Connect with us

Eveniment

Botoșani, locul din România cu cei mai săraci pensionari. Blestem pe capul guvernanților: „Să le ajungă și lor pensia, cum îmi ajunge mie”

Publicat

Publicitate

Cei mai săraci pensionari din România trăiesc în județul Botoșani. Majoritatea nu ajung nici măcar la 2000 de lei pe lună și sunt efectiv dependenți de ajutorul copiilor, mulți plecați la muncă în străinătate. Sunt și cei care abia trăiesc de la o zi la alta, mâncând produse aproape de expirare, scrie ADEVĂRUL.

Conform datelor oficiale, cei mai săraci pensionari din România trăiesc în județul Botoșani. Aici pensia medie este de 2.200 de lei, cu șase de lei mai puțin decât media națională. Până și pensionarii din Vaslui au venituri mai mari. Din cei 75.600 de pensionari majoritatea nu ating pragul de 2000 de lei lunar. Sunt oamenii cu cele mai cernite bătrâneți, care după o viață de muncă se chinuie să supraviețuiască bolilor cronice, multe dobândite la serviciu, dar mai ales sărăciei. Pentru unii pensionari din Botoșani o cutie de margarină, o pâine și un iaurt este un adevărat lux.

„După 40 de ani de muncă am 1600 de lei pensie”

În județul Botoșani numărul pensionarilor îl depășește cu mult pe cel al angajaților. Este o zonă îmbătrânită a țării, marcată de plecarea masivă a tinerilor, mai ales din zonele rurale, în străinătate. Dezechilibrul s-a produs după anii 90, deceniul de sărăcie lucie al Botoșaniului când fabricile se închideau în cascadă iar oamenii abia dacă aveau ce să mănânce. Loturile fărâmițate, abia primite la Legea 16, a retrocedărilor, mai mult îi încurcau pe țăranii care nu aveau cu ce să le lucreze. În acest context s-a produs exodul masiv al sfârșitului de anii 2000.

În sate au rămas mai mult bătrânii. Un ținut al pensionarilor cu venituri foarte mici. Majoritatea spun că nu se descurcă de la o lună la alta. Frustrarea vine că trăiesc într-o sărăcie lucie după 40 de ani de muncă. După zile în care se trezeau devreme și se culcau la miezul nopții pentru a lăsa mâncare copiilor rămași cu cheia la gât. Maria Tudose are peste 40 de ani de muncă. Acum încasează o pensie de 1600 de lei. „După 40 de ani de muncă am 1600 de lei pensie. Am momente în care mă întreb pentru ce atâta chin? Eram îngrijitoare și mă trezeam dimineața la 6.00 să plec la muncă. Făceam treabă toată ziua. Mă întorceam acasă. Dădeam fuga să spăl haine, mai întrebam copiii de sănătate și mă apucam de mâncare, să aibă a doua zi când veneau, la prânz, de la școală. Mă prindeam miezul nopții. Și am văzut că și ăla care a stat mai mult degeaba tot primeste 1200 de lei. Pentru ce atâta canon? Pentru 1600 de lei?”, se plânge botoșăneanca.

Pentru nea Viorel, ieșirea la pensie a fost un șoc. „Am făcut 65 de ani. Am mai stat un an în activitate. După aceea am zis să ies la pensie că nu mai puteam. Am lucrat mult cu publicul și mă istovise psihic. Când am încasat prima pensie am avut un șoc. Era mult mai mică decât salariul. Și stăteam așa cu banii în mână și mă gândeam, cum mă voi descurca?”, spune bărbatul.

Publicitate

„Să le ajungă și lor pensia, cum îmi ajunge mie”
Majoritatea pensionarilor botoșăneni nu se descurcă cu cei 2000-2200 de lei primiți lunar. „Numai medicamentele cât costă. Chiar și compensate. Plus că sunt care nu se compensează. Mai ales anumite unguente mai bune. Că tot la muncă m-am îmbolnăvit cu articulațiile. Apoi vine căldura. La o garsonieră am de plătit 250 de lei, numai pe o lună. Și eu primesc 1600 de lei. Din ce mai cumpăr mâncare ? De haine și alte distracții nici vorbă”, spune Maria Tudose. Tanti Teodora a muncit și 14 ani în Italia. Pe lângă cei 35 munciți în România. Spune că din cauza birocrației nu reușește să mai încaseze veniturile din străinătate. Primește abia 1289 de lei, pe lună, și este disperată, relatează ADEVĂRUL.

„Să le ajungă și lor pensia cum îmi ajunge mie. Am muncit degeaba 14 ani în Italia. Mi-a sistat venitul acolo că trebuie nu știu ce hârtii. Sunt sătulă de sărăcie. Noroc că încă nu sunt bolnavă. Dar cheltuielile și mâncarea mă nenorocesc. În ultima săptămână este jale. Mănânc pâine cu margarină și parizer la șapte lei batonul, de la supermarket. Am momente când cu o zi înainte de pensie este atât de greu că adorm plângând”, spune femeia. Cel mai greu le este celor care rămân  singuri precum Maria sau Teodora.

„La cei care mai trăiește soțul este mai bine fiindcă de obicei bărbații aveau salariul mai mare, venitul este puțin mai mare. Împart și cheltuielile și grijile. Se alină altfel„, mărturisește Teodora. Mulți pensionari sunt dependenți de copii. „Dacă n-as avea copiii să mă ajute n-aș putea să mă descurc. Foarte greu. Suntem cei mai săraci, cei mai neajutorați”, mărturisește cu năduf o săteancă din Leorda.

Mai ales copiii plecați în străinătate, trimit bani părinților. „Trimit și ei cât pot. Și spun Doamne Ajută. Că fără ei eram nenorocită. Muritoare de foame. De multe ori îmi este rușine și le spun că am, să nu mai trimită. Că și ei o duc greu acolo”, spune o altă pensionară din Leorda. Mulți pensionari ajung să bată supermarketurile în căutare de produse aflate la limita expirării, mult mai ieftine. „Sunt acolo frigidere și coșuri unde sunt alimente din astea la expirare. Adică mai au două-trei zile până la expirare. Cumpăr rapid, că-s la jumătate de preț. Așa mai mănânc și eu cărniță”, mărturisește un pensionar botoșănean.

„O să ajungem să mâncăm buruieni de pe câmp”

Cele mai mici pensii le primesc cei din mediul rural. Mai ales în condițiile în care cei mai mulți ai lucrat la CAP-uri sau IAS-uri. De exemplu, Dumitru Grădinar de 86 de ani din comuna Unțeni. A plecat cu părinții la câmp de la șase ani. Nici acum nu a renunțat la agricultură. A muncit din greu, pe mai nimic. Are o pensie minimă de aproximativ 1200 de lei. Își aduce aminte că a muncit și la pământ, la CAP, și la oi. „Era așa de greu vara. Munceai de se rupea pielea pe palme, numai să faci norma. Am dat la sapă de ne-am cocoșat. Și pe ploaie și pe soare. Făceam muncă de toate felurile și vara și iarna. Am fost și la oi și la câmp”, spune bătrânul. Banii nu-i ajung de niciun fel.

„Este greu iarna cu lemnele. Când cumpăr lemne este post și rugăciune, oricum n-ai cu ce să mai cumperi mâncare. Medicamentele le cumpăr o lună da, o lună nu. Ce să-i fac”, spune bătrânul. O altă femeie din Drăgușeni spune resemnată, „O să ajungem să mâncăm buruieni de pe câmp dacă se mai scumpește uleiul și mâncarea”, spune femeia.

Se dă vina pe profilul economic al județului

Autoritățile spun că , la Botoșani, pensiile sunt atât de mici din cauza profilului economic al județului, din perioada comunistă. Adică era un județ axat pe producția agricolă și pe industria ușoară. Adică CAP-uri, IAS-uri și multe fabrici de zahăr, sticlă și textile. „La momentul actual în evidența Casei Județene de Pensii Botoșani există un număr de 1560 de pensionari foști lucrători în cooperativele agricole. Într-adevăr au cuantumurile de pensie mult mai reduse față de ceilalți pensionari, deoarece calculul pensiei de CAP se face diferit față de un fost angajat care a avut salariu. Pe fosta lege se calcula pensia cu norme. Ei au avut o muncă diferită față de cei cu contract de muncă și atunci este clar un cuantum mai mic”, spune Cristina Anton, directorul Casei Județene de Pensii Botoșani.

Inclusiv pensionarii spun că față de județele puternic industrializate, la Botoșani salariile au fost mai mici. „Să vorbim pe aia dreaptă. În orașele mari, foarte industrializate, oamenii au lucrat și grupa a I a și grupa a II a. Primeau salarii mai mari. Erau și minerii, de exemplu, care aveau salarii mai mari, sporuri. La noi au fost mulți la CAP, mulți la textile, în construcții, la zahăr, la sticlă”, spune moș Constantin din satul Dolina, comuna Leorda.

Sursa: ADEVĂRUL

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Zile libere mai puține în anul 2026. Calendarul sărbătorilor legale: Weekenduri prelungite și minivacanțe de 3 și 4 zile

Publicat

Publicitate

Zile libere legale în 2026: Anul 2026 aduce 16 zile libere legale pentru angajații din România cu una mai puțin decât în 2025. Diferența apare deoarece, în 2026, Ziua Copilului (1 iunie) se suprapune cu Lunea de Rusalii, rezultând astfel o singură zi liberă, relatează alba24.ro.

Totuși anul 2026 prezintă numeroase oportunități de mini-vacanțe prin combinarea sărbătorilor legale cu weekendurile. Paștele, Anul Nou, 1 Mai sau Rusaliile oferă perioade avantajoase pentru concedii scurte, în timp ce alte sărbători pică în weekend și nu generează zile libere suplimentare.

Calendarul actualizat arată în ce zi a săptămânii pică fiecare sărbătoare și unde apar cele mai bune combinații cu weekendul, de la Paște și 1 Mai până la Crăciun.

Zile libere fără ”punte” între Anul Nou și Bobotează

Guvernul scurtează minivacanța bugetarilor de la începutul lui ianuarie 2026. Ziua de luni, 5 ianuarie, va fi lucrătoare pentru angajații din sectorul public. Angajații din instituțiile publice vor începe anul 2026 fără tradiționala „punte” dintre zilele libere de Revelion și sărbătorile de Bobotează și Sfântul Ioan.

5 ianuarie 2026, va fi zi lucrătoare, iar bugetarii se vor întoarce la serviciu după primele două zile libere ale anului. Decizia întrerupe o minivacanță de 7 zile care începea din JOI- 1 ianuarie și se încheia MIERCURI-7 ianuarie.

Publicitate

Zile libere în Ianuarie

1 ianuarie (joi) – Anul Nou
2 ianuarie (vineri) – Anul Nou
Minivacanță de 4 zile: 1–4 ianuarie (4 zile libere cu weekend)

6 ianuarie (marți) – Boboteaza

7 ianuarie (miercuri) – Sfântul Ioan Botezătorul
24 ianuarie (sâmbătă) – Ziua Unirii Principatelor Române
Zile libere în Aprilie – Paștele ortodox 2026
10 aprilie (vineri) – Vinerea Mare
12 aprilie (duminică) – Paștele
13 aprilie (luni) – A doua zi de Paște
Mini-vacanță de 4 zile: 10–13 aprilie

Zile libere în Mai

1 mai (vineri) – Ziua Muncii
Mini-vacanță de 3 zile: 1–3 mai

Zile libere în Iunie

1 iunie (luni) – Ziua Copilului
31 mai (duminică) – Rusalii
1 iunie (luni) – A doua zi de Rusalii
Mini-vacanță de 3 zile: 30 mai – 1 iunie
Ziua Copilului și a doua zi de Rusalii coincid în 2026

Zile libere în August

15 august (sâmbătă) – Adormirea Maicii Domnului

Zile libere în Noiembrie
30 noiembrie (luni) – Sfântul Andrei

Zile libere în Decembrie
1 decembrie (marți) – Ziua Națională a României

Minivacanță de 4 zile: 28 noiembrie- 1 decembrie

25 decembrie (vineri) – Crăciunul
26 decembrie (sâmbătă) – A doua zi de Crăciun
Mini-vacanță de 3 zile: 25–27 decembrie

Minivacanțe în 2026
Anul Nou: 4 zile consecutive (1–4 ianuarie)
Paște: 4 zile consecutive (10–13 aprilie)
1 Mai: 3 zile (1–3 mai)
Rusalii + 1 Iunie: 3 zile (30 mai – 1 iunie)
Sf. Andrei + 1 Decembrie: 4 zile (28 noiembrie–1 decembrie)
Crăciun: 3 zile (25–27 decembrie)

Potrivit legislației în vigoare, angajații care sunt nevoiți să lucreze în zilele de sărbătoare legală beneficiază de:

  • compensare cu timp liber, sau plata dublă a zilei lucrate, dacă nu se pot acorda zile libere ulterior.

Citeste mai mult

Cultura

Prin modificările propuse la Legea dreptului de autor, artiștii pot câștiga mai mult

Publicat

Publicitate

Ministrul Culturii, Andras Demeter, afirmă, într-o declarație acordată AGERPRES, că prin modificările propuse de Ministerul Culturii (MC) la Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe, autorii și artiștii nu vor avea nimic de pierdut și chiar pot câștiga mai mult.

Precizările ministrului Culturii survin unor opinii pro și contra modificărilor propuse de MC la Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe, exprimate în spațiul public.

‘Tema este una destul de tehnică și poate nu atât de interesantă pentru toată lumea, dar foarte importantă pentru autori și pentru utilizatorii care folosesc operele muzicale în scop ambiental (‘comunicare publică’ este termenul exact). Mai intervin aici și organismele de gestiune colectivă și, evident, fiecare parte implicată are observațiile ei. Noi am ținut cont de toate propunerile în măsura în care se subscriu legislației și practicii europene. Modificările din OUG, despre care discutăm, au fost solicitate de Comisia Europeană de 8 ani, în 2017, apoi în 2021, apoi în iunie 2025. Deci România amână punerea în acord cu legislația europeană și continuă să o încalce de ani de zile, drept pentru care riscă penalități uriașe, de zeci de mii de euro pe zi pentru fiecare zi de întârziere. Acești bani vor fi plătiți de noi toți, prin bugetul de stat’, a declarat ministrul.

Ministrul Culturii a afirmat că amânările, sesizările și comentariile apărute online sunt cauzate, pe de o parte, de o informare deficitară și, pe de altă parte, de anumite interese, dar a asigurat că autorii și artiștii nu vor avea nimic de pierdut, ci, dimpotrivă, vor putea câștiga mai mult.

‘Iar beneficiarii muzicii, adică utilizatorii, vor plăti rezonabil, nimeni nu are interesul să provoace pagube sau complicații. Pe scurt, fiecare autor își poate gestiona propriile compoziții în mai multe moduri: a) direct sau prin impresar, mandatar etc.; b) prin intermediul OGC (organisme de gestiune colectivă); c) prin intermediul entităților de gestiune independentă; d) mixt – adică o parte a repertoriului este autorizat direct, iar altă parte, prin OGC sau EGI. Este o situație similară economiilor care nu sunt depuse în același cont, la aceeași bancă, ci în conturi diferite, la bănci diferite, în funcție de cele mai avantajoase condiții contractuale, maximizând, pe cât posibil, profitul și evitând riscurile’, a spus Andras Demeter.

El a subliniat că, prin modificările propuse în OUG, ministerul dorește ‘libertatea autorului și interpretului, respect pentru beneficiar, adică utilizatorul muzicii în spații publice, și un business corect pentru OGC’.

Publicitate

‘Da, de aceea sunt păreri diferite, pentru că în cazul altor creații se practică această tehnică și actorii care au semnat zilele trecute scrisoarea de susținere asta spun că toți trebuie tratați la fel, nu facem legi diferite în funcție de interese financiare sau frici nemotivate. Îmi doresc să înțeleagă colegii din executiv complexitatea și particularitățile situației; știm că nu e simplu nici chiar pentru mulți profesioniști din domeniu, dar este important să facem toți un efort pentru a nu ne trezi cu costuri pe care tot noi le vom plăti, și atunci chiar nu va conta dacă opozanții au fost juriști, ingineri, actori sau muzicieni’, a mai spus ministrul Culturii, Andras Demeter.

***

Potrivit Ministerului Culturii, ordonanța care urmează să alinieze legislația națională privind drepturile de autor și drepturile conexe la normele și practicile europene prevede eliminarea gestiunii colective extinse (LCEE) pentru comunicarea publică a operelor muzicale, măsură care pune pe primul loc voința autorului și titularilor de drepturi, ca principiu fundamental al exercitării drepturilor exclusive, și deschide piața către un mediu concurențial modern, în deplină concordanță cu jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) și cu practicile statelor membre.

‘În industria muzicală europeană, licențierea individuală este o practică obișnuită, iar autorii trebuie să poată alege în mod liber între gestiunea individuală (direct sau prin impresari), organismele de gestiune colectivă (OGC) și entitățile de gestiune independentă (EGI). Eliminarea LCEE încurajează concurența loială și eficiența pe piață. Apariția și funcționarea EGI-urilor, precum Soundreef (Irlanda) sau Jamendo S.A. (Luxemburg), oferă alternative reale de licențiere, stimulând în același timp creșterea calității serviciilor furnizate de OGC-uri’, precizează sursa citată.

Autorii care apreciază că soluțiile individuale sau cele oferite de EGI nu răspund nevoilor lor pot mandata oricând un OGC, fapt ce conduce la creșterea numărului membrilor asociației.

Scăderea nivelului remunerațiilor colectate, invocată de OGC în spațiul public, are în vedere comisionul (propriu) de administrare, nu veniturile efective ale autorilor, care continuă să încaseze remunerațiile conform opțiunii liber exprimate (gestiune individuală sau EGI), drepturile autorilor străini rămânând protejate prin acordurile de reprezentare reciprocă dintre organismele din România și cele din străinătate, inclusiv atunci când anumite drepturi sunt gestionate colectiv în regim facultativ.

Pentru a simplifica procedura de autorizare și pentru a crește transparența activității de colectare și repartizare a OGC-urilor, Ministerul Culturii susține instituirea unei metodologii unice și înființarea unui organism comun de colectare, în cazul comunicării publice a operelor în scop ambiental.

În prezent, există mai mulți colectori comuni și patru metodologii cu conținut similar, dar cu proceduri diferite de licențiere și cu categorii/subcategorii distincte, ceea ce a generat de-a lungul timpului birocrație, incoerențe și o bază de plătitori sub potențial, mai informează Ministerul Culturii. AGERPRES

foto: avocat.net

Citeste mai mult

Eveniment

Meteorologii avertizează: Luna ianuarie 2026 ar putea aduce valuri de aer polar în România

Publicat

Publicitate

Un episod timpuriu de încălzire stratosferică ar putea influența vremea din prima lună a anului viitor. Luna ianuarie 2026 ar putea fi marcată de episoade de frig accentuat, temperaturi sub normalul perioadei și ninsori consistente, în Europa, America de Nord și inclusiv în România.

Evoluția este legată de perturbarea vortexului polar, în urma unui fenomen rar de încălzire stratosferică, potrivit analizelor meteorologice internaționale.

Ce s-a întâmplat cu vortexul polar

Potrivit unei analize publicate de platforma de specialitate Severe Weather Europe, în a doua parte a lunii noiembrie și la începutul lunii decembrie 2025 s-a produs un episod neobișnuit de timpuriu de încălzire stratosferică (Sudden Stratospheric Warming – SSW).

Acest fenomen a slăbit structura vortexului polar, un sistem de vânturi care, în mod normal, menține aerul extrem de rece blocat în zona Arcticii. Atunci când vortexul polar este destabilizat sau fragmentat, masele de aer rece pot coborî spre latitudini medii, afectând direct Europa și America de Nord.

Specialiștii arată că efectele unui astfel de proces nu sunt imediate, ci se resimt la 20–40 de zile după producerea fenomenului, ceea ce plasează luna ianuarie 2026 în intervalul cu risc crescut pentru valuri de aer polar.

Publicitate

Două nuclee reci, direcționate spre Europa și America de Nord

Conform Severe Weather Europe, vortexul polar inferior s-ar fi separat în două nuclee principale, unul orientat spre America de Nord și celălalt spre Europa. Această configurație favorizează fluxuri persistente de aer rece dinspre nord, cu potențial de ger și episoade de ninsoare, în funcție de umiditatea atmosferică.

Pentru Europa, hărțile meteo indică un tipar de presiune cu valori ridicate în nordul continentului și presiune mai scăzută spre sud și centru, un scenariu clasic pentru transportul aerului rece polar.

Cum ar putea fi afectată România

În cazul menținerii acestui tipar atmosferic, România ar putea traversa în ianuarie 2026 perioade prelungite de vreme rece, cu temperaturi sub mediile climatologice normale ale lunii, potrivit evaluărilor citate de presa centrală dar și a prognozelor meteo anunțate pentru perioada de după revelion 2026

Episoade similare au mai fost înregistrate în ultimii ani. Meteorologii subliniază însă că prognozele pe termen lung rămân orientative, iar intensitatea exactă a frigului va depinde de modul în care perturbarea vortexului polar se va transmite către straturile inferioare ale atmosferei.

Iarna 2025–2026, una cu episoade reci frecvente

Climatologii avertizează că iarna 2025–2026 ar putea fi caracterizată de alternanțe între perioade mai blânde și episoade de frig accentuat, chiar dacă vortexul polar superior ar putea să se reconsolideze temporar.

„Un vortex polar slăbit nu înseamnă automat o iarnă extremă pe toată durata sezonului, dar crește probabilitatea valurilor de frig în lunile de iarnă, în special în ianuarie și februarie”, explică specialiștii citați de publicațiile de profil.

Cum va fi vremea în ianuarie 2025

Meteorologii transmis prognoza vremii pentru perioada 29 decembrie 2025 – 26 ianuarie 2026 şi aceasta arată că va fi ger în toată ţara.

Săptămâna 29 decembrie – 5 ianuarie

Temperaturile în săptămâna în care trecem în noul an vor fi mai coborâte decât cele specifice pentru această perioadă, în întreaga țară. Cel mai frig va fi evident la munte, unde abaterea termică negativă va fi ușor mai accentuată.

Vom avea precipitaţii mai multe în nordul Carpaților Orientali și în Munții Apuseni. În rest, cantitățile de precipitații vor fi în general apropiate de cele normale.

Săptămâna 5-12 ianuarie

Temperaturile vor rămâne sub media ultimilor ani în toată ţara, dar mai ales în jumătatea vestică. Meteorologii estimează cantități ușor excedentare de precipitații în toate regiunile.

Săptămâna 12-19 ianuarie

Gerul se mai domoleşte, dar temperatura medie a aerului rămâne la valori ușor mai coborâte decât cele normale pentru acest interval. Regimul pluviometric va fi ușor excedentar în cea mai mare parte a țării.

Săptămâna 19-26 ianuarie

Temperaturile rămân ușor sub cele specifice în cea mai mare parte a țării. Cantitățile de precipitații vor avea o tendință ușor excedentară în regiunile extracarpatice, iar în rest vor fi apropiate de cele normale.

Citeste mai mult

Eveniment

Revolver descoperit ascuns în peretele lateral al unui microbuz

Publicat

Publicitate

Polițiștii de frontieră din cadrul Punctului de Trecere a Frontierei Albița efectuează cercetări în privinţa unui bărbat cu cetățenie română și Republica Moldova care a încercat să introducă ilegal în țară un revolver, ascuns în peretele lateral al microbuzului pe care îl conducea.

 

În data de 27 decembrie a.c., în jurul orei 21.10, în Punctul de Trecere a Frontierei Albița-ITPF Iaşi, s-a prezentat pentru efectuarea formalităţilor de control, pentru a intra în țară, conducând un microbuz, un bărbat cu cetățenie română și R. Moldova, în vârstă de 27 de ani.

În baza profilului de risc stabilit, s-a procedat la efectuarea unui control amănunţit asupra mijlocului de transport şi persoanei, ocazie cu care echipa comună de control, formată din lucrători vamali și polițiști de frontieră, a descoperit, ascuns în peretele lateral al microbuzului și nedeclarat, un revolver încărcat cu cinci cartușe, cal. 9 mm, nepercutate, fără glonț.

În privința armei descoperite la controlul de frontieră, bărbatul a declarat că, la rugămintea unui conațional, transportă microbuzul din Chișinău într-o parcare situată în proximitatea Punctului de Trecere a Frontierei Albița. Acesta a mai declarat că nu are cunoștință despre arma ascunsă în peretele microbuzului pe care îl conducea.

Conform prevederilor legale, arma a fost ridicată în vederea continuării și definitivării cercetărilor.

Publicitate

În cauză, polițiștii de frontieră efectuează cercetări sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de nerespectarea regimului armelor și munițiilor și tentativă la contrabandă calificată.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending