Connect with us

Eveniment

Botoșani, locul din România cu cei mai săraci pensionari. Blestem pe capul guvernanților: „Să le ajungă și lor pensia, cum îmi ajunge mie”

Publicat

Publicitate

Cei mai săraci pensionari din România trăiesc în județul Botoșani. Majoritatea nu ajung nici măcar la 2000 de lei pe lună și sunt efectiv dependenți de ajutorul copiilor, mulți plecați la muncă în străinătate. Sunt și cei care abia trăiesc de la o zi la alta, mâncând produse aproape de expirare, scrie ADEVĂRUL.

Conform datelor oficiale, cei mai săraci pensionari din România trăiesc în județul Botoșani. Aici pensia medie este de 2.200 de lei, cu șase de lei mai puțin decât media națională. Până și pensionarii din Vaslui au venituri mai mari. Din cei 75.600 de pensionari majoritatea nu ating pragul de 2000 de lei lunar. Sunt oamenii cu cele mai cernite bătrâneți, care după o viață de muncă se chinuie să supraviețuiască bolilor cronice, multe dobândite la serviciu, dar mai ales sărăciei. Pentru unii pensionari din Botoșani o cutie de margarină, o pâine și un iaurt este un adevărat lux.

„După 40 de ani de muncă am 1600 de lei pensie”

În județul Botoșani numărul pensionarilor îl depășește cu mult pe cel al angajaților. Este o zonă îmbătrânită a țării, marcată de plecarea masivă a tinerilor, mai ales din zonele rurale, în străinătate. Dezechilibrul s-a produs după anii 90, deceniul de sărăcie lucie al Botoșaniului când fabricile se închideau în cascadă iar oamenii abia dacă aveau ce să mănânce. Loturile fărâmițate, abia primite la Legea 16, a retrocedărilor, mai mult îi încurcau pe țăranii care nu aveau cu ce să le lucreze. În acest context s-a produs exodul masiv al sfârșitului de anii 2000.

În sate au rămas mai mult bătrânii. Un ținut al pensionarilor cu venituri foarte mici. Majoritatea spun că nu se descurcă de la o lună la alta. Frustrarea vine că trăiesc într-o sărăcie lucie după 40 de ani de muncă. După zile în care se trezeau devreme și se culcau la miezul nopții pentru a lăsa mâncare copiilor rămași cu cheia la gât. Maria Tudose are peste 40 de ani de muncă. Acum încasează o pensie de 1600 de lei. „După 40 de ani de muncă am 1600 de lei pensie. Am momente în care mă întreb pentru ce atâta chin? Eram îngrijitoare și mă trezeam dimineața la 6.00 să plec la muncă. Făceam treabă toată ziua. Mă întorceam acasă. Dădeam fuga să spăl haine, mai întrebam copiii de sănătate și mă apucam de mâncare, să aibă a doua zi când veneau, la prânz, de la școală. Mă prindeam miezul nopții. Și am văzut că și ăla care a stat mai mult degeaba tot primeste 1200 de lei. Pentru ce atâta canon? Pentru 1600 de lei?”, se plânge botoșăneanca.

Pentru nea Viorel, ieșirea la pensie a fost un șoc. „Am făcut 65 de ani. Am mai stat un an în activitate. După aceea am zis să ies la pensie că nu mai puteam. Am lucrat mult cu publicul și mă istovise psihic. Când am încasat prima pensie am avut un șoc. Era mult mai mică decât salariul. Și stăteam așa cu banii în mână și mă gândeam, cum mă voi descurca?”, spune bărbatul.

Publicitate

„Să le ajungă și lor pensia, cum îmi ajunge mie”
Majoritatea pensionarilor botoșăneni nu se descurcă cu cei 2000-2200 de lei primiți lunar. „Numai medicamentele cât costă. Chiar și compensate. Plus că sunt care nu se compensează. Mai ales anumite unguente mai bune. Că tot la muncă m-am îmbolnăvit cu articulațiile. Apoi vine căldura. La o garsonieră am de plătit 250 de lei, numai pe o lună. Și eu primesc 1600 de lei. Din ce mai cumpăr mâncare ? De haine și alte distracții nici vorbă”, spune Maria Tudose. Tanti Teodora a muncit și 14 ani în Italia. Pe lângă cei 35 munciți în România. Spune că din cauza birocrației nu reușește să mai încaseze veniturile din străinătate. Primește abia 1289 de lei, pe lună, și este disperată, relatează ADEVĂRUL.

„Să le ajungă și lor pensia cum îmi ajunge mie. Am muncit degeaba 14 ani în Italia. Mi-a sistat venitul acolo că trebuie nu știu ce hârtii. Sunt sătulă de sărăcie. Noroc că încă nu sunt bolnavă. Dar cheltuielile și mâncarea mă nenorocesc. În ultima săptămână este jale. Mănânc pâine cu margarină și parizer la șapte lei batonul, de la supermarket. Am momente când cu o zi înainte de pensie este atât de greu că adorm plângând”, spune femeia. Cel mai greu le este celor care rămân  singuri precum Maria sau Teodora.

„La cei care mai trăiește soțul este mai bine fiindcă de obicei bărbații aveau salariul mai mare, venitul este puțin mai mare. Împart și cheltuielile și grijile. Se alină altfel„, mărturisește Teodora. Mulți pensionari sunt dependenți de copii. „Dacă n-as avea copiii să mă ajute n-aș putea să mă descurc. Foarte greu. Suntem cei mai săraci, cei mai neajutorați”, mărturisește cu năduf o săteancă din Leorda.

Mai ales copiii plecați în străinătate, trimit bani părinților. „Trimit și ei cât pot. Și spun Doamne Ajută. Că fără ei eram nenorocită. Muritoare de foame. De multe ori îmi este rușine și le spun că am, să nu mai trimită. Că și ei o duc greu acolo”, spune o altă pensionară din Leorda. Mulți pensionari ajung să bată supermarketurile în căutare de produse aflate la limita expirării, mult mai ieftine. „Sunt acolo frigidere și coșuri unde sunt alimente din astea la expirare. Adică mai au două-trei zile până la expirare. Cumpăr rapid, că-s la jumătate de preț. Așa mai mănânc și eu cărniță”, mărturisește un pensionar botoșănean.

„O să ajungem să mâncăm buruieni de pe câmp”

Cele mai mici pensii le primesc cei din mediul rural. Mai ales în condițiile în care cei mai mulți ai lucrat la CAP-uri sau IAS-uri. De exemplu, Dumitru Grădinar de 86 de ani din comuna Unțeni. A plecat cu părinții la câmp de la șase ani. Nici acum nu a renunțat la agricultură. A muncit din greu, pe mai nimic. Are o pensie minimă de aproximativ 1200 de lei. Își aduce aminte că a muncit și la pământ, la CAP, și la oi. „Era așa de greu vara. Munceai de se rupea pielea pe palme, numai să faci norma. Am dat la sapă de ne-am cocoșat. Și pe ploaie și pe soare. Făceam muncă de toate felurile și vara și iarna. Am fost și la oi și la câmp”, spune bătrânul. Banii nu-i ajung de niciun fel.

„Este greu iarna cu lemnele. Când cumpăr lemne este post și rugăciune, oricum n-ai cu ce să mai cumperi mâncare. Medicamentele le cumpăr o lună da, o lună nu. Ce să-i fac”, spune bătrânul. O altă femeie din Drăgușeni spune resemnată, „O să ajungem să mâncăm buruieni de pe câmp dacă se mai scumpește uleiul și mâncarea”, spune femeia.

Se dă vina pe profilul economic al județului

Autoritățile spun că , la Botoșani, pensiile sunt atât de mici din cauza profilului economic al județului, din perioada comunistă. Adică era un județ axat pe producția agricolă și pe industria ușoară. Adică CAP-uri, IAS-uri și multe fabrici de zahăr, sticlă și textile. „La momentul actual în evidența Casei Județene de Pensii Botoșani există un număr de 1560 de pensionari foști lucrători în cooperativele agricole. Într-adevăr au cuantumurile de pensie mult mai reduse față de ceilalți pensionari, deoarece calculul pensiei de CAP se face diferit față de un fost angajat care a avut salariu. Pe fosta lege se calcula pensia cu norme. Ei au avut o muncă diferită față de cei cu contract de muncă și atunci este clar un cuantum mai mic”, spune Cristina Anton, directorul Casei Județene de Pensii Botoșani.

Inclusiv pensionarii spun că față de județele puternic industrializate, la Botoșani salariile au fost mai mici. „Să vorbim pe aia dreaptă. În orașele mari, foarte industrializate, oamenii au lucrat și grupa a I a și grupa a II a. Primeau salarii mai mari. Erau și minerii, de exemplu, care aveau salarii mai mari, sporuri. La noi au fost mulți la CAP, mulți la textile, în construcții, la zahăr, la sticlă”, spune moș Constantin din satul Dolina, comuna Leorda.

Sursa: ADEVĂRUL

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Cod galben de ceață prelungit în județul Botoșani: Vizibilitate sub 50 de metri și risc de polei până la ora 15:00

Publicat

Publicitate

Avertizarea de tip cod galben de ceață a fost prelungită în județul Botoșani, unde vizibilitatea rămâne redusă pe majoritatea drumurilor, coborând sub 200 de metri și, izolat, chiar sub 50 de metri. Fenomenele meteo periculoase sunt prognozate să persiste până la ora 15:00, potrivit informațiilor transmise de autorități.

Meteorologii anunță că ceața este asociată, pe alocuri, cu burniță sau ploaie slabă, condiții care pot favoriza formarea ghețușului ori a poleiului pe carosabil și trotuare. În aceste situații, riscul producerii unor accidente rutiere sau al alunecărilor pietonale crește semnificativ, mai ales în zonele cu trafic intens sau pe drumurile secundare.

Șoferii sunt sfătuiți să circule cu prudență, să reducă viteza, să folosească sistemele de iluminare corespunzătoare și să păstreze o distanță de siguranță mai mare față de autovehiculele din față. De asemenea, autoritățile recomandă evitarea manevrelor riscante și a frânărilor bruște, care pot duce la pierderea controlului asupra mașinii.

Pietonii trebuie să fie atenți la deplasare, întrucât suprafețele pot deveni alunecoase din cauza depunerilor de gheață. Un pericol suplimentar îl reprezintă țurțurii sau zăpada care se pot desprinde de pe clădiri, motiv pentru care este necesară o atenție sporită în apropierea imobilelor.

Curățarea gheții, a țurțurilor și a zăpezii de pe clădiri, precum și de pe trotuarele aferente, revine proprietarilor și administratorilor de imobile. Dacă îndepărtarea acestora nu poate fi realizată imediat, zonele trebuie semnalizate și delimitate corespunzător, pentru a nu pune în pericol siguranța trecătorilor.

Autoritățile fac apel la responsabilitate și implicare din partea cetățenilor pentru prevenirea accidentelor și menținerea siguranței publice în această perioadă cu condiții meteo dificile.

Publicitate

Pompierii militari rămân la datorie 24 de ore din 24 și sunt pregătiți să intervină rapid în sprijinul populației, în cazul apariției unor situații de urgență generate de vremea nefavorabilă.

Citeste mai mult

Educație

Competiție de ROBOTICĂ organizată în premieră la Botoșani. 16 echipe din țară au participat la „Royal Stars League Meet”

Publicat

Publicitate

Botoșaniul a găzduit, sâmbătă, 7 februarie 2026, deschiderea competiției de robotică „Royal Stars League Meet”, eveniment organizat în premieră la Colegiul Național „Mihai Eminescu”. La activitate a fost prezent și inspectorul șef al Inspectoratului Școlar Județean Botoșani, Bogdan Suruciuc, care a subliniat importanța unor astfel de inițiative pentru educația orientată spre viitor.

Competiția reprezintă o etapă zonală a concursului internațional „First Tech Challenge” și a reunit echipe de robotică din întreaga țară, formate din elevi pasionați de știință și tehnologie. Proba principală a constat în construirea unui robot complex capabil să lanseze mingi într-un coș amplasat la peste un metru înălțime, dispozitivul funcționând atât autonom, cât și controlat de elevii-driveri.

În total, 16 echipe din județe diferite au disputat 24 de meciuri, fiecare formație jucând câte șase partide. Județul Botoșani a fost reprezentat de echipa „Hyperion” a Colegiului Național „Mihai Eminescu” și de echipa „Dragonfly” a Colegiului Național „Grigore Ghica” din Dorohoi, care au concurat cu roboți construiți exclusiv de elevi, sub îndrumarea mentorilor.

Evenimentul a evidențiat potențialul, creativitatea și pasiunea pentru știință existente în școlile botoșănene, demonstrând rolul educației STEM în formarea competențelor viitorului.

Inspectorul șef Bogdan Suruciuc a transmis felicitări organizatorilor și tuturor echipelor participante, subliniind că educația trebuie să țină pasul cu schimbările lumii moderne, iar competițiile de robotică reprezintă exemple concrete de bună practică și de învățare aplicată.

„Educația trebuie să țină pasul cu schimbările lumii moderne, iar competițiile de acest tip sunt un exemplu clar de bună practică și de educație orientată spre viitor. Felicitări organizatorilor și tuturor echipelor participante!”, a transmis Inspectorul șef al ISJ Botoșani, Bogdan Suruciuc

Publicitate
Citeste mai mult

Educație

Elevii Liceului de Artă „Ștefan Luchian” și voluntari din Franța, Spania, Ucraina și Iordania, împreună la Festivalul Clătitelor din Botoșani

Publicat

Publicitate

Elevii Liceului de Artă „Ștefan Luchian” din Botoșani, alături de voluntari internaționali din Franța, Spania, Ucraina și Iordania, au participat la Festivalul Clătitelor, un eveniment intercultural desfășurat la Casa Tineretului. Activitatea a reunit tineri din medii diferite în jurul gastronomiei, artei și dialogului cultural, oferind un cadru de întâlnire și colaborare.

Pe parcursul evenimentului, participanții au pregătit și degustat clătite inspirate din mai multe culturi, au făcut schimb de rețete, tradiții și povești și au luat parte la activități artistice și interactive. Întregul demers s-a transformat într-un spațiu de învățare non-formală, cooperare și deschidere interculturală pentru toți cei implicați.

Ediția din acest an a fost integrată în proiectul Vol4Refugees și organizată în parteneriat cu Fundația Județeană pentru Tineret Botoșani, cu implicarea voluntarilor internaționali ESC aflați în stagiu de voluntariat în municipiu. Prezența acestora le-a oferit elevilor ocazia de a interacționa direct cu tineri din alte culturi și de a experimenta valori europene precum solidaritatea, diversitatea și implicarea civică.

Activitatea a fost inițiată și coordonată de Consiliul Școlar al Elevilor, cu sprijinul conducerii Liceului de Artă „Ștefan Luchian”, instituție care susține constant inițiativele elevilor și implicarea acestora în proiecte educaționale și comunitare. Coordonarea a fost asigurată de profesoara Andreea Anghelache, în colaborare cu elevii implicați în organizare.

„Ne-am dorit ca acest festival să fie mai mult decât un simplu eveniment culinar, un spațiu de întâlnire între culturi și oameni. Lucrând alături de voluntari internaționali, am descoperit cât de mult putem învăța unii de la alții”, a declarat Diana Mic, președinta Consiliului Școlar al Elevilor și elevă în clasa a XII-a B.

Reprezentanții Fundației Județene pentru Tineret Botoșani au subliniat că susțin constant inițiativele tinerilor și facilitează legătura dintre structurile de reprezentare ale elevilor și programele de voluntariat european.

Publicitate

Evenimentul face parte din proiectul „Vol4Refugees – Young European volunteering teams support assistance to the Ukrainian refugee population in Romania”, cofinanțat de Uniunea Europeană prin Corpul European de Solidaritate, proiect care promovează implicarea civică, sprijinul comunitar și cooperarea interculturală.

Citeste mai mult

Eveniment

Vremea de Paște 2026: Vor fi temperaturi plăcute de primăvară și ploi trecătoare. Prima estimare pentru luna aprilie

Publicat

Publicitate

Pe măsură ce se apropie Paștele din 2026, sărbătorit în acest an pe 12 aprilie, interesul românilor se îndreaptă și spre evoluția vremii din perioada sărbătorilor. Deși prognozele realizate cu mult timp înainte păstrează un anumit grad de incertitudine, datele meteorologice disponibile indică un tablou specific primăverii, cu temperaturi confortabile pentru activități în aer liber, dar și cu episoade de precipitații moderate, diferite de la o regiune la alta, relatează alba24.ro.

Date climatice generale pentru luna aprilie în România arată că, în această perioadă, temperaturile medii ziua pot ajunge în jurul valorii de 15–18 grade Celsius în regiunile de câmpie și podiș, în timp ce nopțile rămân răcoroase, cu minime care pot scădea până spre 5–7 grade Celsius.

Aprilie este o lună în care vremea este deja mult mai blândă decât în lunile de iarnă.

Estimările generale pe aprilie indică o alternanță între zile cu cer mai mult senin și intervale cu ploi moderate, specifică acestui anotimp.

Chiar dacă precipitațiile nu sunt anormale pentru perioadă, ele pot interveni din când în când pe parcursul lunii, ceea ce face recomandabilă planificarea activităților în aer liber cu o marjă de flexibilitate.

Cum va fi vremea de Paște 2026

Prognozele climatice istorice arată o tendință de temperaturi maxime în jurul valorii de 15–17 grade Celsius în jurul datei de 12 aprilie, cu posibilitate de precipitații ușoare sau moderate, dar cu o predominanță generală a condițiilor de primăvară.

Publicitate

În zonele montane, vremea de Paște poate fi mai schimbătoare, iar temperaturile vor fi, de regulă, mai coborâte decât în câmpie și la deal.

Chiar dacă la altitudini mari zăpada de primăvară nu este imposibilă mai devreme în aprilie, pe 12 aprilie este tot mai puțin probabil să se mențină ninsori consistente în zonele turistice principale, potrivit Roughguides.

În concluzie, vremea de Paște în România în 2026 se anunță, în ansamblu, de sezon: temperaturi blânde pentru această perioadă a anului, cu alternanțe normale între soare și posibile reprize de ploaie, o combinație tipică de primăvară, care poate favoriza atât slujbele și tradițiile pascale în aer liber, cât și întâlnirile în familie, indiferent de regiune.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending