O treime a locuitorilor județului Botoșani nu muncesc și nu au nicio sursă de venit. Peste 36.000 de botoșăneni s-au declarat casnici, iar majoritatea nu au asigurări de sănătate și nu contribuie la fondul de pensii. În aceste condiții, sunt o povară pentru sistemul sanitar, scrie Adevărul.

Județul Botoșani se confruntă cu o problematică socială aparte. Deși pare un loc unde găsești greu locuri de muncă, în realitate angajații sunt o raritate. Angajatorii caută cu disperare oameni în construcții, confecții și agricultură, în timp ce o treime din populație nu are loc de muncă. Mai mult decât atât, câteva zeci de mii de locuitori ai județului nu au, oficial, niciun fel de venit și implicit nici asigurări de sănătate sau contribuții la fondul de pensii

Conform datelor de la recensământ, județul Botoșani are o populație de aproximativ 392.000 de locuitori. Dintre aceștia, aproximativ 250.000 sunt persoane active și apte de muncă. Doar circa 130.000 sunt înregistrate ca având un loc de muncă stabil, pentru care se plătesc impozite și contribuții sociale, în timp ce aproape 120.000 de persoane apar ca fiind fără loc de muncă. În plus, aproximativ 50-60% dintre aceste persoane nu au niciun venit.

Pe scurt, conform datelor statistice, în jur de 36.000 de botoșăneni s-au declarat casnici sau casnice. Pe lângă aceștia mai sunt și botoșăneni, aproximativ 9.000, care muncesc sezonier în diferitele state ale Uniunii Europene și nu beneficiază de nicio formă de sprijin din partea statului român. Evident, există și un contingent de asistați social, adică în jur de 3.000 de persoane.

„Se complac în situația pe care o au”

Conform Agenției Județene de Ocupare a Forței de Muncă, județul Botoșani este pe penultimul loc, la nivel național, în privința gradului de ocupare a forței de muncă. Cei mai mulți casnici sunt în mediul rural. Este vorba mai ales despre oameni care lucrează cu ziua, femei care stau acasă și au grijă de copii și gospodărie, dar și despre oamenii care efectiv nu fac nimic și se lasă pradă viciilor și delăsării.

Conducerea AJOFM Botoșani consideră că situația este cu atât mai gravă cu cât foarte puțini sunt dispuși să se angajeze, deși se organizează des caravane în județ.

„De multe ori, invocă faptul că e prea departe de oraș, deși există condiții pentru navetă în zonele urbane. Mulți însă ajung să se complacă în situația pe care o au. Am încercat mai multe acțiuni prin care să beneficieze de calificări, să găsească loc de muncă, măcar necalificați, să aibă un venit, dar nu merg. Preferă să stea așa”, spune Elena Vechiu, asistent social în comuna Dobârceni.

Mai mult decât atât, pe lângă faptul că nu au niciun venit, nu au nici calificare, și nici suficientă carte.

„Nivelul de calificare este o mare problemă a persoanelor care există la ora actuală în evidența AJOFM. Noi încercăm să-i orientăm pentru finalizarea învățământului de bază primar sau gimnazial, a doua șansă”, precizează Anca Apăvăloaie, director AJOFM Botoșani. O treime din populația județului nu are nici măcar 10 clase.

Povară pentru sistemul medical
Numărul mare de persoane fără venituri, dar și fără asigurări de sănătate împovărează sistemul medical botoșănean. Fără să poată veni la consultații la medicul de familie, pentru că nu au asigurare, nici măcar în ambulatoriile spitalelor, toți acești oameni fără venit ajung, dacă au o problemă medicală, la Unitatea de Primire a Urgențelor, iar mai apoi sunt internați și li se rezolvă problemele medicale. Toate acestea înseamnă însă costuri mari, neacoperite prin decontările CAS.

Conform datelor de la Spitalul Județean „Mavromati” Botoșani, 145 de persoane neasigurate sunt tratate lunar în unitatea medicală.

„Este o situație destul de grea pentru spital din punct de vedere financiar. Sunt cheltuieli neacoperite prin CAS. Pe de o parte, trebuie să-i tratăm, și o facem fără doar și poate, nimeni nu pleacă fără să-i rezolvăm problema. Pe de altă parte, reprezintă o problemă din punct de vedere financiar”, precizează Monica Adăscăliței, director Spitalul Județean „Mavromati”.

Spitalizarea unui neasigurat poate costa de la câteva sute la câteva mii de lei, în funcție de intervențiile necesare și de durata internării.

Venitul minim de inserție, șansa casnicilor
Cei care nu au niciun venit pot beneficia, de la 1 ianuarie 2024,  de un ajutor numit venitul minim de inserție.Acesta va înlocui ajutorul social și este o formă de ajutor financiar acordată de stat pentru a asigura nivelul minim de trai al unei familii sau al unei persoane. Cuantumul este de 275 de lei, pe lună, pentru fiecare membru al familiei.

Sursa: Adevărul