Connect with us

Eveniment

Botoșani, locul din România cu cei mai săraci pensionari. Blestem pe capul guvernanților: „Să le ajungă și lor pensia, cum îmi ajunge mie”

Publicat

Publicitate

Cei mai săraci pensionari din România trăiesc în județul Botoșani. Majoritatea nu ajung nici măcar la 2000 de lei pe lună și sunt efectiv dependenți de ajutorul copiilor, mulți plecați la muncă în străinătate. Sunt și cei care abia trăiesc de la o zi la alta, mâncând produse aproape de expirare, scrie ADEVĂRUL.

Conform datelor oficiale, cei mai săraci pensionari din România trăiesc în județul Botoșani. Aici pensia medie este de 2.200 de lei, cu șase de lei mai puțin decât media națională. Până și pensionarii din Vaslui au venituri mai mari. Din cei 75.600 de pensionari majoritatea nu ating pragul de 2000 de lei lunar. Sunt oamenii cu cele mai cernite bătrâneți, care după o viață de muncă se chinuie să supraviețuiască bolilor cronice, multe dobândite la serviciu, dar mai ales sărăciei. Pentru unii pensionari din Botoșani o cutie de margarină, o pâine și un iaurt este un adevărat lux.

„După 40 de ani de muncă am 1600 de lei pensie”

În județul Botoșani numărul pensionarilor îl depășește cu mult pe cel al angajaților. Este o zonă îmbătrânită a țării, marcată de plecarea masivă a tinerilor, mai ales din zonele rurale, în străinătate. Dezechilibrul s-a produs după anii 90, deceniul de sărăcie lucie al Botoșaniului când fabricile se închideau în cascadă iar oamenii abia dacă aveau ce să mănânce. Loturile fărâmițate, abia primite la Legea 16, a retrocedărilor, mai mult îi încurcau pe țăranii care nu aveau cu ce să le lucreze. În acest context s-a produs exodul masiv al sfârșitului de anii 2000.

În sate au rămas mai mult bătrânii. Un ținut al pensionarilor cu venituri foarte mici. Majoritatea spun că nu se descurcă de la o lună la alta. Frustrarea vine că trăiesc într-o sărăcie lucie după 40 de ani de muncă. După zile în care se trezeau devreme și se culcau la miezul nopții pentru a lăsa mâncare copiilor rămași cu cheia la gât. Maria Tudose are peste 40 de ani de muncă. Acum încasează o pensie de 1600 de lei. „După 40 de ani de muncă am 1600 de lei pensie. Am momente în care mă întreb pentru ce atâta chin? Eram îngrijitoare și mă trezeam dimineața la 6.00 să plec la muncă. Făceam treabă toată ziua. Mă întorceam acasă. Dădeam fuga să spăl haine, mai întrebam copiii de sănătate și mă apucam de mâncare, să aibă a doua zi când veneau, la prânz, de la școală. Mă prindeam miezul nopții. Și am văzut că și ăla care a stat mai mult degeaba tot primeste 1200 de lei. Pentru ce atâta canon? Pentru 1600 de lei?”, se plânge botoșăneanca.

Pentru nea Viorel, ieșirea la pensie a fost un șoc. „Am făcut 65 de ani. Am mai stat un an în activitate. După aceea am zis să ies la pensie că nu mai puteam. Am lucrat mult cu publicul și mă istovise psihic. Când am încasat prima pensie am avut un șoc. Era mult mai mică decât salariul. Și stăteam așa cu banii în mână și mă gândeam, cum mă voi descurca?”, spune bărbatul.

Publicitate

„Să le ajungă și lor pensia, cum îmi ajunge mie”
Majoritatea pensionarilor botoșăneni nu se descurcă cu cei 2000-2200 de lei primiți lunar. „Numai medicamentele cât costă. Chiar și compensate. Plus că sunt care nu se compensează. Mai ales anumite unguente mai bune. Că tot la muncă m-am îmbolnăvit cu articulațiile. Apoi vine căldura. La o garsonieră am de plătit 250 de lei, numai pe o lună. Și eu primesc 1600 de lei. Din ce mai cumpăr mâncare ? De haine și alte distracții nici vorbă”, spune Maria Tudose. Tanti Teodora a muncit și 14 ani în Italia. Pe lângă cei 35 munciți în România. Spune că din cauza birocrației nu reușește să mai încaseze veniturile din străinătate. Primește abia 1289 de lei, pe lună, și este disperată, relatează ADEVĂRUL.

„Să le ajungă și lor pensia cum îmi ajunge mie. Am muncit degeaba 14 ani în Italia. Mi-a sistat venitul acolo că trebuie nu știu ce hârtii. Sunt sătulă de sărăcie. Noroc că încă nu sunt bolnavă. Dar cheltuielile și mâncarea mă nenorocesc. În ultima săptămână este jale. Mănânc pâine cu margarină și parizer la șapte lei batonul, de la supermarket. Am momente când cu o zi înainte de pensie este atât de greu că adorm plângând”, spune femeia. Cel mai greu le este celor care rămân  singuri precum Maria sau Teodora.

„La cei care mai trăiește soțul este mai bine fiindcă de obicei bărbații aveau salariul mai mare, venitul este puțin mai mare. Împart și cheltuielile și grijile. Se alină altfel„, mărturisește Teodora. Mulți pensionari sunt dependenți de copii. „Dacă n-as avea copiii să mă ajute n-aș putea să mă descurc. Foarte greu. Suntem cei mai săraci, cei mai neajutorați”, mărturisește cu năduf o săteancă din Leorda.

Mai ales copiii plecați în străinătate, trimit bani părinților. „Trimit și ei cât pot. Și spun Doamne Ajută. Că fără ei eram nenorocită. Muritoare de foame. De multe ori îmi este rușine și le spun că am, să nu mai trimită. Că și ei o duc greu acolo”, spune o altă pensionară din Leorda. Mulți pensionari ajung să bată supermarketurile în căutare de produse aflate la limita expirării, mult mai ieftine. „Sunt acolo frigidere și coșuri unde sunt alimente din astea la expirare. Adică mai au două-trei zile până la expirare. Cumpăr rapid, că-s la jumătate de preț. Așa mai mănânc și eu cărniță”, mărturisește un pensionar botoșănean.

„O să ajungem să mâncăm buruieni de pe câmp”

Cele mai mici pensii le primesc cei din mediul rural. Mai ales în condițiile în care cei mai mulți ai lucrat la CAP-uri sau IAS-uri. De exemplu, Dumitru Grădinar de 86 de ani din comuna Unțeni. A plecat cu părinții la câmp de la șase ani. Nici acum nu a renunțat la agricultură. A muncit din greu, pe mai nimic. Are o pensie minimă de aproximativ 1200 de lei. Își aduce aminte că a muncit și la pământ, la CAP, și la oi. „Era așa de greu vara. Munceai de se rupea pielea pe palme, numai să faci norma. Am dat la sapă de ne-am cocoșat. Și pe ploaie și pe soare. Făceam muncă de toate felurile și vara și iarna. Am fost și la oi și la câmp”, spune bătrânul. Banii nu-i ajung de niciun fel.

„Este greu iarna cu lemnele. Când cumpăr lemne este post și rugăciune, oricum n-ai cu ce să mai cumperi mâncare. Medicamentele le cumpăr o lună da, o lună nu. Ce să-i fac”, spune bătrânul. O altă femeie din Drăgușeni spune resemnată, „O să ajungem să mâncăm buruieni de pe câmp dacă se mai scumpește uleiul și mâncarea”, spune femeia.

Se dă vina pe profilul economic al județului

Autoritățile spun că , la Botoșani, pensiile sunt atât de mici din cauza profilului economic al județului, din perioada comunistă. Adică era un județ axat pe producția agricolă și pe industria ușoară. Adică CAP-uri, IAS-uri și multe fabrici de zahăr, sticlă și textile. „La momentul actual în evidența Casei Județene de Pensii Botoșani există un număr de 1560 de pensionari foști lucrători în cooperativele agricole. Într-adevăr au cuantumurile de pensie mult mai reduse față de ceilalți pensionari, deoarece calculul pensiei de CAP se face diferit față de un fost angajat care a avut salariu. Pe fosta lege se calcula pensia cu norme. Ei au avut o muncă diferită față de cei cu contract de muncă și atunci este clar un cuantum mai mic”, spune Cristina Anton, directorul Casei Județene de Pensii Botoșani.

Inclusiv pensionarii spun că față de județele puternic industrializate, la Botoșani salariile au fost mai mici. „Să vorbim pe aia dreaptă. În orașele mari, foarte industrializate, oamenii au lucrat și grupa a I a și grupa a II a. Primeau salarii mai mari. Erau și minerii, de exemplu, care aveau salarii mai mari, sporuri. La noi au fost mulți la CAP, mulți la textile, în construcții, la zahăr, la sticlă”, spune moș Constantin din satul Dolina, comuna Leorda.

Sursa: ADEVĂRUL

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Comisarul-șef Ciprian Silveanu, noul adjunct al șefului IPJ Botoșani

Publicat

Publicitate

La nivelul Inspectoratului de Poliție Județean Botoșani, începând cu data de 26 ianuarie 2026, a fost împuternicit să îndeplinească atribuțiile de adjunct al Șefului Inspectoratului, comisar șef de poliție Silveanu Ciprian. Acesta va fi al doilea adjunct. Primul este comisar șef de politie Anitei Ioan.

Până în prezent, acesta își desfășura activitatea în funcția de șef al Serviciului de Ordine Publică, ocupată prin concurs, din anul 2025.

Comisar șef de poliție Silveanu Ciprian are 38 de ani și este absolvent al Academiei de Poliție „Alexandru Ioan Cuza „, București, promoția 2010.

Acesta și-a desfășurat activitatea în cadrul Secției de Poliție Rurală nr. 1 Botoșani, iar în anul 2017 a preluat conducerea secției, rămânând să coordoneze activitatea polițiștilor care activau acolo până în anul 2024, când a fost împuternicit la conducerea Serviciului de Ordine Publică.

Citeste mai mult

Eveniment

ANM: Vreme schimbătoare, temperaturi maxime pozitive și precipitații în majoritatea regiunilor, în următoarele două săptămâni

Publicat

Publicitate

Vremea va fi schimbătoare pe durata următoarelor două săptămâni (26 ianuarie – 8 februarie), valorile termice maxime vor fi pozitive pe întreg teritoriul, cu excepția zonei montane, iar precipitațiile se vor semnala în majoritatea zonelor aproape în fiecare zi, arată prognoza de specialitate publicată, luni, de Administrația Națională de Meteorologie (ANM).

În Banat, regimul termic va fi unul foarte dinamic, cu oscilații mari în intervale scurte de timp. Astfel, în prima zi, vremea va fi cu mult mai caldă decât normal, cu medii ale maximelor de 10 grade și ale minimelor de 4 – 6 grade, apoi se va răci, astfel că maximele vor fi în medie de 6 – 8 grade, iar minimele de 0 – 2 grade. În zilele de 28 și 29 ianuarie se va încălzi din nou, spre medii ale maximelor de 10 – 12 grade și ale minimelor de 2 – 4 grade, iar până în data de 2 februarie valorile diurne vor fi în scădere treptată, la medii de 4 – 6 grade, iar cele nocturne se vor menține constante. Ulterior, vor mai fi variații ușoare, cu maxime cuprinse între de 8 și 12 grade și minime de -2 și 2 grade, mediat regional. Probabilitatea de precipitații va fi ridicată pe aproape întreg intervalul, dar cu cantitățile cele mai însemnate la început.

În Crișana, vremea va fi schimbătoare din punct de vedere termic. Prima zi va fi caracterizată de un regim termic mult peste normal, cu maxime mediate de 10 grade și minime de 4 grade, apoi acestea vor scădea spre 4 grade mediat diurn și 2 grade nocturn, dar în continuare acestea vor fi peste mediile datei. În 28 și 29 ianuarie, temperaturile vor crește din nou la medii de 10 – 12 grade ziua și 0 – 4 grade noaptea, însă până în data de 2 februarie se va înregistra un proces de scădere spre maxime de 6 grade și minime de 0 grade mediat regional. A doua săptămână a estimărilor va fi împărțită în două perioade, prima cu încălzire, a doua cu răcire, ce va determina medii ale maximelor cuprinse între 4 și 14 grade și ale minimelor între -2 și 2 grade. Probabilitatea de precipitații va fi ridicată pe tot parcursul intervalului, cu cantități mai însemnate în primele zile.

În Transilvania, valorile termice vor avea variații de la o zi la cealaltă în prima săptămână de prognoză, după care se vor mai stabiliza ușor. Astfel, la debut vor fi maxime în medie de 8 grade, apoi vor scădea la 4 grade, în zilele de 28 și 29 ianuarie vor crește din nou spre 8 grade, iar până la finalul intervalului estimat vor oscila între 4 și 8 grade mediat regional. Regimul termic nocturn va fi puțin mai stabil, cu minime ce vor alterna între -4 și 2 grade, valori estimate prin mediere. Precipitațiile vor fi prezente în aproape fiecare zi, dar mai însemnate cantitativ la început.

În Maramureș, vremea va fi deosebit de caldă la început, cu maxime mediate la 8 grade și minime la 2 grade, dar în următoarele două zile se va răci spre 4 grade, mediat ziua, și -2 grade, noaptea. În intervalul 29 ianuarie – 8 februarie vor mai fi oscilații termice, între 8 – 10 grade medii ale maximelor în zilele de 29 ianuarie și 5 februarie, respectiv 4 – 6 grade, în 2 februarie. Minimele termice vor fi mai stabile, cu oscilații între -2 și 2 grade. Probabilitatea de precipitații va fi ridicată în aproape toate zilele, dar posibil mai însemnate la început.

În Moldova, pe tot parcursul intervalului, prognozat vor alterna advecțiile de aer cald cu cele reci, ceea ce vor determina schimbări destul de mari în valorile de temperatură. În acest context, maximele vor avea medii de 2 – 4 grade, în primele două zile, apoi vor urca la 8 grade în următoarele două zile, iar până în data de 1 februarie vor scădea spre 2 grade. Până la finalul intervalului vor fi în general pe o pantă ascendentă, cu valori de 4 – 6 grade, mediat regional. Regimul termic nocturn se va situa între -6 și 2 grade, valori prognozate prin mediere, cu cele mai mari în prima săptămână. Se vor semnala precipitații în majoritatea zilelor, dar vor fi în general slabe cantitativ.

Publicitate

În Dobrogea, până în data de 30 ianuarie, vremea va fi mult mai caldă decât în mod normal pentru această perioadă, cu medii ale maximelor de 10 – 14 grade și ale minimelor de 2 – 6 grade. Ulterior, se va răci spre maxime de 6 – 8 grade și minime de la -2 la 2 grade, mediat regional, în intervalul 31 ianuarie – 3 februarie, după care se va mai încălzi ușor până la final de estimări, la valori diurne în medie de 10 – 12 grade și nocturne de 2 – 4 grade. Probabilitatea ridicată pentru precipitații va fi între 30 ianuarie și 3 februarie, iar în restul timpului acestea se vor semnala trecător și izolat.

În Muntenia, în prima săptămână de prognoză, vor fi alternanțe termice rapide, în urma cărora vor fi influențate în mod deosebit valorile termice diurne. Dacă în prima zi maxima va fi mediată la 10 grade, în următoarea va coborî la 6 grade, apoi va crește la 12, respectiv la 14 grade, în data de 29 ianuarie. După această dată, valorile termice vor marca o scădere treptată până la 8 grade, mediat, în data de 2 februarie, și apoi vor mai avea ușoare variații, în special de creștere. Temperaturile minime vor fi mai ridicate la început, cu medii de 0 – 4 grade, după care un traseu relativ constant în jurul a -2 grade. Probabilitatea de precipitații va fi ridicată în fiecare zi, dar acestea vor fi mai însemnate cantitativ în primele zile din interval și din nou la începutul lunii februarie.

În Oltenia, valorile termice diurne vor avea medii de 6 – 8 grade în primele două zile din interval, apoi vor crește la 8 – 12 grade, mediat regional, astfel că vor caracteriza o vreme deosebit de caldă pentru această perioadă. Se vor menține la aceste valori până în data de 31 ianuarie când vor scădea treptat spre 6 grade, în medie, și până la sfârșitul intervalului vor mai crește ușor, la medii în jurul a 10 grade. Regimul termic nocturn va fi peste normalul datei, la început cu medii de 2 – 4 grade, și ulterior, după o răcire de scurtă durată, vor avea doar mici variații, de la -2 la 2 grade, valori prognozate ca medie regională. Probabilitatea de precipitații va fi ridicată în fiecare zi, dar pe 26 și 27 ianuarie vor fi mai însemnate cantitativ.

La munte, vremea va fi schimbătoare din punct de vedere termic, cu alternanțe destul de rapide în prima săptămână din interval. Regimul termic diurn va avea medii între -2 și 6 grade, cu cele mai ridicate valori în zilele de 26, 28, 29 ianuarie, precum și în 4, 5 și 6 februarie. Temperaturile minime vor avea medii regionale cuprinse între -8 și 2 grade, cele mai coborâte valori în data de 28 ianuarie, dar și în intervalul 1 – 4 februarie. Probabilitatea de precipitații va fi ridicată pe tot parcursul intervalului, dar în prima zi acestea vor fi mai însemnate cantitativ. AGERPRES/

Citeste mai mult

Eveniment

FOTO&VIDEO: Antrenament al pompierilor botoșăneni pentru salvarea persoanelor din ape înghețate

Publicat

Publicitate

Peste 60 de pompieri botoșăneni au participat, în această dimineață, la o sesiune complexă de antrenament pentru salvarea persoanelor din ape înghețate. Activitatea s-a desfășurat pe Acumularea Curtești și a reunit salvatori din toate subunitățile Inspectoratului pentru Situații de Urgență „Nicolae Iorga” al Judeţului Botoșani.

În cadrul exercițiului au fost exersate multiple tehnici și situații tactice, pompierii intervenind cu ambarcațiunea, colacul de salvare, targa, scara manuală, dar și cu scafandrii, în scenarii care au simulat accidentele ce pot avea loc pe luciurile de apă înghețate.

Antrenamentul a avut ca obiectiv principal perfecționarea deprinderilor practice, creșterea timpului de reacție și îmbunătățirea coordonării între structurile de intervenție, având în vedere riscurile majore generate de temperaturile scăzute și formarea gheții pe luciurile de apă.

Activitatea a fost coordonată de Serviciul Pregătire pentru Intervenție și Reziliența Comunităților, cu sprijinul alpiniștilor ISU Botoșani, care au contribuit la desfășurarea exercițiilor în condiții de maximă siguranță.

Astfel de antrenamente sunt esențiale pentru menținerea unui nivel ridicat de pregătire al pompierilor și pentru asigurarea unui răspuns eficient în situații de urgență ce pot pune în pericol viața cetățenilor.

Măsuri de prevenire recomandate populației

Publicitate

Pentru evitarea accidentelor pe suprafețele de apă înghețate, Inspectoratul pentru Situații de Urgență „Nicolae Iorga” al Județului Botoșani recomandă respectarea următoarelor măsuri:

– evitați deplasarea pe lacuri, râuri sau iazuri înghețate, chiar dacă stratul de gheață pare stabil

– nu permiteți copiilor să se joace pe suprafețe înghețate de apă și explicați-le cât este de periculos;

– nu mergeți niciodată singuri pe gheață.

Pescuitul la copcă

Pescuitul la copcă pe gheață poate fi periculos dacă nu se respectă măsurile de siguranță adecvate. Iată câteva recomandări pentru prevenirea accidentelor:

1. Verificarea grosimii gheții

Gheața sigură trebuie să aibă cel puțin 10 cm grosime pentru o persoană și peste 15 cm pentru grupuri.

Evitați zonele cu gheață subțire, crăpături, apă curgătoare sau cu culoare albă/mată, deoarece acestea sunt mai fragile.

Testați gheața cu un târnăcop sau un băț solid înainte de a păși.

 

2. Echipament de siguranță

Purtați vestă de salvare sau costum flotabil.

Folosiți colțari/crampoane pentru gheață în vederea evitării alunecării și nu uitați să aveți la dumneavoastră țepi de salvare.

O frânghie lungă și un partener de pescuit sunt esențiale în caz de urgență.

 

3. Comportament preventiv

Nu mergeți niciodată singuri pe gheață.

Evitați consumul de alcool, deoarece afectează reflexele și percepția frigului.

Nu faceți găuri prea apropiate una de alta, pentru a evita slăbirea gheții.

Verificați mereu condițiile meteo înainte de a pleca la pescuit.

 

4. Ce faceți dacă se sparge gheață și cădeți în apă?

Păstrează-ți-vă calmul și încearcați să vă întoarceţi în direcția din care ați venit, unde gheața era mai solidă.

Folosiţi țepii de salvare pentru a ieși din apă. Întindeți-vă pe burtă pentru a distribui greutatea.

Odată ieșiți din apă, nu stați în picioare imediat, târâți-vă spre mal.

Schimbați-vă hainele ude cât mai repede și încălziți-vă.

Siguranța este prioritară în orice activitate pe gheață.

Citeste mai mult

Eveniment

Zona Bucovina din municipiul Botoșani a rămas fără apă din cauza unei avarii

Publicat

Publicitate

În vederea efectuării lucrărilor de remediere a unei avarii pe conducta din OL 150 mm situată la intersecția dintre Aleea Bucovina și Aleea Mihail Kogălniceanu, din municipiul Botoșani, S.C. Nova Apaserv S.A. Botoșani anunță întreruperea furnizării apei, astăzi, 26 ianuarie 2026.

Astfel, în intervalul orar 11:00-16:00, sunt afectați de lipsa furnizării apei consumatorii ce locuiesc în imobilele situate pe străzile: Bucovina, Viilor, Mihail Kogălniceanu, inclusiv pe Aleea Azurului, Aleea Mihail Kogălniceanu, Aleea Bucovina, Aleea Amurgului și străzile adiacente.

           Ne cerem scuze față de abonați și îi asigurăm că se va interveni cu operativitate pentru finalizarea lucrărilor, astfel încât disconfortul creat să fie cât mai redus”, au transmis reprezentanții Nova Apaserv.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending