Botoșani, în topul județelor din România unde majoritatea populației nu are loc de muncă. Mii de oameni trăiesc din ajutor social și au maximum opt clase
În trei județe din România, majoritatea populației aptǎ de muncă nu are serviciu. În aceste zone sărace ale României, greul muncii, al taxelor și al prestațiilor sociale îl duce doar aproximativ 40%. Revoltător este faptul că o parte dintre cei care nu muncesc nu avut niciodată un loc de muncǎ, scrie Adevărul.
Multe județe din România sunt bântuite de sărăcie. În unele dintre acestea majoritatea populației nici măcar nu are salariu, adică nu muncește cu forme legale. În aceste condiții, oamenii nu plătesc taxe, impozite și nici nu beneficiază de asigurare medicală sau pensie. Sunt parte a unui cerc vicios al pauperității, înapoierii, viciilor și a lipsei de perspectivă în care se cufundă o bună parte din țara noastră. Conform statisticilor oficiale cea mai gravă situație din punct de vedere al ocupării forței de muncă este în trei județe din România. Este vorba despre Botoșani, Giurgiu și Călărași. În aceste județe, spun cifrele oficiale, majoritatea populației nu are serviciu, salariu și nici asigurare medicală. Tot greul, în Botoșani, Giurgiu și Călărași, cade pe umerii a 40% din populație, singurii plătitori de taxe. Cea mai gravă situație este în județul Giurgiu, acolo unde doar 41.4% din populația bună de muncă are un serviciu. Restul de 59% stau degeaba. Adică nu au serviciu în mod oficial. Penultimul loc este ocupat de Călărași cu o rată de ocupare a forței de muncă de 43.2%. Iar locul trei de la coadă este adjudecat de județul Botoșani, cu o rată de ocupare de numai 43.7%, la o distanță infimă față de Călărași.
Județul pensionarilor și al oamenilor fără venit
Botoșaniul este un județ cu potențial, mai ales agricol, cultural și turistic. Cu toate acestea face parte din categoria celor mai sărace județe din România. Iar sărăcia nu se leagă de lipsa resurselor, ci de o adevărată dramă socială prin care trece județul. Peste 60% din populație trăiește în mediul rural. O bună parte a sătenilor trăiesc exclusiv din agricultura de subzistență și creșterea animalelor. În majoritatea comunelor nu există altă perspectivă, nici agenți economici importanți, nici fabrici sau orice altă formă de a-și câștiga pâinea. Cel mult câteva magazine sătești, birturi și în cel mai bun caz mari fermieri care angajează, evident tot în agricultură și zootehnie. În unele sate ale Botoșaniului, sărăcia și lipsa de perspectivă se îmbină într-un mod dramatic cu viciile și lipsa educației sanitare în primul rând. De altfel, sunt comune care nu au nici măcar medic de familie, darămite spitale sau dispensare. Sunt și cazuri fericite de edili implicați, cu proiecte sociale bune, dar acestea sunt rare, relatează Adevărul.
Satele sunt îmbătrânite FOTO Cosmin Zamfirache
Statisticile oficiale vin să confirme situația dramatică. În județul Botoșani, peste 72% din populație este formată din pensionari. Adică, o societate profund îmbătrânită. Majoritatea tinerilor de la țară, fără nicio perspectivă de loc de muncă, fără să se poată întreține au plecat masiv în străinătate, lăsând satele aproape goale. Doar 25% din populația Botoșaniului este activă, adică duce greul economiei județene. Tabloul economic poate fi completat cu faptul că, la Botoșani, statul este principalul angajator. Statisticile de la AJOFM vin în completare și arată că, de fapt, singurii oameni care muncesc legal, la Botoșani, sunt mult mai puțini. Astfel, din 25% forță activă doar 40% muncesc. Unii nu au nici măcar ajutor social. Peste 47.000 de botoșăneni nu au serviciu și implicit nu au nici salariu.
”Șefule, trăiește lumea din ce apucă! Nu se merită să bați drumul pentru trei leuți”
Așa cum arată și asistenții sociali de pe la primăriile din județul Botoșani, sărăcia se îmbină cu viciile. O parte a celor care stau degeaba sau merg la muncă cu ziua, la negru, prin sat, pentru cel mult 100 de lei, sunt și consumatori de alcool, dar și de tutun. „Sunt persoane care, pe lângă sărăcie, încep să aibă vicii, adică mai ales consum de alcool. Și de acolo încep și problemele în familie, cu copii, certuri, și alte și alte probleme. Ei nu înțeleg că-și fac rău cu mâna lor”, spune Elena Vechiu, asistent social din comuna Dobârceni. Deși au fost făcute, prin intermediul AJOFM, în colaborare cu primăriile, burse ale locurilor de muncă pe la țară, prea puțini dintre cei fără loc de muncă s-au prezentat. Nici măcar pentru locurile de muncă pentru necalificați, unde nu era nevoie nici de studii, nici de experiență. ”De multe ori, este o distanță mare față de oraș, dar ar putea exista condiții pentru navetă în zonele urbane. Mulți însă ajung să se complacă în situația pe care o au. Nu sunt deschiși să meargă către oraș, să facă navetă, să încerce altceva. Și cu cei de la AJOFM am încercat mai multe acțiuni prin care să beneficieze de calificări, să găsească loc de muncă, măcar necalificați, să aibă un venit, dar ei tot da, da…și nu mai merg. Preferă să stea așa”, adaugă asistentul social de la Dobârceni. Oamenii din sate spun că munca la oraș, de exemplu, nu are niciun avantaj, scrie Adevărul.
Publicitate
Multi oameni trăiesc din agricultură FOTO Cosmin Zamfirache
Principalul impediment ar fi distanța și salariile mici. Preferă să rămână la țară, să crească câteva păsări, poate o vacă, în cel mai bun caz. Și muncă cu ziua, când foamea bate la ușă. ”Șefule, trăiește lumea din ce apucă! Nu se merită să bați drumul pentru trei leuți. Salariul mic și mai dai bani și pe drum, mai un pachet ceva. Nu se merită. Ce iei pe mere, dai pe pere”, spune un sătean din zona Dângeniului. Un altul, din zona Costești, aproape de municipiul Botoșani, spune că preferă să crească păsări și ce animale poate, eventual să cultive legume în grădină.
”Dacă eu mă duc la muncă la oraș, și mai ține acolo și 10 ore, până ajung acasă, cine are grijă de animale și grădină. Femeia îi cu copiii, nu poate face muncin grele. Prețurile sunt mari la mâncare, dacă mă apuc a cumpăra ies mai sărac. Mai bine aici la țară, mâncare este. Bani, dintr-o alocație, mai fac o trebușoară și iese un ban”, spune localnicul. Șefii de la AJOFM recunosc că există o problemă cu transportul public în județ. Adică sunt multe comune unde oamenii nu pot ajunge la programul de lucru, din cauza orarului autobuzelor. „În ceea ce privește accesul persoanelor la un loc de muncă, un impediment este incoerența transportului public la nivel județean. Există foarte puține trasee, foarte puține localități a căror locuitori au asigurat transportul pentru Municipiul Botoșani, sau Municipiul Dorohoi, pentur a putea realiza un program normal de muncă”, precizează Anca Apăvăloaie, șefa Agenției Județene pentru Ocuparea Forței de Muncă Botoșani.
Fără carte, fără parte
Problema este agravată și de faptul că, mai ales în mediul rural, puțini localnici au un nivel de educație ridicat. Statisticile arată că aproximativ 80% dintre cei care nu au serviciu, dar trăiesc cu ajutor social, au cel mult opt clase. 813 botoșăneni nu au nici măcar patru clase. În aceste condiții, nu au nici măcar șansa unor cursuri de calificare.
Majoritatea oamenilor de la sat trăiesc din agricultură FOTO Cosmin Zamfirache
„La finalul lunii august aveam peste 4600 de persoane înregistrate în evidențele noastre. Dintre acestea 852 sunt beneficiari de indemnizație, sunt acele persoane care beneficiază de protecție socială, șomerii indemnizați. Însă din cele 3717 care nu sunt indemnizate, 2782 sunt beneficiari de venit minim de incluziune, acel ajutor social, cum este cunoscut ca sintagmă. Din aceste 2782, 2282 de persoane au absolvit opt sau mai puțin de opt clase. Sunt mai mult de 80%. Ei sunt în evidență pentru a beneficia de măsuri active pentru a fi incluși în câmpul muncii. Dar aceste persoane nu dețin o calificare. Dat fiind nivelul de sutdiu nu pot accede la cursuri de calificare de nivel 2 sau 4, care să le permită o meserie care este mai bine plătită”, spune Anca Apăvăloaie, director AJOFM Botoșani. Șocant este faptul că doar 835 de persoane din cele 2782, bune de muncă, dar cu ajutor social, au avut vreodată contract de muncă. Restul de aproximativ 1900 nu au muncit niciodată în viața lor. Unii nici măcar până la vârsta de 50 de ani.
Șefii de la AJOFM spun că, din nefericire, în județ puține autoritățile locale se implică la nivel social pentru a diminua această dramă economică și socială. ”Toate aceste investiții în infrastructură, ale autorităților locale sunt benefice dar este foarte bine și este la fel de important și această aplecare către persoanele care vor un loc de muncă, care vor să aibă un venit, ca urmare a muncii lor. Nu numai către asistatul social . Există reprezentanți ai primăriilor care au o aplecare către partea asta umană, socială, cu proiecte finanțate din fondul social european pentru această problematică a ocupării, proiecte pentru informare, consiliere, formare profesională, au finanțat planuri de afaceri care au dus la inființarea de start-up-uri, întreprinderi de economie socială, sau simple societăți. Însă nu în toate comunitățile există același interes. În mai puține comunități se întâmplă aceste lucruri pozitive”, adaugă Anca Apăvăloaie.
ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.
Zile libere legale în 2026: Anul 2026 aduce 16 zile libere legale pentru angajații din România cu una mai puțin decât în 2025. Diferența apare deoarece, în 2026, Ziua Copilului (1 iunie) se suprapune cu Lunea de Rusalii, rezultând astfel o singură zi liberă, relatează alba24.ro.
Totuși anul 2026 prezintă numeroase oportunități de mini-vacanțe prin combinarea sărbătorilor legale cu weekendurile. Paștele, Anul Nou, 1 Mai sau Rusaliile oferă perioade avantajoase pentru concedii scurte, în timp ce alte sărbători pică în weekend și nu generează zile libere suplimentare.
Calendarul actualizat arată în ce zi a săptămânii pică fiecare sărbătoare și unde apar cele mai bune combinații cu weekendul, de la Paște și 1 Mai până la Crăciun.
Zile libere fără ”punte” între Anul Nou și Bobotează
Guvernul scurtează minivacanța bugetarilor de la începutul lui ianuarie 2026. Ziua de luni, 5 ianuarie, va fi lucrătoare pentru angajații din sectorul public. Angajații din instituțiile publice vor începe anul 2026 fără tradiționala „punte” dintre zilele libere de Revelion și sărbătorile de Bobotează și Sfântul Ioan.
5 ianuarie 2026, va fi zi lucrătoare, iar bugetarii se vor întoarce la serviciu după primele două zile libere ale anului. Decizia întrerupe o minivacanță de 7 zile care începea din JOI- 1 ianuarie și se încheia MIERCURI-7 ianuarie.
Publicitate
Zile libere în Ianuarie
1 ianuarie (joi) – Anul Nou
2 ianuarie (vineri) – Anul Nou
Minivacanță de 4 zile: 1–4 ianuarie (4 zile libere cu weekend)
6 ianuarie (marți) – Boboteaza
7 ianuarie (miercuri) – Sfântul Ioan Botezătorul
24 ianuarie (sâmbătă) – Ziua Unirii Principatelor Române
Zile libere în Aprilie – Paștele ortodox 2026
10 aprilie (vineri) – Vinerea Mare
12 aprilie (duminică) – Paștele
13 aprilie (luni) – A doua zi de Paște
Mini-vacanță de 4 zile: 10–13 aprilie
Zile libere în Mai
1 mai (vineri) – Ziua Muncii
Mini-vacanță de 3 zile: 1–3 mai
Zile libere în Iunie
1 iunie (luni) – Ziua Copilului
31 mai (duminică) – Rusalii
1 iunie (luni) – A doua zi de Rusalii
Mini-vacanță de 3 zile: 30 mai – 1 iunie
Ziua Copilului și a doua zi de Rusalii coincid în 2026
Zile libere în August
15 august (sâmbătă) – Adormirea Maicii Domnului
Zile libere în Noiembrie
30 noiembrie (luni) – Sfântul Andrei
Zile libere în Decembrie
1 decembrie (marți) – Ziua Națională a României
Minivacanță de 4 zile: 28 noiembrie- 1 decembrie
25 decembrie (vineri) – Crăciunul
26 decembrie (sâmbătă) – A doua zi de Crăciun
Mini-vacanță de 3 zile: 25–27 decembrie
Minivacanțe în 2026
Anul Nou: 4 zile consecutive (1–4 ianuarie)
Paște: 4 zile consecutive (10–13 aprilie)
1 Mai: 3 zile (1–3 mai)
Rusalii + 1 Iunie: 3 zile (30 mai – 1 iunie)
Sf. Andrei + 1 Decembrie: 4 zile (28 noiembrie–1 decembrie)
Crăciun: 3 zile (25–27 decembrie)
Potrivit legislației în vigoare, angajații care sunt nevoiți să lucreze în zilele de sărbătoare legală beneficiază de:
compensare cu timp liber, sau plata dublă a zilei lucrate, dacă nu se pot acorda zile libere ulterior.
Ministrul Culturii, Andras Demeter, afirmă, într-o declarație acordată AGERPRES, că prin modificările propuse de Ministerul Culturii (MC) la Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe, autorii și artiștii nu vor avea nimic de pierdut și chiar pot câștiga mai mult.
Precizările ministrului Culturii survin unor opinii pro și contra modificărilor propuse de MC la Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe, exprimate în spațiul public.
‘Tema este una destul de tehnică și poate nu atât de interesantă pentru toată lumea, dar foarte importantă pentru autori și pentru utilizatorii care folosesc operele muzicale în scop ambiental (‘comunicare publică’ este termenul exact). Mai intervin aici și organismele de gestiune colectivă și, evident, fiecare parte implicată are observațiile ei. Noi am ținut cont de toate propunerile în măsura în care se subscriu legislației și practicii europene. Modificările din OUG, despre care discutăm, au fost solicitate de Comisia Europeană de 8 ani, în 2017, apoi în 2021, apoi în iunie 2025. Deci România amână punerea în acord cu legislația europeană și continuă să o încalce de ani de zile, drept pentru care riscă penalități uriașe, de zeci de mii de euro pe zi pentru fiecare zi de întârziere. Acești bani vor fi plătiți de noi toți, prin bugetul de stat’, a declarat ministrul.
Ministrul Culturii a afirmat că amânările, sesizările și comentariile apărute online sunt cauzate, pe de o parte, de o informare deficitară și, pe de altă parte, de anumite interese, dar a asigurat că autorii și artiștii nu vor avea nimic de pierdut, ci, dimpotrivă, vor putea câștiga mai mult.
‘Iar beneficiarii muzicii, adică utilizatorii, vor plăti rezonabil, nimeni nu are interesul să provoace pagube sau complicații. Pe scurt, fiecare autor își poate gestiona propriile compoziții în mai multe moduri: a) direct sau prin impresar, mandatar etc.; b) prin intermediul OGC (organisme de gestiune colectivă); c) prin intermediul entităților de gestiune independentă; d) mixt – adică o parte a repertoriului este autorizat direct, iar altă parte, prin OGC sau EGI. Este o situație similară economiilor care nu sunt depuse în același cont, la aceeași bancă, ci în conturi diferite, la bănci diferite, în funcție de cele mai avantajoase condiții contractuale, maximizând, pe cât posibil, profitul și evitând riscurile’, a spus Andras Demeter.
El a subliniat că, prin modificările propuse în OUG, ministerul dorește ‘libertatea autorului și interpretului, respect pentru beneficiar, adică utilizatorul muzicii în spații publice, și un business corect pentru OGC’.
Publicitate
‘Da, de aceea sunt păreri diferite, pentru că în cazul altor creații se practică această tehnică și actorii care au semnat zilele trecute scrisoarea de susținere asta spun că toți trebuie tratați la fel, nu facem legi diferite în funcție de interese financiare sau frici nemotivate. Îmi doresc să înțeleagă colegii din executiv complexitatea și particularitățile situației; știm că nu e simplu nici chiar pentru mulți profesioniști din domeniu, dar este important să facem toți un efort pentru a nu ne trezi cu costuri pe care tot noi le vom plăti, și atunci chiar nu va conta dacă opozanții au fost juriști, ingineri, actori sau muzicieni’, a mai spus ministrul Culturii, Andras Demeter.
***
Potrivit Ministerului Culturii, ordonanța care urmează să alinieze legislația națională privind drepturile de autor și drepturile conexe la normele și practicile europene prevede eliminarea gestiunii colective extinse (LCEE) pentru comunicarea publică a operelor muzicale, măsură care pune pe primul loc voința autorului și titularilor de drepturi, ca principiu fundamental al exercitării drepturilor exclusive, și deschide piața către un mediu concurențial modern, în deplină concordanță cu jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) și cu practicile statelor membre.
‘În industria muzicală europeană, licențierea individuală este o practică obișnuită, iar autorii trebuie să poată alege în mod liber între gestiunea individuală (direct sau prin impresari), organismele de gestiune colectivă (OGC) și entitățile de gestiune independentă (EGI). Eliminarea LCEE încurajează concurența loială și eficiența pe piață. Apariția și funcționarea EGI-urilor, precum Soundreef (Irlanda) sau Jamendo S.A. (Luxemburg), oferă alternative reale de licențiere, stimulând în același timp creșterea calității serviciilor furnizate de OGC-uri’, precizează sursa citată.
Autorii care apreciază că soluțiile individuale sau cele oferite de EGI nu răspund nevoilor lor pot mandata oricând un OGC, fapt ce conduce la creșterea numărului membrilor asociației.
Scăderea nivelului remunerațiilor colectate, invocată de OGC în spațiul public, are în vedere comisionul (propriu) de administrare, nu veniturile efective ale autorilor, care continuă să încaseze remunerațiile conform opțiunii liber exprimate (gestiune individuală sau EGI), drepturile autorilor străini rămânând protejate prin acordurile de reprezentare reciprocă dintre organismele din România și cele din străinătate, inclusiv atunci când anumite drepturi sunt gestionate colectiv în regim facultativ.
Pentru a simplifica procedura de autorizare și pentru a crește transparența activității de colectare și repartizare a OGC-urilor, Ministerul Culturii susține instituirea unei metodologii unice și înființarea unui organism comun de colectare, în cazul comunicării publice a operelor în scop ambiental.
În prezent, există mai mulți colectori comuni și patru metodologii cu conținut similar, dar cu proceduri diferite de licențiere și cu categorii/subcategorii distincte, ceea ce a generat de-a lungul timpului birocrație, incoerențe și o bază de plătitori sub potențial, mai informează Ministerul Culturii. AGERPRES
Un episod timpuriu de încălzire stratosferică ar putea influența vremea din prima lună a anului viitor. Luna ianuarie 2026 ar putea fi marcată de episoade de frig accentuat, temperaturi sub normalul perioadei și ninsori consistente, în Europa, America de Nord și inclusiv în România.
Evoluția este legată de perturbarea vortexului polar, în urma unui fenomen rar de încălzire stratosferică, potrivit analizelor meteorologice internaționale.
Ce s-a întâmplat cu vortexul polar
Potrivit unei analize publicate de platforma de specialitate Severe Weather Europe, în a doua parte a lunii noiembrie și la începutul lunii decembrie 2025 s-a produs un episod neobișnuit de timpuriu de încălzire stratosferică (Sudden Stratospheric Warming – SSW).
Acest fenomen a slăbit structura vortexului polar, un sistem de vânturi care, în mod normal, menține aerul extrem de rece blocat în zona Arcticii. Atunci când vortexul polar este destabilizat sau fragmentat, masele de aer rece pot coborî spre latitudini medii, afectând direct Europa și America de Nord.
Specialiștii arată că efectele unui astfel de proces nu sunt imediate, ci se resimt la 20–40 de zile după producerea fenomenului, ceea ce plasează luna ianuarie 2026 în intervalul cu risc crescut pentru valuri de aer polar.
Publicitate
Două nuclee reci, direcționate spre Europa și America de Nord
Conform Severe Weather Europe, vortexul polar inferior s-ar fi separat în două nuclee principale, unul orientat spre America de Nord și celălalt spre Europa. Această configurație favorizează fluxuri persistente de aer rece dinspre nord, cu potențial de ger și episoade de ninsoare, în funcție de umiditatea atmosferică.
Pentru Europa, hărțile meteo indică un tipar de presiune cu valori ridicate în nordul continentului și presiune mai scăzută spre sud și centru, un scenariu clasic pentru transportul aerului rece polar.
Cum ar putea fi afectată România
În cazul menținerii acestui tipar atmosferic, România ar putea traversa în ianuarie 2026 perioade prelungite de vreme rece, cu temperaturi sub mediile climatologice normale ale lunii, potrivit evaluărilor citate de presa centrală dar și a prognozelor meteo anunțate pentru perioada de după revelion 2026
Episoade similare au mai fost înregistrate în ultimii ani. Meteorologii subliniază însă că prognozele pe termen lung rămân orientative, iar intensitatea exactă a frigului va depinde de modul în care perturbarea vortexului polar se va transmite către straturile inferioare ale atmosferei.
Iarna 2025–2026, una cu episoade reci frecvente
Climatologii avertizează că iarna 2025–2026 ar putea fi caracterizată de alternanțe între perioade mai blânde și episoade de frig accentuat, chiar dacă vortexul polar superior ar putea să se reconsolideze temporar.
„Un vortex polar slăbit nu înseamnă automat o iarnă extremă pe toată durata sezonului, dar crește probabilitatea valurilor de frig în lunile de iarnă, în special în ianuarie și februarie”, explică specialiștii citați de publicațiile de profil.
Cum va fi vremea în ianuarie 2025
Meteorologii transmis prognoza vremii pentru perioada 29 decembrie 2025 – 26 ianuarie 2026 şi aceasta arată că va fi ger în toată ţara.
Săptămâna 29 decembrie – 5 ianuarie
Temperaturile în săptămâna în care trecem în noul an vor fi mai coborâte decât cele specifice pentru această perioadă, în întreaga țară. Cel mai frig va fi evident la munte, unde abaterea termică negativă va fi ușor mai accentuată.
Vom avea precipitaţii mai multe în nordul Carpaților Orientali și în Munții Apuseni. În rest, cantitățile de precipitații vor fi în general apropiate de cele normale.
Săptămâna 5-12 ianuarie
Temperaturile vor rămâne sub media ultimilor ani în toată ţara, dar mai ales în jumătatea vestică. Meteorologii estimează cantități ușor excedentare de precipitații în toate regiunile.
Săptămâna 12-19 ianuarie
Gerul se mai domoleşte, dar temperatura medie a aerului rămâne la valori ușor mai coborâte decât cele normale pentru acest interval. Regimul pluviometric va fi ușor excedentar în cea mai mare parte a țării.
Săptămâna 19-26 ianuarie
Temperaturile rămân ușor sub cele specifice în cea mai mare parte a țării. Cantitățile de precipitații vor avea o tendință ușor excedentară în regiunile extracarpatice, iar în rest vor fi apropiate de cele normale.
Polițiștii de frontieră din cadrul Punctului de Trecere a Frontierei Albița efectuează cercetări în privinţa unui bărbat cu cetățenie română și Republica Moldova care a încercat să introducă ilegal în țară un revolver, ascuns în peretele lateral al microbuzului pe care îl conducea.
În data de 27 decembrie a.c., în jurul orei 21.10, în Punctul de Trecere a Frontierei Albița-ITPF Iaşi, s-a prezentat pentru efectuarea formalităţilor de control, pentru a intra în țară, conducând un microbuz, un bărbat cu cetățenie română și R. Moldova, în vârstă de 27 de ani.
În baza profilului de risc stabilit, s-a procedat la efectuarea unui control amănunţit asupra mijlocului de transport şi persoanei, ocazie cu care echipa comună de control, formată din lucrători vamali și polițiști de frontieră, a descoperit, ascuns în peretele lateral al microbuzului și nedeclarat, un revolver încărcat cu cinci cartușe, cal. 9 mm, nepercutate, fără glonț.
În privința armei descoperite la controlul de frontieră, bărbatul a declarat că, la rugămintea unui conațional, transportă microbuzul din Chișinău într-o parcare situată în proximitatea Punctului de Trecere a Frontierei Albița. Acesta a mai declarat că nu are cunoștință despre arma ascunsă în peretele microbuzului pe care îl conducea.
Conform prevederilor legale, arma a fost ridicată în vederea continuării și definitivării cercetărilor.
Publicitate
În cauză, polițiștii de frontieră efectuează cercetări sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de nerespectarea regimului armelor și munițiilor și tentativă la contrabandă calificată.