Botoșani, în topul județelor din România unde majoritatea populației nu are loc de muncă. Mii de oameni trăiesc din ajutor social și au maximum opt clase
În trei județe din România, majoritatea populației aptǎ de muncă nu are serviciu. În aceste zone sărace ale României, greul muncii, al taxelor și al prestațiilor sociale îl duce doar aproximativ 40%. Revoltător este faptul că o parte dintre cei care nu muncesc nu avut niciodată un loc de muncǎ, scrie Adevărul.
Multe județe din România sunt bântuite de sărăcie. În unele dintre acestea majoritatea populației nici măcar nu are salariu, adică nu muncește cu forme legale. În aceste condiții, oamenii nu plătesc taxe, impozite și nici nu beneficiază de asigurare medicală sau pensie. Sunt parte a unui cerc vicios al pauperității, înapoierii, viciilor și a lipsei de perspectivă în care se cufundă o bună parte din țara noastră. Conform statisticilor oficiale cea mai gravă situație din punct de vedere al ocupării forței de muncă este în trei județe din România. Este vorba despre Botoșani, Giurgiu și Călărași. În aceste județe, spun cifrele oficiale, majoritatea populației nu are serviciu, salariu și nici asigurare medicală. Tot greul, în Botoșani, Giurgiu și Călărași, cade pe umerii a 40% din populație, singurii plătitori de taxe. Cea mai gravă situație este în județul Giurgiu, acolo unde doar 41.4% din populația bună de muncă are un serviciu. Restul de 59% stau degeaba. Adică nu au serviciu în mod oficial. Penultimul loc este ocupat de Călărași cu o rată de ocupare a forței de muncă de 43.2%. Iar locul trei de la coadă este adjudecat de județul Botoșani, cu o rată de ocupare de numai 43.7%, la o distanță infimă față de Călărași.
Județul pensionarilor și al oamenilor fără venit
Botoșaniul este un județ cu potențial, mai ales agricol, cultural și turistic. Cu toate acestea face parte din categoria celor mai sărace județe din România. Iar sărăcia nu se leagă de lipsa resurselor, ci de o adevărată dramă socială prin care trece județul. Peste 60% din populație trăiește în mediul rural. O bună parte a sătenilor trăiesc exclusiv din agricultura de subzistență și creșterea animalelor. În majoritatea comunelor nu există altă perspectivă, nici agenți economici importanți, nici fabrici sau orice altă formă de a-și câștiga pâinea. Cel mult câteva magazine sătești, birturi și în cel mai bun caz mari fermieri care angajează, evident tot în agricultură și zootehnie. În unele sate ale Botoșaniului, sărăcia și lipsa de perspectivă se îmbină într-un mod dramatic cu viciile și lipsa educației sanitare în primul rând. De altfel, sunt comune care nu au nici măcar medic de familie, darămite spitale sau dispensare. Sunt și cazuri fericite de edili implicați, cu proiecte sociale bune, dar acestea sunt rare, relatează Adevărul.
Satele sunt îmbătrânite FOTO Cosmin Zamfirache
Statisticile oficiale vin să confirme situația dramatică. În județul Botoșani, peste 72% din populație este formată din pensionari. Adică, o societate profund îmbătrânită. Majoritatea tinerilor de la țară, fără nicio perspectivă de loc de muncă, fără să se poată întreține au plecat masiv în străinătate, lăsând satele aproape goale. Doar 25% din populația Botoșaniului este activă, adică duce greul economiei județene. Tabloul economic poate fi completat cu faptul că, la Botoșani, statul este principalul angajator. Statisticile de la AJOFM vin în completare și arată că, de fapt, singurii oameni care muncesc legal, la Botoșani, sunt mult mai puțini. Astfel, din 25% forță activă doar 40% muncesc. Unii nu au nici măcar ajutor social. Peste 47.000 de botoșăneni nu au serviciu și implicit nu au nici salariu.
”Șefule, trăiește lumea din ce apucă! Nu se merită să bați drumul pentru trei leuți”
Așa cum arată și asistenții sociali de pe la primăriile din județul Botoșani, sărăcia se îmbină cu viciile. O parte a celor care stau degeaba sau merg la muncă cu ziua, la negru, prin sat, pentru cel mult 100 de lei, sunt și consumatori de alcool, dar și de tutun. „Sunt persoane care, pe lângă sărăcie, încep să aibă vicii, adică mai ales consum de alcool. Și de acolo încep și problemele în familie, cu copii, certuri, și alte și alte probleme. Ei nu înțeleg că-și fac rău cu mâna lor”, spune Elena Vechiu, asistent social din comuna Dobârceni. Deși au fost făcute, prin intermediul AJOFM, în colaborare cu primăriile, burse ale locurilor de muncă pe la țară, prea puțini dintre cei fără loc de muncă s-au prezentat. Nici măcar pentru locurile de muncă pentru necalificați, unde nu era nevoie nici de studii, nici de experiență. ”De multe ori, este o distanță mare față de oraș, dar ar putea exista condiții pentru navetă în zonele urbane. Mulți însă ajung să se complacă în situația pe care o au. Nu sunt deschiși să meargă către oraș, să facă navetă, să încerce altceva. Și cu cei de la AJOFM am încercat mai multe acțiuni prin care să beneficieze de calificări, să găsească loc de muncă, măcar necalificați, să aibă un venit, dar ei tot da, da…și nu mai merg. Preferă să stea așa”, adaugă asistentul social de la Dobârceni. Oamenii din sate spun că munca la oraș, de exemplu, nu are niciun avantaj, scrie Adevărul.
Publicitate
Multi oameni trăiesc din agricultură FOTO Cosmin Zamfirache
Principalul impediment ar fi distanța și salariile mici. Preferă să rămână la țară, să crească câteva păsări, poate o vacă, în cel mai bun caz. Și muncă cu ziua, când foamea bate la ușă. ”Șefule, trăiește lumea din ce apucă! Nu se merită să bați drumul pentru trei leuți. Salariul mic și mai dai bani și pe drum, mai un pachet ceva. Nu se merită. Ce iei pe mere, dai pe pere”, spune un sătean din zona Dângeniului. Un altul, din zona Costești, aproape de municipiul Botoșani, spune că preferă să crească păsări și ce animale poate, eventual să cultive legume în grădină.
”Dacă eu mă duc la muncă la oraș, și mai ține acolo și 10 ore, până ajung acasă, cine are grijă de animale și grădină. Femeia îi cu copiii, nu poate face muncin grele. Prețurile sunt mari la mâncare, dacă mă apuc a cumpăra ies mai sărac. Mai bine aici la țară, mâncare este. Bani, dintr-o alocație, mai fac o trebușoară și iese un ban”, spune localnicul. Șefii de la AJOFM recunosc că există o problemă cu transportul public în județ. Adică sunt multe comune unde oamenii nu pot ajunge la programul de lucru, din cauza orarului autobuzelor. „În ceea ce privește accesul persoanelor la un loc de muncă, un impediment este incoerența transportului public la nivel județean. Există foarte puține trasee, foarte puține localități a căror locuitori au asigurat transportul pentru Municipiul Botoșani, sau Municipiul Dorohoi, pentur a putea realiza un program normal de muncă”, precizează Anca Apăvăloaie, șefa Agenției Județene pentru Ocuparea Forței de Muncă Botoșani.
Fără carte, fără parte
Problema este agravată și de faptul că, mai ales în mediul rural, puțini localnici au un nivel de educație ridicat. Statisticile arată că aproximativ 80% dintre cei care nu au serviciu, dar trăiesc cu ajutor social, au cel mult opt clase. 813 botoșăneni nu au nici măcar patru clase. În aceste condiții, nu au nici măcar șansa unor cursuri de calificare.
Majoritatea oamenilor de la sat trăiesc din agricultură FOTO Cosmin Zamfirache
„La finalul lunii august aveam peste 4600 de persoane înregistrate în evidențele noastre. Dintre acestea 852 sunt beneficiari de indemnizație, sunt acele persoane care beneficiază de protecție socială, șomerii indemnizați. Însă din cele 3717 care nu sunt indemnizate, 2782 sunt beneficiari de venit minim de incluziune, acel ajutor social, cum este cunoscut ca sintagmă. Din aceste 2782, 2282 de persoane au absolvit opt sau mai puțin de opt clase. Sunt mai mult de 80%. Ei sunt în evidență pentru a beneficia de măsuri active pentru a fi incluși în câmpul muncii. Dar aceste persoane nu dețin o calificare. Dat fiind nivelul de sutdiu nu pot accede la cursuri de calificare de nivel 2 sau 4, care să le permită o meserie care este mai bine plătită”, spune Anca Apăvăloaie, director AJOFM Botoșani. Șocant este faptul că doar 835 de persoane din cele 2782, bune de muncă, dar cu ajutor social, au avut vreodată contract de muncă. Restul de aproximativ 1900 nu au muncit niciodată în viața lor. Unii nici măcar până la vârsta de 50 de ani.
Șefii de la AJOFM spun că, din nefericire, în județ puține autoritățile locale se implică la nivel social pentru a diminua această dramă economică și socială. ”Toate aceste investiții în infrastructură, ale autorităților locale sunt benefice dar este foarte bine și este la fel de important și această aplecare către persoanele care vor un loc de muncă, care vor să aibă un venit, ca urmare a muncii lor. Nu numai către asistatul social . Există reprezentanți ai primăriilor care au o aplecare către partea asta umană, socială, cu proiecte finanțate din fondul social european pentru această problematică a ocupării, proiecte pentru informare, consiliere, formare profesională, au finanțat planuri de afaceri care au dus la inființarea de start-up-uri, întreprinderi de economie socială, sau simple societăți. Însă nu în toate comunitățile există același interes. În mai puține comunități se întâmplă aceste lucruri pozitive”, adaugă Anca Apăvăloaie.
ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.
Marele ierarh şi dascăl Vasile cel Mare s-a născut în Cezareea Capadociei, din părinţi creştini. Mama sa Emilia era fiică de martir, iar bunica sa Macrina era o femeie cu frica lui Dumnezeu. Amândouă l-au crescut pe Vasile în focul dragostei pentru Hristos. Tânărul Vasile era dăruit de Dumnezeu cu minte ageră şi cu suflet mare. De aceea el a şi putut să înveţe tot ce se ştia în acea vreme. În Atena a legat el prietenie trainică cu Grigorie de Nazianz, prietenie care i-a fost de folos în toată viaţa. Vasile a intrat încă de tânăr în viaţa călugărească. A întemeiat el însuşi o mănăstire, în ţinutul Pontului şi a strâns acolo o mulţime de călugări cucernici. Toţi urmau pilda vieţii lui şi se conduceau după regulile monahale (călugăreşti) aşezate de el. Călugării Bisericii noastre se conduc şi astăzi după aceleaşi reguli. La vârsta de 35 de ani, Vasile a ajuns episcop în Cezareea. Atunci a izbucnit pe acolo o foamete mare şi mulţi oameni ar fi pierit, dacă nu ar fi fost lângă ei grija ierarhului Vasile. El a întemeiat un azil, unde erau adăpostiţi toţi săracii şi neputincioşii. În curând s-a lăţit în partea locului şi o molimă nemiloasă. Ierarhul Vasile a întemeiat îndată un spital. Acesta e întâiul spital din lume. Dar tocmai în acele vremi se întindea erezia lui Arie, iar Vasile era un mare apărător al credinţei orto¬doxe. Voind să îl atragă în partea arienilor, împăratul Valens, care era un mare sprijinitor al rătăciţilor, îl trimise la Vasile pe un general al său cu numele Modest. Acela a încercat în tot felul să clatine credinţa marelui ierarh. Însă Vasile i-a răspuns: „În zadar mă ameninţi cu luarea averilor, căci nu vei găsi la mine decât aceste haine purtate şi câteva cărţi. De exil nu mă tem, căci tot pământul este al Domnului căruia eu servesc. De moarte iarăşi nu mă tem, căci ea mă va uni mai degrabă cu Domnul meu în fericirea cerească, pe care o doresc atât de mult”. Iar Modest se întoarse fără să fi putut schimba cu ceva tăria de credinţă a lui Vasile. De la Sfântul Vasile cel Mare ne-au rămas multe scrieri însemnate, cuvântări alese, un Cuvânt către tineri, predici şi o liturghie, care se slujeşte de zece ori pe an. Obosit şi trudit, slăbit de posturile îndelungate pe care le ţinea, Sfântul Vasile cel Mare a închis ochii la 1 ianuarie din anul 379, înainte de a împlini 50 de ani. Biserica noastră îl numără între dascălii ei şi îl sărbătoreşte la 1 şi la 30 ianuarie din fiecare an.
Botoșaniul a intrat în noul an cu o seară spectaculoasă, trăită la intensitate maximă în stradă. Mii de botoșăneni au ales să întâmpine Anul Nou 2026 în centrul orașului, la spectacolul de Revelion organizat de municipalitate pe Pietonalul Unirii, în zona Muzeului Județean.
Atmosfera de sărbătoare s-a simțit încă din primele ore ale serii, când traficul rutier a fost închis pe Bulevardul Mihai Eminescu, în zona de acces Hotel Maria și parcarea SC Nova Apaserv. De asemenea, circulația a fost restricționată din strada Octav Onicescu până pe strada Marchian, în intervalul 23:00–01:00, pentru ca evenimentul să se desfășoare în siguranță.
Programul Nopții dintre Ani a debutat pe 31 decembrie, la ora 20:30, cu o selecție de Retro Music, care a încălzit publicul și a creat cadrul perfect pentru o seară plină de emoție. De la ora 21:15, scena a fost dedicată celor mai tineri participanți, prin „Revelionul Copiilor”, cu momente artistice susținute de elevii Academiei de Arte „Modus Vivendi”, coordonați de Ana Maria Bucșă.
De la ora 22:15, publicul a fost invitat să se bucure de muzică populară, într-un recital susținut de Dan Doboș, care a adus în centrul orașului ritmuri tradiționale și multă voie bună.
Spre miezul nopții, atmosfera a crescut constant. La ora 22:50 a început programul artiștilor naționali, cu recitalul susținut de Florian Rus, care a „coborât” simbolic de pe „străzile din București” direct pe scena din Botoșani.
La ora 23:25, scena a fost preluată de AMI, care a oferit publicului un moment special, cu hituri îndrăgite și o „simfonie” care a pregătit emoțional trecerea dintre ani.
Publicitate
Momentul culminant al serii a avut loc la ora 00:00, când cerul Botoșaniului a fost luminat de un impresionant foc de artificii, întâmpinat cu aplauze, urale și telefoane ridicate pentru a surprinde începutul lui 2026.
Petrecerea a continuat și după miezul nopții, cu muzică bună și energie din partea DJ Radu, care a menținut atmosfera de sărbătoare în centrul orașului, transformând noaptea de Revelion într-o experiență memorabilă pentru toți cei prezenți.
La trecerea dintre ani, gândurile noastre se îndreaptă către voi, cititorii care ne sunteți alături zi de zi. Fără încrederea voastră, fără mesajele, opiniile și sprijinul constant, Botoșani24 nu ar fi ceea ce este astăzi.
Vă mulțumim că ne citiți, că ne urmăriți, că ne criticați atunci când este nevoie și că rămâneți aproape de noi, indiferent de vremuri. Fiecare zi de muncă în redacție are sens datorită vouă.
Noul An să vă aducă sănătate, liniște în case, oameni dragi aproape și puterea de a merge înainte, chiar și atunci când este greu. Să fie un an cu mai multă speranță, mai multă înțelegere și mai mult bine în comunitatea noastră.
Din suflet, vă dorim ca 2026 să fie un an mai bun, mai blând și mai drept pentru fiecare dintre voi. La mulți ani!
Trecerea în noul an este însoţită de urări, mesaje și felicitări de anul nou 2026, în toate colţurile lumii. Noaptea de Anul Nou este momentul în care fiecare dintre noi ne facem planuri pentru următoarea perioadă şi ne împărtăşim speranțele cu cei dragi, relatează alba24.ro.
La miezul nopții dintre ani, lumea vorbește aceeași limbă: speranța. Indiferent de fus orar, cultură sau continent, trecerea în 2026 este marcată de același gest simplu și universal – urarea de „An Nou Fericit” și ” La mulți ani!”. De la miliardele de mesaje trimise în Asia până la felicitările rostite în familie, în Europa sau America, începutul unui nou an unește planeta prin cuvinte rostite diferit, dar cu același sens.
Cele mai multe urări sunt transmise de populaţia din India care încă din anul 2023 a depășit-o pe cea chineză cu câteva milioane. „Un Nou An Fericit” vor spune şi peste 1,4 miliarde de indieni vorbitori de hindustani (variantă a limbilor indiene), la fel de mulţi fiind şi vorbitorii de limbă engleză.
Intrarea în 2026 va fi sărbătorită cum se cuvine, iar cuvintele cele mai des auzite, oriunde ai fi pe planetă vor fi acestea: „An Nou Fericit”. Iată cum sună în diverse limbi ale Pământului:
Cum se spune ”An Nou Fericit” în mai multe limbi
Albaneză – Nje vit i lumtur i ri!
Arabă – Antum Salimoun!
Armeană: Shnorhavor nor tari!
Afgană – Saale Nao Mubbarak!
Bielorusă: Z novym hodam!
Bosniacă – Sretan Bozic i sretna nova godina!
Bulgară – Chestita nova godina!
Cehă – Stastny novy rok!
Chineză – Gùng héi faat chōi!
Coreeană – Seh heh bok mani bat uh seyo! Saehae Bock Mani ba deu sei yo!
Croată – Sretna nova godina!
Daneză – Glædelig jul og godt nytår! Et godt nytar!
Ebraică – Shana tova!
Engleză – Happy new year!
Finlandeză – Onnellista uutta vuota!
Flamandă – Zalig Kerstfeest en Gelukkig Nieuwjaar!
Franceză – Bonne annee! Heureuse nouvelle annee!
Galeză – Blwyddyn Newydd Dda!
Germană – Ein frohes neues Jahr! Ein gutes neues Jahr! Prost Neujahr!
Germană (Elveţia): Es guets Nöis!
Greacă – Kali chronia!
Hindi (indiană) – Nav varsh ki subhkamna!
Irlandeză – Bliain nua fe mhaise dhuit!
Italiană – Felice Anno Nuovo! Cento di questi giorni! Possano tutti i tuoi desideri avverarsi in questo giorno. Auguri!
Islandeză – Farsaelt Komandi ar!
Japoneză – Akemashite omedeto gozaimasu!
Letonă – Laimigu Jauno gadu!
Maghiară – Boldog új évet!
Malteză – Sena gdida kuntenti!
Mongolă – Shine jiliin bayriin mend hurgeye!
Norvegiană – Godt Nyttår!
Olandeză – Gelukkig Nieuwjaar!
Poloneză – Szczęśliwego nowego roku!
Portugheză – Feliz ano novo!
Rusă – S novim godom!
Sârbă – Sreena nova godina!
Scoţiană – Co ‘ latha breith sona dhuidh!
Slovacă: Šťastný nový rok!
Slovenă: Srečno novo leto!
Somaleză – Iyo Sanad Cusub Oo Fiican!
Spaniolă – Feliz año nuevo!
Suedeză – Gott nytt år!
Thailandeză – Sawatdii pimaï! Sawadee Pee Mai!
Turcă – Yeni yiliniz kutlu olsun!
Ucraineană – Z novym rokom! Shchastlyvoho Novoho Roku!
Urdu – Naya Saal Mubbarak Ho!
Vietnameză – Chuc Mung Tan Nien!
Latină: Felix sit annus novus!
Tibetană: Tashi délek!
Taal (dialect olandez vorbit in Africa de Sud) – Gelukkige nuwe jaar!
Cum se scrie și se pronunță ”La mulți ani” în 40 de limbi
Limba engleză este, de altfel, una dintre cele mai utilizate pentru urările de Anul Nou, fiind limbă oficială sau secundară în zeci de state și principala limbă de comunicare internațională. „Happy New Year” este mesajul care circulă cel mai rapid pe rețelele sociale, în e-mailuri, SMS-uri și aplicații de mesagerie, mai ales în primele ore ale noului an.
Publicitate
În Europa, urările sunt strâns legate de tradițiile locale. În multe țări, mesajele de Anul Nou sunt însoțite de ritualuri specifice: focuri de artificii, mese festive, clopote, cântece sau obiceiuri populare care simbolizează norocul, belșugul și sănătatea. Chiar dacă forma diferă, sensul rămâne comun: speranța că anul care vine va fi mai bun decât cel care se încheie.
În epoca digitală, modul în care transmitem urările s-a schimbat radical. Dacă în trecut felicitările erau scrise de mână sau rostite față în față, astăzi miliarde de mesaje sunt trimise instantaneu, în câteva secunde, către orice colț al lumii. Cu toate acestea, valoarea simbolică a urării nu s-a pierdut: ea rămâne un gest de apropiere, de atenție și de legătură umană.
Indiferent de limbă sau de formulare, urarea de Anul Nou concentrează aceleași idei universale: sănătate, pace, împlinire și speranță. De aceea, chiar și traduse diferit, aceste cuvinte sunt recunoscute și înțelese peste tot pe glob. Iată mai jos cum se spune și cum se citește ”La mulți ani” în 40 de limbi: