Connect with us

Eveniment

Botoșani, județul-paradox din Moldova. Fruntaș la luciu de apă, fără locuri de scăldat și fără apă potabilă

Publicat

Publicitate

Județul Botoșani se află pe locul doi la nivel național la suprafeța luciului de apă. Însăl într-un județ plin cu apă, oamenii se plâng de lipsa apei potabile. Mai mult, aici sunt doar două locuri special amenajate unde se poate înota în siguranță, scrie ADEVĂRUL.

Județul Botoșani este un adevărat ținut al iazurilor și râurilor. Din punct de vedere al suprafeței luciului de apă, Botoșaniul ocupă locul doi la nivel național, după Tulcea, cu 3.600 de hectare.

Județul este mărginit de două râuri importante precum Prutul și Siretul, dar este brăzdat și de alte cursuri de ape curgătoare ceva mai mici, precum Jijia sau Dresleuca.

În plus, pe teritoriul județului se află nu mai puțin de 148 de iazuri printre care și uriașul lac de la Dracșani cu o suprafață de 574 de hectare.

Tot în județul Botoșani se află și lacul de acumulare de la Stânca Costești, cu o suprafață de 1.600 de hectare.

În mod paradoxal însă, în acest paradis acvatic, localnicii suferă din cauza lipsei apei și nici nu au prea multe locuri autorizate unde se pot bălăci în siguranță.

Publicitate

Veri pe uscat în lumea apelor
Deși este un județ cu numeroase surse de apă, comunități întregi stau pe uscat, culmea, chiar în toiul verii. Mai precis, aproape un sfert din județ este afectat de lipsa apei potabile.

Magistralele care transportă apă din marile râuri sau lacuri de acumulare către localități sunt foarte vechi și deteriorate, iar reabilitarea lor se face mai mult pe hârtie. O parte a conductelor care formează magistralele au o vechime chiar mai mare de jumătate de secol.

Țevile care aduc apă din Prut nu mai fac față numărului tot mai mare de utilizatori din comune – în condițiile în care s-a pus carul înaintea boilor în multe localități. Aici s-au construit rețele de alimentare cu apă, locale, fără să se ia în considerare starea magistralelor și să se pună problema dacă apa mai ajunge la abonați.

Un exemplu bun este comuna Ungureni din Botoșani. În satul Plopenii Mici, oamenii au plătit și câte 2.800 de lei pentru a se branșa la rețea, dar numai vara trecută au rămas fără apă aproape o lună de zile.

„Se prăpădesc animalele de sete. Aducem apă cu butoaiele de unde putem. Eram bucuroși că s-a tras apă în comună, că ne răzbea seceta. Și iaca degeaba, că tot se mai oprește apa“, spune o localnică.

O situație deosebit de gravă este și pe magistrala Botoșani-Flămânzi, veche de aproximativ 50 de ani, construită de comuniști pentru a alimenta doar două cartiere și o filatură. Între timp numărul abonaților a crescut considerabil, iar conducta nu mai face față de la începutul anilor 2000.

În plus, din cauza deteriorării conductei, pierderile pe traseu sunt de aproximativ 70%. Vara, în special, când consumul crește, este un real coșmar pentru locuitorii comunelor branșați la această rețea între Botoșani și Flămânzi.

„La nivelul comunei stăm foarte bine la numărul de branșați pe rețeaua existentă, numai că lipsește apa”, precizează Ciprian Ivanov, primarul din Copălău.

Cel mai greu este însă pentru locuitorii orașului Flămânzi, acolo unde se află capătul de linie al magistralei și unde ajunge cea mai puțină apă.

Astfel, în județul-vicecampion la luciu cu apă din România, localnicii din Flămânzi sunt alimentați cu porția, în anumite perioade, mai ales vara – câteva ore pe zi. Există planuri și proiecte de reabilitare a magistralei, dar deocamdată totul este doar un plan.

Scăldat în ape periculoase
Tot la capitolul paradoxuri intră și numărul foarte redus al locurilor sigure și autorizate de scăldat, pe teritoriul județului Botoșani.

Având în vedere suprafața de apă existentă, Botoșaniul ar trebui să fie un paradis al distracțiilor acvatice. În schimb, este un loc unde tot mai mulți oameni mor înecați – mai ales în râul Prut.

În județul Botoșani există doar două baze acvatice unde oamenii pot beneficia de un scăldat pe cinste, în condiții de siguranță. Este vorba despre Cornișa din municipiul Botoșani, o zonă de agrement uriașă cu parc acvatic, și de bazinul didactic din municipiul Dorohoi.

Pe lângă acestea, în municipii mai sunt câteva piscine private, care de asemenea reprezintă zone sigure de bălăceală.

În rest, pe tot teritoriul județului, sunt doar iazuri și râuri adânci, foarte periculoase, unde înotul nu este recomandat sau chiar interzis.

Prutul a luat patru vieți, în numai zece zile, în luna iulie.

Vârtejurile, curenții și gropile excavate pentru balastiere transformă Prutul, dar și Siretul în râuri ucigașe. Iazurile la rândul lor au locuri periculoase, mai ales pentru înotătorii puțin experimentați. „În râuri, canale și în Prut, curenții sunt puternici, apa își schimbă nivelul brusc, malurile sunt abrupte și pot aluneca în acele gropi formate în apă”, spun reprezentanții ISU.

Sursa: ADEVĂRUL

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

VIDEO: Sărbătoarea Botezului Domnului, cinstită cu evlavie de sute de credincioși la Biserica „Sfântul Voievod Ștefan cel Mare” din Cătămărăști Deal

Publicat

Publicitate

Românii creștin-ortodocși prăznuiesc în fiecare an, la 6 ianuarie, Botezul Domnului sau Boboteaza, sărbătoare care amintește de botezul Mântuitorului Iisus Hristos în apele Iordanului, săvârșit de Sfântul Ioan Botezătorul. Cu acest prilej, în ziua praznicului, în toate bisericile ortodoxe are loc sfințirea apelor.

La Biserica „Sfântul Ștefan cel Mare” din Cătămărăști Deal, Botoșani, sute de credincioși au participat la slujbele dedicate Bobotezei. Sfânta Liturghie a fost urmată de Slujba Sfințirii Mari a Apei, cunoscută de credincioși drept Aghiasma Mare. În predica sa, părintele paroh Emanoil-Vasile Crețu a vorbit despre momentul în care Hristos S-a arătat lumii, subliniind semnificația profundă a acestei sărbători pentru viața creștină.

Aghiasma Mare este considerată deosebită prin puterea ei de binecuvântare, lucru arătat chiar în rugăciunile rostite la sfințire, care vorbesc despre curățirea sufletului și a trupului, despre vindecare, ocrotire și sfințirea caselor. Tradiția Bisericii arată că agheasma mare se consumă dimineața, pe nemâncate, înainte de anafură, timp de opt zile, începând cu Boboteaza și până pe 14 ianuarie. După această perioadă, apa sfințită se poate lua doar cu binecuvântarea preotului duhovnic.

Biserica și curtea lăcașului de cult au fost neîncăpătoare. Credincioșii s-au rugat pentru sănătate și protecție divină, iar momentul sfințirii apei a fost unul deosebit de emoționant. Din biserică, preotul și credincioșii au ieșit în curte, unde fusese pregătită o cruce de gheață, decorată cu tricolorul. Răspunsurile liturgice au fost oferite de corul bisericii, contribuind la atmosfera de solemnitate.

În timpul slujbei, momentul evocării Botezului Domnului când, potrivit Scripturii, cerurile s-au deschis și Duhul Sfânt S-a coborât în chip de porumbel, a fost marcat simbolic prin eliberarea mai multor porumbei albi, spre emoția celor prezenți, care au rostit din inimă „Chiraleisa”.

După sfințirea apei, a avut loc o procesiune în jurul bisericii, timp în care a fost cântat troparul sărbătorii. La final, părintele Vasile Crețu a oferit credincioșilor îndrumări legate de folosirea cu respectul cuvenit a Aghiasmei Mari. Oamenii au așteptat în ordine pentru a lua apa sfințită și a o duce la casele lor.

Publicitate

Boboteaza, numită în greacă Teofanie sau Epifanie, înseamnă „Arătarea Domnului” și este sărbătorită la 6 ianuarie atât de Biserica Ortodoxă, cât și de Biserica Catolică. Sărbătoarea încheie ciclul celor 12 zile ale sărbătorilor de iarnă, care încep în Ajunul Crăciunului.

 

 

Citeste mai mult

Eveniment

Sărbătoarea Botezului Domnului, trăită cu evlavie în Parohia „Sfântul Mare Mucenic Pantelimon” Bașeu-Hudești

Publicat

Publicitate

În zilele premergătoare marelui praznic al Botezului Domnului, comunitatea Parohiei „Sfântul Mare Mucenic Pantelimon” din Bașeu-Hudești a fost implicată într-o serie de activități religioase, marcate de participarea activă a credincioșilor și de respectarea tradițiilor bisericești.

Potrivit părintelui paroh  Ioan Pușcașu, enoriașii au primit cu deschidere vizita pastorală pentru sfințirea caselor și a gospodăriilor cu Agheasma Mare, obicei păstrat cu rigoare în viața comunității. Totodată, credincioșii au participat la Sfânta și Dumnezeiasca Liturghie, precum și la Slujba Aghesmei Mari, momente  prin care au fost chemați să se împărtășească de semnificația duhovnicească a Botezului Mântuitorului în apele Iordanului.

Un moment aparte al manifestărilor l-a constituit ridicarea Crucii de gheață, tăiată din apele râului Bașeu, conform tradiției locale. Gestul simbolic reprezintă o mărturie a continuității credinței creștine și un semn al binecuvântării divine, fiind păstrat din generație în generație în această zonă.

„În zilele premergătoare marelui praznic al Botezului Domnului, viața duhovnicească a parohiei noastre s-a arătat bogată și binecuvântată. Credincioșii au primit cu dragoste și cu frică de Dumnezeu pe părintele paroh, pentru a sfinți casele și gospodăriile cu Agheasma Mare. De asemenea, cu multă râvnă au luat parte la Sfânta și Dumnezeiasca Liturghie, precum și la Slujba Aghesmei Mari, împărtășindu-se de harul arătat la Iordan.
Cu acest prilej, potrivit tradiției strămoșești, a fost ridicată și o Cruce de gheață, tăiată din apele Bașeului, ca semn văzut al binecuvântării Dumnezeiești și al statorniciei credinței bimilenare”, a declarat părintele Ioan Pușcașu.

Publicitate
Citeste mai mult

Cultura

„Tipografic Majuscul”, premieră la Teatrul „Mihai Eminescu” Botoșani: Un spectacol-document despre curajul de a spune adevărul

Publicat

Publicitate

Teatrul „Mihai Eminescu” Botoșani invită publicul, în acest sfârșit de săptămână, la premiera spectacolului „Tipografic Majuscul”, o producție de teatru documentar cu o puternică încărcătură emoțională și civică. Premiera are loc sâmbătă, 10 ianuarie, și duminică, 11 ianuarie, de la ora 18:00.

Spectacolul, realizat de Teatrul Mihai Eminescu, este o adaptare după un text semnat de Gianina Cărbunariu, cu regia și scenografia semnate de Ella Nistor. Videografia este realizată de Ionuț Crețu, iar coregrafia de Victoria Bucun.

Distribuția îi reunește pe actorii Ionuț Crețu, Lidia Uja, Sorin Ciofu, Silvia Răileanu, Cezar Amitroaei, Răzvan Amitroaei, Ioan Crețescu și Alexandra Acalfoae.

„Tipografic Majuscul” este primul spectacol de teatru documentar propus de Teatrul „Mihai Eminescu” și are ca punct de plecare un material cutremurător: Dosarul nr. 738 al Securității, cunoscut sub numele de cod „Elevul”, care îl vizează pe Mugur Călinescu, un adolescent de doar 16 ani.

Dosarul, alcătuit din aproape 200 de pagini, conține documente oficiale ale aparatului represiv comunist – note informative, rapoarte și declarații – care dezvăluie mecanismele fricii, presiunii și manipulării. În contrapunct, spectacolul aduce în prim-plan vocea unui adolescent care refuză să tacă și să se supună.

Mesajele scrise cu cretă pe zidurile din Botoșani devin, în acest context, acte de curaj și asumare, simboluri ale gândirii libere într-o epocă în care conformismul era o formă de supraviețuire. Spectacolul vorbește despre libertate, responsabilitate și puterea gesturilor aparent mărunte de a produce schimbare.

Publicitate

Cu o durată de o oră și 30 de minute, „Tipografic Majuscul” se adresează în special publicului tânăr, deschizând o dezbatere necesară despre modele autentice, curaj civic și importanța gândirii critice într-o societate democratică.

Biletele pentru premieră pot fi achiziționate de la Agenția teatrală a Teatrului „Mihai Eminescu”, intrarea din strada Cuza Vodă, la prețul de 60 de lei, sau online.

Citeste mai mult

Eveniment

Lângă noi: Mașină răsturnată în albia râului Bistrița, la Suceava. Șase persoane, între care patru copii, duse la spital

Publicat

Publicitate

Un accident rutier grav s-a produs marți, 6 ianuarie 2026, în prima zi de Bobodează, în municipiul Vatra Dornei, unde un autoturism a ieșit în afara părții carosabile și s-a răsturnat în albia râului Bistrița. În mașină se aflau șase persoane – doi adulți și patru copii.

Potrivit informațiilor transmise de purtătorul de cuvânt al Inspectoratul pentru Situații de Urgență Suceava, locotenent-colonel Alin Găleată, la fața locului au intervenit de urgență două autospeciale de pompieri dotate cu accesorii pentru descarcerare, precum și un echipaj al Serviciul de Ambulanță Județean.

Având în vedere numărul mare de persoane implicate, resursele medicale au fost suplimentate cu alte cinci echipaje SMURD și SAJ. În sprijinul pompierilor au intervenit și două echipaje de jandarmi, cu autospeciale.

Pompierii militari, sprijiniți de jandarmi, au reușit să evacueze în siguranță toate persoanele din autoturism. Toate victimele erau conștiente și cooperante în momentul preluării, însă au fost transportate la spital pentru investigații suplimentare și îngrijiri medicale.

Accidentul s-a produs în condiții dificile de trafic, pe fondul vremii nefavorabile, în contextul ninsorilor anunțate în zonă de Administrația Națională de Meteorologie. Polițiștii au deschis o anchetă pentru a stabili cauza exactă și circumstanțele producerii evenimentului rutier.

Publicitate
Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending