Botoșani, în topul județelor din România unde majoritatea populației nu are loc de muncă. Mii de oameni trăiesc din ajutor social și au maximum opt clase
În trei județe din România, majoritatea populației aptǎ de muncă nu are serviciu. În aceste zone sărace ale României, greul muncii, al taxelor și al prestațiilor sociale îl duce doar aproximativ 40%. Revoltător este faptul că o parte dintre cei care nu muncesc nu avut niciodată un loc de muncǎ, scrie Adevărul.
Multe județe din România sunt bântuite de sărăcie. În unele dintre acestea majoritatea populației nici măcar nu are salariu, adică nu muncește cu forme legale. În aceste condiții, oamenii nu plătesc taxe, impozite și nici nu beneficiază de asigurare medicală sau pensie. Sunt parte a unui cerc vicios al pauperității, înapoierii, viciilor și a lipsei de perspectivă în care se cufundă o bună parte din țara noastră. Conform statisticilor oficiale cea mai gravă situație din punct de vedere al ocupării forței de muncă este în trei județe din România. Este vorba despre Botoșani, Giurgiu și Călărași. În aceste județe, spun cifrele oficiale, majoritatea populației nu are serviciu, salariu și nici asigurare medicală. Tot greul, în Botoșani, Giurgiu și Călărași, cade pe umerii a 40% din populație, singurii plătitori de taxe. Cea mai gravă situație este în județul Giurgiu, acolo unde doar 41.4% din populația bună de muncă are un serviciu. Restul de 59% stau degeaba. Adică nu au serviciu în mod oficial. Penultimul loc este ocupat de Călărași cu o rată de ocupare a forței de muncă de 43.2%. Iar locul trei de la coadă este adjudecat de județul Botoșani, cu o rată de ocupare de numai 43.7%, la o distanță infimă față de Călărași.
Județul pensionarilor și al oamenilor fără venit
Botoșaniul este un județ cu potențial, mai ales agricol, cultural și turistic. Cu toate acestea face parte din categoria celor mai sărace județe din România. Iar sărăcia nu se leagă de lipsa resurselor, ci de o adevărată dramă socială prin care trece județul. Peste 60% din populație trăiește în mediul rural. O bună parte a sătenilor trăiesc exclusiv din agricultura de subzistență și creșterea animalelor. În majoritatea comunelor nu există altă perspectivă, nici agenți economici importanți, nici fabrici sau orice altă formă de a-și câștiga pâinea. Cel mult câteva magazine sătești, birturi și în cel mai bun caz mari fermieri care angajează, evident tot în agricultură și zootehnie. În unele sate ale Botoșaniului, sărăcia și lipsa de perspectivă se îmbină într-un mod dramatic cu viciile și lipsa educației sanitare în primul rând. De altfel, sunt comune care nu au nici măcar medic de familie, darămite spitale sau dispensare. Sunt și cazuri fericite de edili implicați, cu proiecte sociale bune, dar acestea sunt rare, relatează Adevărul.
Satele sunt îmbătrânite FOTO Cosmin Zamfirache
Statisticile oficiale vin să confirme situația dramatică. În județul Botoșani, peste 72% din populație este formată din pensionari. Adică, o societate profund îmbătrânită. Majoritatea tinerilor de la țară, fără nicio perspectivă de loc de muncă, fără să se poată întreține au plecat masiv în străinătate, lăsând satele aproape goale. Doar 25% din populația Botoșaniului este activă, adică duce greul economiei județene. Tabloul economic poate fi completat cu faptul că, la Botoșani, statul este principalul angajator. Statisticile de la AJOFM vin în completare și arată că, de fapt, singurii oameni care muncesc legal, la Botoșani, sunt mult mai puțini. Astfel, din 25% forță activă doar 40% muncesc. Unii nu au nici măcar ajutor social. Peste 47.000 de botoșăneni nu au serviciu și implicit nu au nici salariu.
”Șefule, trăiește lumea din ce apucă! Nu se merită să bați drumul pentru trei leuți”
Așa cum arată și asistenții sociali de pe la primăriile din județul Botoșani, sărăcia se îmbină cu viciile. O parte a celor care stau degeaba sau merg la muncă cu ziua, la negru, prin sat, pentru cel mult 100 de lei, sunt și consumatori de alcool, dar și de tutun. „Sunt persoane care, pe lângă sărăcie, încep să aibă vicii, adică mai ales consum de alcool. Și de acolo încep și problemele în familie, cu copii, certuri, și alte și alte probleme. Ei nu înțeleg că-și fac rău cu mâna lor”, spune Elena Vechiu, asistent social din comuna Dobârceni. Deși au fost făcute, prin intermediul AJOFM, în colaborare cu primăriile, burse ale locurilor de muncă pe la țară, prea puțini dintre cei fără loc de muncă s-au prezentat. Nici măcar pentru locurile de muncă pentru necalificați, unde nu era nevoie nici de studii, nici de experiență. ”De multe ori, este o distanță mare față de oraș, dar ar putea exista condiții pentru navetă în zonele urbane. Mulți însă ajung să se complacă în situația pe care o au. Nu sunt deschiși să meargă către oraș, să facă navetă, să încerce altceva. Și cu cei de la AJOFM am încercat mai multe acțiuni prin care să beneficieze de calificări, să găsească loc de muncă, măcar necalificați, să aibă un venit, dar ei tot da, da…și nu mai merg. Preferă să stea așa”, adaugă asistentul social de la Dobârceni. Oamenii din sate spun că munca la oraș, de exemplu, nu are niciun avantaj, scrie Adevărul.
Publicitate
Multi oameni trăiesc din agricultură FOTO Cosmin Zamfirache
Principalul impediment ar fi distanța și salariile mici. Preferă să rămână la țară, să crească câteva păsări, poate o vacă, în cel mai bun caz. Și muncă cu ziua, când foamea bate la ușă. ”Șefule, trăiește lumea din ce apucă! Nu se merită să bați drumul pentru trei leuți. Salariul mic și mai dai bani și pe drum, mai un pachet ceva. Nu se merită. Ce iei pe mere, dai pe pere”, spune un sătean din zona Dângeniului. Un altul, din zona Costești, aproape de municipiul Botoșani, spune că preferă să crească păsări și ce animale poate, eventual să cultive legume în grădină.
”Dacă eu mă duc la muncă la oraș, și mai ține acolo și 10 ore, până ajung acasă, cine are grijă de animale și grădină. Femeia îi cu copiii, nu poate face muncin grele. Prețurile sunt mari la mâncare, dacă mă apuc a cumpăra ies mai sărac. Mai bine aici la țară, mâncare este. Bani, dintr-o alocație, mai fac o trebușoară și iese un ban”, spune localnicul. Șefii de la AJOFM recunosc că există o problemă cu transportul public în județ. Adică sunt multe comune unde oamenii nu pot ajunge la programul de lucru, din cauza orarului autobuzelor. „În ceea ce privește accesul persoanelor la un loc de muncă, un impediment este incoerența transportului public la nivel județean. Există foarte puține trasee, foarte puține localități a căror locuitori au asigurat transportul pentru Municipiul Botoșani, sau Municipiul Dorohoi, pentur a putea realiza un program normal de muncă”, precizează Anca Apăvăloaie, șefa Agenției Județene pentru Ocuparea Forței de Muncă Botoșani.
Fără carte, fără parte
Problema este agravată și de faptul că, mai ales în mediul rural, puțini localnici au un nivel de educație ridicat. Statisticile arată că aproximativ 80% dintre cei care nu au serviciu, dar trăiesc cu ajutor social, au cel mult opt clase. 813 botoșăneni nu au nici măcar patru clase. În aceste condiții, nu au nici măcar șansa unor cursuri de calificare.
Majoritatea oamenilor de la sat trăiesc din agricultură FOTO Cosmin Zamfirache
„La finalul lunii august aveam peste 4600 de persoane înregistrate în evidențele noastre. Dintre acestea 852 sunt beneficiari de indemnizație, sunt acele persoane care beneficiază de protecție socială, șomerii indemnizați. Însă din cele 3717 care nu sunt indemnizate, 2782 sunt beneficiari de venit minim de incluziune, acel ajutor social, cum este cunoscut ca sintagmă. Din aceste 2782, 2282 de persoane au absolvit opt sau mai puțin de opt clase. Sunt mai mult de 80%. Ei sunt în evidență pentru a beneficia de măsuri active pentru a fi incluși în câmpul muncii. Dar aceste persoane nu dețin o calificare. Dat fiind nivelul de sutdiu nu pot accede la cursuri de calificare de nivel 2 sau 4, care să le permită o meserie care este mai bine plătită”, spune Anca Apăvăloaie, director AJOFM Botoșani. Șocant este faptul că doar 835 de persoane din cele 2782, bune de muncă, dar cu ajutor social, au avut vreodată contract de muncă. Restul de aproximativ 1900 nu au muncit niciodată în viața lor. Unii nici măcar până la vârsta de 50 de ani.
Șefii de la AJOFM spun că, din nefericire, în județ puține autoritățile locale se implică la nivel social pentru a diminua această dramă economică și socială. ”Toate aceste investiții în infrastructură, ale autorităților locale sunt benefice dar este foarte bine și este la fel de important și această aplecare către persoanele care vor un loc de muncă, care vor să aibă un venit, ca urmare a muncii lor. Nu numai către asistatul social . Există reprezentanți ai primăriilor care au o aplecare către partea asta umană, socială, cu proiecte finanțate din fondul social european pentru această problematică a ocupării, proiecte pentru informare, consiliere, formare profesională, au finanțat planuri de afaceri care au dus la inființarea de start-up-uri, întreprinderi de economie socială, sau simple societăți. Însă nu în toate comunitățile există același interes. În mai puține comunități se întâmplă aceste lucruri pozitive”, adaugă Anca Apăvăloaie.
ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.
FOTO&VIDEO: Părintele Irinel-Constantin Puiu, noul paroh al Bisericii „Întâmpinarea Domnului” din municipiul Botoșani, a fost învestit de protopopul Petru Fercal
Duminică, 14 decembrie, sub binecuvântarea Sfintei Liturghii, Parohia „Întâmpinarea Domnului” din Botoșani a primit un nou păstor. Momentul instalării părintelui Irinel-Constantin Puiu a fost trăit cu emoție și rugăciune de întreaga comunitate, fiind, în același timp, prilej de mulțumire adusă lui Dumnezeu pentru slujirea jertfelnică a părintelui Gheorghe Grigorași, care a împlinit aici peste 30 de ani de misiune.
Lăcașul de cult s-a dovedit neîncăpător, iar curtea bisericii a fost, la rândul său, plină de credincioși veniți atât din parohie, cât și din împrejurimi. Oamenii au dorit să fie martori ai acestui moment de continuitate a slujirii, să-l întâmpine cu bucurie pe noul păstor și, în același timp, să-și ia rămas-bun, cu recunoștință și emoție, de la carismaticul părinte Gheorghe Grigorași, cel care vreme de peste trei decenii le-a fost îndrumător, mângâietor și sprijin.
Alături de noul paroh s-au aflat personalități ale vieții bisericești și academice: pr. conf. dr. Paul-Cezar Hârlăoanu, decanul Facultății de Teologie Ortodoxă „Sfântul Dumitru Stăniloae” din Iași, pr. Daniel Dascălu, directorul Seminarului Teologic „Sfântul Gheorghe” din Botoșani, precum și numeroși preoți din municipiu.
În cuvântul său, părintele protopop Petru Fercal a subliniat rânduiala lucrării lui Dumnezeu în Biserică și importanța comuniunii. „Este un moment de bucurie pentru această parohie, pentru că Dumnezeu a rânduit prin experiența sfințiilor lor o slujire care se continuă firesc. Mai ales la oraș este nevoie de o slujire zilnică, cu multă dăruire și deschidere. Dacă este comuniune, atunci Dumnezeu este în mijlocul nostru. Părintele Grigorași a lucrat frumos, cu tact, cu bunătate și cu chip bucuros, ținând unită această comunitate. Nădăjduim că și părintele Puiu va continua, cu aceeași râvnă, această lucrare spre bucuria tuturor”, a spus părintele Petru Ferccal în cuvântul său.
Momentul cel mai emoționant a fost, fără îndoială, cuvântul de rămas-bun al părintelui Gheorghe Grigorași, rostit cu glas tremurat, dar cu inimă plină de mulțumire:
„Astăzi este o zi cu emoții, dar și una de recunoștință. Mă întreb când au trecut cei 33 de ani petrecuți aici… Mulțumim lui Dumnezeu pentru tot ceea ce s-a realizat. Vine vremea când trebuie să predăm ștafeta, pentru că totul în această lume este trecător. Această parohie nu este doar un loc, ci o comunitate închegată, cu credință și responsabilitate. Părinte Irinel, vă încredințez această comunitate cu nădejdea că veți fi un părinte bun și un îndrumător statornic”, a spus părintele Gheorghe, vizibil emoționat.
Publicitate
O slujire ziditoare, începută în vremuri grele
Părintele Gheorghe Grigorași a primit misiunea de a păstori Parohia „Întâmpinarea Domnului” în anul 1992, într-un context marcat de rănile ateismului comunist. Prima slujbă a fost săvârșită într-o biserică aflată într-o stare precară, fără gard, înconjurată de boscheți, un loc pe lângă care noaptea îți era teamă să treci.
Cu răbdare, muncă și credință, părintele nu s-a lăsat descurajat. Spiritul său gospodăresc, susținut de jertfelnicia familiei, a transformat locul într-un spațiu viu de rugăciune și comuniune. Predica sa, uneori directă și tăioasă, alteori caldă și mângâietoare, a trezit conștiințe și a adus la biserică oameni care mult timp stătuseră departe.
Vlăstar altoit pe vița lui Hristos, părintele Gheorghe i-a îndreptat pe cei căzuți, i-a mângâiat pe cei în deznădejde, i-a întărit pe cei statornici și i-a învățat pe cei avuți milostenia.
Părintele Gheorghe Viorel Grigorași s-a născut la 19 ianuarie 1955, în satul Mândrești, comuna Vlădeni, județul Botoșani. A urmat Seminarul Teologic „Veniamin Costache” de la Mănăstirea Neamț (1970–1975) și Institutul Teologic de Grad Universitar din București (1976–1980), unde și-a susținut teza de licență despre Starea sufletului în „De civitate Dei” la Fericitul Augustin. A slujit în mai multe parohii, iar din 1992 până în 2024 a fost paroh al Parohiei „Întâmpinarea Domnului” din Botoșani.
Noul păstor
Noul paroh, pr. iconom stavrofor Irinel-Constantin Puiu, a câștigat examenul organizat de Arhiepiscopia Iașilor. Hirotonit la 27 iunie 2004 de către P.F. Daniel, pe atunci Mitropolit al Moldovei și Bucovinei, a slujit aproape două decenii în Parohia „Sfinții Arhangheli” din Teișoara, comuna Roma, județul Botoșani. În prezent este și preot spiritual al Seminarului Teologic „Sfântul Gheorghe” din Botoșani.
În cuvântul adresat credincioșilor, noul paroh, pr. iconom stavrofor Irinel-Constantin Puiu, a vorbit cu smerenie și emoție despre începutul slujirii sale la Parohia „Întâmpinarea Domnului”, subliniind că această venire nu este o simplă mutare, ci o chemare adânc duhovnicească, purtată cu responsabilitate și rugăciune.
„Cu smerenie în fața dumneavoastră și cu emoție. Venirea mea în mijlocul dumneavoastră nu este o mutare administrativă sau un act formal, ci, prin mila lui Dumnezeu, este o chemare binecuvântată, dar și o cruce. Nu voi fi doar un administrator, ci, înainte de toate, îmi propun să fiu un părinte duhovnicesc, un frate, un rugător pentru fiecare, un slujitor smerit al bucuriilor și mai ales al suferințelor”, a mărturisit părintele Irinel Puiu.
Noul păstor a chemat comunitatea la lucrare comună, la unitate și implicare, amintind că fiecare credincios este purtător de daruri și responsabilități în „via Domnului”. El a subliniat importanța unei vieți liturgice vii, ferite de formalism și răceală, întemeiată pe jertfă, comuniune și dragoste lucrătoare.
Totodată, părintele Irinel Puiu a mulțumit Înaltpreasfințitului Teofan, Mitropolitul Moldovei și Bucovinei, pentru binecuvântare și încrederea acordată, precum și familiei sale, cu un cuvânt aparte de recunoștință adresat soției, preoteasa Daniela, sprijin discret și statornic în bucuriile, dar mai ales în greutățile slujirii preoțești.
Preoteasa Daniela Puiu este absolventă a Facultății de Economie din Iași. În prezent este studentă în anul III la Universitatea de Medicină din Iași și masterand la Facultatea de Chimie Iași (Criminalistică)
Slujirea sa pastorală începe deja în chip concret. Începând de luni, copiii parohiei îl vor întâlni pe noul lor părinte duhovnicesc, alături de doamna preoteasă, primele activități fiind dedicate pregătirii sufletești pentru sărbătoarea Nașterii Domnului. Astfel, sub semnul copilăriei, al curăției și al bucuriei, se așază primele roade ale unei misiuni ce se dorește vie, lucrătoare și plină de har.
Simularea Evaluării Naționale 2026 pentru elevii de clasa a VIII-a se va desfășura în luna martie și reprezintă una dintre cele mai importante etape de pregătire înaintea examenului final. Prin aceste testări, elevii au ocazia să își evalueze nivelul real de cunoștințe acumulate până în prezent, să se familiarizeze cu structura subiectelor și cu condițiile de examen, dar și să identifice eventualele lacune în vederea unei pregătiri mai eficiente, relatează alba24.ro. Rezultatele obținute în cadrul simulării sunt esențiale și pentru orientarea corectă în procesul de admitere la liceu.
Sesiunea de simulare a examenului va fi în perioada 16-18 martie. Rezultatele vor fi comunicate de către profesori, în 30 martie.
Testările sunt organizate la nivel național, cu aceleași subiecte pentru toți elevii, prin probe scrise la Română și Matematică. Elevii care învață limba maternă vor avea probă și la această materie.
Simulare Evaluare Națională 2026. Calendar
16 martie 2026: Limba și literatura română – probă scrisă
17 martie 2026: Matematică – probă scrisă
18 martie 2026: Limba și literatura maternă – probă scrisă
30 martie 2026: Comunicarea rezultatelor
La sesiunea de simulare, elevii vor trebui să respecte aceleași reguli ca și cele din examen. Nu vor avea voie să comunice între ei sau să utilizeze surse din care să se inspire pentru rezolvarea subiectelor.
Examenul de Evaluare Națională 2026
În anul școlar 2025-2026, elevii de clasa a VIII-a vor termina cursurile în 12 iunie. Aceștia vor fi înscriși la examen de către secretariatele școlilor, automat, în perioada 10-12 iunie. Examenul se desfășoară în perioada 22-26 iunie.
Elevii vor avea o zi liberă între proba de Română și cea de Matematică. De asemenea, vor avea dreptul să-și vadă lucrările înainte să depună contestații.
Publicitate
Evaluare Națională 2026. Calendar
10-12 iunie 2026: Înscrierea la Evaluarea Națională
12 iunie 2026: Încheierea cursurilor pentru clasa a VIII-a
22 iunie 2026: Limba și literatura română – probă scrisă
24 iunie 2026: Matematică – probă scrisă
26 iunie 2026: Limba și literatura maternă – probă scrisă
1 iulie 2026: Afișarea rezultatelor inițiale până la ora 12:00, vizualizarea lucrărilor scrise și depunerea contestațiilor (14:00 – 18:00)
2-3 iulie 2026: Vizualizarea lucrărilor scrise și depunerea contestațiilor
4-7 iulie 2026: Soluționarea contestațiilor
8 iulie 2026: Afișarea rezultatelor finale
Reguli pentru elevi
Interzis accesul cu telefoane, materiale de studiu sau dispozitive electronice
Comunicarea cu alți candidați sau cu exteriorul = eliminare din examen cu nota 1
Corectare digitalizată de doi profesori; la diferențe >1 punct, lucrarea se reevaluează
Nota după contestații este definitivă
Rezultatele se afișează anonimizat
Elevii își pot vizualiza lucrările înainte de contestații
Un obiect minuscul, dar cu un impact uriaș, continuă să atragă atenția iubitorilor de cultură și literatură. Este vorba despre celebrul „bob de orez” pe care a fost gravată integral poezia „La mijloc de codru…”, una dintre creațiile emblematice ale lui Mihai Eminescu.
Lucrarea, realizată de artistul Florin Pavel, reprezintă o adevărată performanță de micro-artă. Întreaga poezie a fost gravată cu răbdare și precizie extremă pe un singur bob de orez, cu dimensiuni de doar 4 milimetri pe 1,5 milimetri. Textul este dispus pe șapte rânduri, iar fiecare literă are aproximativ 150 de microni, echivalentul grosimii unui fir de păr.
După ce a fost expusă o perioadă în biblioteca muzeului, donația unică își schimbă acum locul de prezentare. Bobul de orez poate fi admirat în prezent în Muzeul Mihai Eminescu, într-un spațiu special dedicat vizitatorilor, care permite punerea în valoare a acestei piese spectaculoase.
Reprezentanții Memorialului Ipotești – Centrul Național de Studii „Mihai Eminescu” îi invită pe toți cei interesați să descopere această lucrare rară, care reușește să aducă poezia eminesciană într-o formă neașteptată și memorabilă.
Memorialul Ipotești este deschis publicului de luni până duminică, între orele 8:00 și 16:00.