salariul celorlalți salariați, fără niciun motiv legal sau contractual justificat. Singura motivație invocată ar fi o presupusă înțelegere cu sindicatul, despre care nu am fost informați și la care nu am consimțit”, se arată în sesizarea transmisă de angajați.

Angajații spun că au aflat din presă despre “ajutorul acordat societății”

O parte dintre salariați susțin că au aflat despre această măsură din articole apărute în presă, fără să fi fost consultați sau informați oficial de conducerea companiei.

„Decizia privind această acțiune a fost luată de câteva persoane din sindicat și conducerea societății. Din informațiile noastre, reținerile ar urma să continue până în luna noiembrie, dar nimeni nu știe dacă se vor opri atunci”, afirmă semnatarii petiției.

Publicitate

Angajații invocă o serie de prevederi legale care, potrivit lor, ar face această practică ilegală. Concret, aceștia fac referire la articolul 169 din Codul Muncii (Legea nr. 53/2003), care stipulează că nicio reținere din salariu nu poate fi efectuată în afara cazurilor prevăzute de lege, precum și la articolul 41 din Constituția României, care garantează dreptul la muncă și protecția socială a salariatului.

În plus, petiționarii menționează că orice reținere efectuată fără acordul scris al angajatului sau fără hotărâre judecătorească definitivă încalcă principiul consensualității contractului de muncă, putând atrage răspundere civilă sau contravențională pentru angajator.

Situațiile în care reținerile din salariu sunt legale:

  • Conform legislației în vigoare, reținerile din salariu pot fi efectuate doar în situații clar reglementate de lege, precum contribuțiile fiscale și sociale obligatorii (CAS, CASS, impozit pe venit);
  • popriri dispuse prin hotărâre judecătorească definitivă;
  • sancțiuni disciplinare (doar în urma unei cercetări prealabile);
  • recuperarea de pagube cauzate angajatorului (cu acordul scris al angajatului sau hotărâre judecătorească).
  • orice altă reținere efectuată în afara acestor cazuri este considerată abuzivă, iar salariații pot contesta măsura în instanță sau la Inspectoratul Teritorial de Muncă (ITM).

Temeri de represalii

Autorii petiției susțin că nu își pot face publică identitatea, de teama unor sancțiuni disciplinare sau chiar a concedierii.

„Din motive obiective nu putem să ne divulgăm identitatea, pentru că am fost amenințați cu desfacerea contractului de muncă”, precizează angajații.

În finalul petiției, aceștia cer verificarea situației de către autoritățile competente, sancționarea angajatorului, precum și restituirea sumelor reținute ilegal.

Redăm petiția intergral: 

„Un grup de angajati în diferite funcții la SC Modern Calor SA, cu sediul în localitatea Botosani str. Pacea nr. 43 județul Botosani nr. telefon: 0231 537100, e-mail: office@moderncalor.ro, adresam o petiție prin care sesizam următoarele probleme:

Angajatorul, SC Modern Calor SA, a reținut ilegal 50% din salariul angajatilor TESA si 30% din salariul celorlalte categorii de angajati, (din remuneratia aferenta lunii August), fără niciun motiv legal sau contractual justificat, singura motivatie fiind o presupusa intelegere cu Sindicatul societatii, despre care nu stim ce contine si in ce calitate am fost noi reprezentati, nefiind semnat, de catre angajati, nici un acord in acest sens.

Mentionam de asemenea ca multi dintre angajati au aflat din presa despre acest asa-zis “ajutor acordat societatii” prin retineri din salariile angajatilor, decizia privind aceasta actiune fiind luata de cateva persoane din sindicat si conducerea societatii. Din informatiile pe care le avem retinerile vor fi facute pana in luna Noiembrie, inclusiv, dar nimeni nu stie daca se vor limita la aceasta data.

Aceste retineri din salariu contravin prevederilor Codului Muncii (Legea nr. 53/2003, republicata si actualizata), în special art. 169 care reglementează plata salariului integral, și art. 160 privind reținerile permise doar în cazuri expres prevăzute de lege (ex. daune cauzate angajatorului, cu hotărâre judecătorească).

În legislația românească actuală, reținerea unei părți din salariu este strict reglementată, iar orice abatere de la prevederile legale o face ilegală. Baza principală este Codul Muncii – Legea nr. 53/2003, republicată și actualizată, Articolul 169 alin. (1) stipulează explicit: „Nicio reţinere din salariu nu poate fi operată, în afara cazurilor şi condiţiilor prevăzute de lege.” Aceasta înseamnă că orice reținere efectuată în lipsa unei baze legale clare este considerată abuzivă și poate fi contestată în instanță, atrăgând sancțiuni pentru angajator.

Ilegalitatea derivă din faptul că salariul reprezintă un drept fundamental al angajatului, protejat de Constituția României (art. 41 privind dreptul la muncă și protecția socială) și de convențiile internaționale ratificate de România (ex. Convenția OIM nr. 95/1949 privind protecția salariului). Orice intervenție unilaterală asupra salariului încalcă principiul consensualității contractului de muncă (art. 38 din Codul Muncii) și poate fi calificată ca o încălcare a drepturilor angajatului, ducând la răspundere contravențională sau civilă pentru angajator.

Retinerea din salariu este permisă de lege in anumite cazuri, dacă nu se încadrează în aceste cazuri, ea devine ilegală.

Excepțiile principale:

1. Rețineri obligatorii impuse de stat (fiscale și sociale):

o Conform Codului Fiscal (Legea nr. 227/2015, actualizată în 2025), angajatorul este obligat să rețină la sursă impozitul pe venit (10%), contribuțiile de asigurări sociale (CAS – 25% pentru pensii) și contribuțiile de asigurări sociale de sănătate (CASS – 10%). Acestea nu necesită acordul angajatului, fiind automate și legale.

o Ilegalitate potențială: Dacă angajatorul reține sume mai mari decât cele prevăzute de lege sau le folosește în alte scopuri (ex. nevirezarea către stat), aceasta constituie o infracțiune (evaziune fiscală, art. 9 din Legea nr. 241/2005) și poate fi sancționată cu amendă sau închisoare.

2. Popriri prin executare silită:

o Potrivit Codului de Procedură Civilă (Legea nr. 134/2010, actualizată), dacă există o hotărâre judecătorească definitivă sau un titlu executoriu (ex. datorii, pensie alimentară, amenzi), angajatorul trebuie să rețină o parte din salariu pentru a satisface creditorul.

o Limite legale: Maximum 1/3 din salariul net pentru datorii obișnuite și 1/2 pentru pensii alimentare (art. 729 din Codul de Procedură Civilă). Reținerile cumulate nu pot depăși 1/2 din salariul net lunar (art. 169 alin. (4) din Codul Muncii).

o Ilegalitate potențială: Dacă angajatorul reține sume fără un titlu executoriu valid sau depășește limitele legale, acțiunea este nulă și poate fi contestată la executorul judecătoresc sau în instanță. Angajatorul riscă amendă contravențională (până la 10.000 lei, conform art. 187 din OUG nr. 99/2006 privind instituțiile de credit).

3. Sancțiuni disciplinare:

o Conform art. 248 alin. (1) lit. d) din Codul Muncii, angajatorul poate aplica o reducere temporară a salariului cu 5-10% pentru o perioadă de 1-3 luni, ca sancțiune pentru abateri disciplinare.

o Condiții obligatorii: Trebuie efectuată o cercetare disciplinară prealabilă (art. 251), cu audierea angajatului și emiterea unei decizii motivate. Sancțiunea poate fi contestată în instanță în 30 de zile (art. 252).

o Ilegalitate potențială: Dacă procedura nu este respectată (ex. lipsa cercetării sau motivării), reținerea este ilegală și poate fi anulată de instanță, cu obligarea angajatorului la restituirea sumelor și plata de daune morale (decizii Curții Constituționale, ex. Decizia nr. 591/2016).

4. Răspundere patrimonială pentru pagube cauzate angajatorului:

o Art. 253-257 din Codul Muncii reglementează recuperarea pagubelor cauzate din culpă de angajat (ex. deteriorarea bunurilor). Reținerea se poate face doar cu acordul scris al angajatului sau printr-o hotărâre judecătorească definitivă (art. 169 alin. (2)).

o Limite: Nu poate depăși 5 salarii minime brute (art. 254 alin. (3)), iar reținerile lunare sunt limitate la 1/3 din salariul net.

o Ilegalitate potențială: Reținerea fără acord sau hotărâre judecătorească este interzisă explicit (art. 169 alin. (2)) și constituie o încălcare gravă, putând fi calificată ca abuz de drept (art. 1357 din Codul Civil). Angajatorul poate fi obligat la restituirea sumelor plus dobânzi și cheltuieli de judecată.

In cazul lipsei bazei legale, orice reținere „arbitrară” este ilegală, deoarece încalcă art. 169 alin. (1). Angajatorul nu poate impune unilateral clauze penale în contract fără negociere (art. 38).

Avand in vedere cele prezentate, solicitam verificarea situației, sancționarea angajatorului și restituirea sumelor reținute ilegal.

(Mentionam ca din motive obiective nu putem sa ne divulgam identitatea pentru ca am fost amenintati cu desfacerea contractului de munca)”, se arată în textul remis redacție. 

Citeste mai mult

Eveniment

Botoșănean depistat de jandarmi de două ori cu droguri, în mai puțin de o lună

Publicat

Publicitate

Un bărbat din municipiul Botoșani a fost depistat de jandarmi în ziua de sâmbătă, 18 octombrie, în jurul orei 23.00, în timp ce avea asupra sa substanțe vegetale mărunțite, susceptibil a face parte din categoria drogurilor.

La sfârșitul lunii septembrie, bărbatul a fost depistat de un echipaj din cadrul Inspectoratului de Jandarmi Județean Botoșani într-o ipostază similară și în aceeași zonă, respectiv pe strada Tudor Vladimirescu din municipiul Botoșani, în apropierea parcului de la intersecția cu strada Grivița.

Și de această dată, bărbatul în vârstă de 24 de ani a fost condus la sediul Inspectoratului, unde jandarmii au întocmit acte de sesizare a organelor de urmărire penală sub aspectul săvârșirii infracțiunii de deținere de droguri de risc pentru consum propriu, care se pedepsește cu închisoare de la trei luni la doi ani sau cu amendă, conform prevederilor Legii nr.143/2000 privind prevenirea și combaterea traficului și consumului ilicit de droguri.
Actele procedurale, împreună cu substanțele vegetale cu posibil efect psihoactiv, găsite asupra sa, vor fi înaintate către Serviciul Județean de Combatere a Criminalității Organizate Botoșani, în vederea continuării cercetărilor.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending