Connect with us

Eveniment

Botoșani, în topul județelor din România unde majoritatea populației nu are loc de muncă. Mii de oameni trăiesc din ajutor social și au maximum opt clase

Publicat

Publicitate

În trei județe din România, majoritatea populației aptǎ de muncă nu are serviciu. În aceste zone sărace ale României, greul muncii, al taxelor și al prestațiilor sociale îl duce doar aproximativ 40%. Revoltător este faptul că o parte dintre cei care nu muncesc nu avut niciodată un loc de muncǎ, scrie Adevărul.

Multe județe din România sunt bântuite de sărăcie. În unele dintre acestea majoritatea populației nici măcar nu are salariu, adică nu muncește cu forme legale. În aceste condiții, oamenii nu plătesc taxe, impozite și nici nu beneficiază de asigurare medicală sau pensie. Sunt parte a unui cerc vicios al pauperității, înapoierii, viciilor și a lipsei de perspectivă în care se cufundă o bună parte din țara noastră. Conform statisticilor oficiale cea mai gravă situație din punct de vedere al ocupării forței de muncă este în trei județe din România. Este vorba despre Botoșani, Giurgiu și Călărași. În aceste județe, spun cifrele oficiale, majoritatea populației nu are serviciu, salariu și nici asigurare medicală. Tot greul, în Botoșani, Giurgiu și Călărași, cade pe umerii a 40% din populație, singurii plătitori de taxe. Cea mai gravă situație este în județul Giurgiu, acolo unde doar 41.4% din populația bună de muncă are un serviciu. Restul de 59% stau degeaba. Adică nu au serviciu în mod oficial. Penultimul loc este ocupat de Călărași cu o rată de ocupare a forței de muncă de 43.2%. Iar locul trei de la coadă este adjudecat de județul Botoșani, cu o rată de ocupare de numai 43.7%, la o distanță infimă față de Călărași.

Județul pensionarilor și al oamenilor fără venit

Botoșaniul este un județ cu potențial, mai ales agricol, cultural și turistic. Cu toate acestea face parte din categoria celor mai sărace județe din România. Iar sărăcia nu se leagă de lipsa resurselor, ci de o adevărată dramă socială prin care trece județul. Peste 60% din populație trăiește în mediul rural. O bună parte a sătenilor trăiesc exclusiv din agricultura de subzistență și creșterea animalelor. În majoritatea comunelor nu există altă perspectivă, nici agenți economici importanți, nici fabrici sau orice altă formă de a-și câștiga pâinea. Cel mult câteva magazine sătești, birturi și în cel mai bun caz mari fermieri care angajează, evident tot în agricultură și zootehnie. În unele sate ale Botoșaniului, sărăcia și lipsa de perspectivă se îmbină într-un mod dramatic cu viciile și lipsa educației sanitare în primul rând. De altfel, sunt comune care nu au nici măcar medic de familie, darămite spitale sau dispensare. Sunt și cazuri fericite de edili implicați, cu proiecte sociale bune, dar acestea sunt rare, relatează Adevărul.

Satele sunt îmbătrânite FOTO Cosmin Zamfirache
Satele sunt îmbătrânite FOTO Cosmin Zamfirache

Statisticile oficiale vin să confirme situația dramatică. În județul Botoșani, peste 72% din populație este formată din pensionari. Adică, o societate profund îmbătrânită. Majoritatea tinerilor de la țară, fără nicio perspectivă de loc de muncă, fără să se poată întreține au plecat masiv în străinătate, lăsând satele aproape goale. Doar 25% din populația Botoșaniului este activă, adică duce greul economiei județene. Tabloul economic poate fi completat cu faptul că, la Botoșani, statul este principalul angajator. Statisticile de la AJOFM vin în completare și arată că, de fapt, singurii oameni care muncesc legal, la Botoșani, sunt mult mai puțini. Astfel, din 25% forță activă doar 40% muncesc. Unii nu au nici măcar ajutor social. Peste 47.000 de botoșăneni nu au serviciu și implicit nu au nici salariu.

”Șefule, trăiește lumea din ce apucă! Nu se merită să bați drumul pentru trei leuți”

Așa cum arată și asistenții sociali de pe la primăriile din județul Botoșani, sărăcia se îmbină cu viciile. O parte a celor care stau degeaba sau merg la muncă cu ziua, la negru, prin sat, pentru cel mult 100 de lei, sunt și consumatori de alcool, dar și de tutun. „Sunt persoane care, pe lângă sărăcie, încep să aibă vicii, adică mai ales consum de alcool. Și de acolo încep și problemele în familie, cu copii, certuri, și alte și alte probleme. Ei nu înțeleg că-și fac rău cu mâna lor”, spune Elena Vechiu, asistent social din comuna Dobârceni.  Deși au fost făcute, prin intermediul AJOFM, în colaborare cu primăriile, burse ale locurilor de muncă pe la țară, prea puțini dintre cei fără loc de muncă s-au prezentat. Nici măcar pentru locurile de muncă pentru necalificați, unde nu era nevoie nici de studii, nici de experiență. ”De multe ori, este o distanță mare față de oraș, dar ar putea exista condiții pentru navetă în zonele urbane. Mulți însă ajung să se complacă în situația pe care o au. Nu sunt deschiși să meargă către oraș, să facă navetă, să încerce altceva. Și cu cei de la AJOFM am încercat mai multe acțiuni prin care să beneficieze de calificări, să găsească loc de muncă, măcar necalificați, să aibă un venit, dar ei tot da, da…și nu mai merg. Preferă să stea așa”, adaugă asistentul social de la Dobârceni. Oamenii din sate spun că munca la oraș, de exemplu, nu are niciun avantaj, scrie Adevărul.

Publicitate
Multi oameni trăiesc din agricultură FOTO Cosmin Zamfirache
Multi oameni trăiesc din agricultură FOTO Cosmin Zamfirache

Principalul impediment ar fi distanța și salariile mici. Preferă să rămână la țară, să crească câteva păsări, poate o vacă, în cel mai bun caz. Și muncă cu ziua, când foamea bate la ușă. ”Șefule, trăiește lumea din ce apucă! Nu se merită să bați drumul pentru trei leuți. Salariul mic și mai dai bani și pe drum, mai un pachet ceva. Nu se merită. Ce iei pe mere, dai pe pere”, spune un sătean din zona Dângeniului. Un altul, din zona Costești, aproape de municipiul Botoșani, spune că preferă să crească păsări și ce animale poate, eventual să cultive legume în grădină.

”Dacă eu mă duc la muncă la oraș, și mai ține acolo și 10 ore, până ajung acasă, cine are grijă de animale și grădină. Femeia îi cu copiii, nu poate face muncin grele. Prețurile sunt mari la mâncare, dacă mă apuc a cumpăra ies mai sărac. Mai bine aici la țară, mâncare este. Bani, dintr-o alocație, mai fac o trebușoară și iese un ban”, spune localnicul. Șefii de la AJOFM recunosc că există o problemă cu transportul public în județ. Adică sunt multe comune unde oamenii nu pot ajunge la programul de lucru, din cauza orarului autobuzelor. „În ceea ce privește accesul persoanelor la un loc de muncă, un impediment este incoerența transportului public la nivel județean. Există foarte puține trasee, foarte puține localități a căror locuitori au asigurat transportul pentru Municipiul Botoșani, sau Municipiul Dorohoi, pentur a putea realiza un program normal de muncă”, precizează Anca Apăvăloaie, șefa Agenției Județene pentru Ocuparea Forței de Muncă Botoșani.

Fără carte, fără parte

Problema este agravată și de faptul că, mai ales în mediul rural, puțini localnici au un nivel de educație ridicat. Statisticile arată că aproximativ 80% dintre cei care nu au serviciu, dar trăiesc cu ajutor social, au cel mult opt clase. 813 botoșăneni nu au nici măcar patru clase. În aceste condiții, nu au nici măcar șansa unor cursuri de calificare.

Majoritatea oamenilor de la sat trăiesc din agricultură FOTO Cosmin Zamfirache
Majoritatea oamenilor de la sat trăiesc din agricultură FOTO Cosmin Zamfirache

La finalul lunii august aveam peste 4600 de persoane înregistrate în evidențele noastre. Dintre acestea 852 sunt beneficiari de indemnizație, sunt acele persoane care beneficiază de protecție socială, șomerii indemnizați. Însă din cele 3717 care nu sunt indemnizate, 2782 sunt beneficiari de venit minim de incluziune, acel ajutor social, cum este cunoscut ca sintagmă. Din aceste 2782, 2282 de persoane au absolvit opt sau mai puțin de opt clase. Sunt mai mult de 80%. Ei sunt în evidență pentru a beneficia de măsuri active pentru a fi incluși în câmpul muncii. Dar aceste persoane nu dețin o calificare. Dat fiind nivelul de sutdiu nu pot accede la cursuri de calificare de nivel 2 sau 4, care să le permită o meserie care este mai bine plătită”, spune Anca Apăvăloaie, director AJOFM Botoșani. Șocant este faptul că doar 835 de persoane din cele 2782, bune de muncă, dar cu ajutor social, au avut vreodată contract de muncă. Restul de aproximativ 1900 nu au muncit niciodată în viața lor. Unii nici măcar până la vârsta de 50 de ani.

Șefii de la AJOFM spun că, din nefericire, în județ puține autoritățile locale se implică la nivel social pentru a diminua această dramă economică și socială. ”Toate aceste investiții în infrastructură, ale autorităților locale sunt benefice dar este foarte bine și este la fel de important și această aplecare către persoanele care vor un loc de muncă, care vor să aibă un venit, ca urmare a muncii lor. Nu numai către asistatul social . Există reprezentanți ai primăriilor care au o aplecare către partea asta umană, socială, cu proiecte finanțate din fondul social european pentru această problematică a ocupării, proiecte pentru informare, consiliere, formare profesională, au finanțat planuri de afaceri care au dus la inființarea de start-up-uri, întreprinderi de economie socială, sau simple societăți. Însă nu în toate comunitățile există același interes. În mai puține comunități se întâmplă aceste lucruri pozitive”, adaugă Anca Apăvăloaie.

Sursa: Adevărul

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

19 ianuarie, „Lunea cea tristă”: De ce este considerată Blue Monday cea mai tristă zi a anului și cum putem trece mai ușor

Publicat

Publicitate

„Blue Monday” sau „Lunea cea tristă” este marcată pe 19 ianuarie în 2026, a treia zi de luni din prima lună a anului. Este considerată cea mai tristă și dificilă zi din punct de vedere emoțională.

Această zi este asociată cu o stare de spirit proastă și motivație scăzută după sărbătorile de iarnă.

Eticheta de „cea mai deprimantă zi” nu are vreo bază clinică, însă „Blue Monday” pică într-o perioadă în care factorii sezonieri pot afecta în mod semnificativ starea de spirit și nivelul de energie al oamenilor.

Acest lucru o face un moment util pentru a verifica starea ta și a celor din jur, scrie Mediafax.

Cum a apărut „Blue Monday”

Conceptul de „Blue Monday” a apărut prima dată în anul 2005 într-un comunicat de presă al companiei britanice de turism Sky Travel, în cadrul unei acţiuni de PR.

În prezent, Blue Monday a căpătat un nou înțeles, fiind o ocazie pentru organizațiile din domeniul sănătății mintale de a promova conștientizarea și de a reduce stigmatizarea.

Publicitate

Rețeta pentru a combate melancolia și pentru a depăși tristețea acestei zile era pe vremuri la fel de simplă ca efectuarea unei călătorii, încurajând oamenii să caute destinații.

Un psiholog care colabora cu această companie a creat o pseudo-formulă care includea tiparele meteorologice, nivelurile de îndatorare, timpul scurs de la sărbători și nivelurile de motivație.

Expresia a fost larg criticată și discreditată de oamenii de știință.

Pentru determinarea zilei este luată în calcul o combinație de factori negativi, precum vremea rece și întunecată, datoriile acumulate după sărbători, venitul lunar, timpul scurs de la sărbătorile de iarnă, eșecul în respectarea rezoluțiilor de Anul Nou, nivelul de motivație scăzută și nevoia de a acționa.

Deși formula a fost criticată și considerată pseudo-științifică, aceasta a atras atenția datorită combinației de factori care contribuie la starea generală de tristețe din luna ianuarie.

Ştiinţa din spatele formulei a fost frecvent pusă la îndoială şi foarte atent analizată pentru că ar putea banaliza depresia.

Formula de calcul pentru Blue Monday

Formula atribuită calculului pentru Blue Monday, concepută de Cliff Arnall, este următoarea:

[W+(D−d)]× TQ / M×N

Unde:

W = condițiile meteo (weather)
D = datoriile acumulate după sărbătorile de iarnă (debt)
d = venitul lunar (monthly income)
T = timpul trecut de la Crăciun (time since Christmas)
Q = eșecul în a menține rezoluțiile de Anul Nou (failure to maintain New Year’s resolutions)
M = nivel scăzut de motivație (low motivational levels)
N = nevoia de a lua măsuri (need to take action)

Formula este adesea considerată mai degrabă un instrument de marketing decât o formulă matematică validă, deoarece variabilele folosite sunt vagi și imposibil de măsurat în mod obiectiv, ceea ce subliniază natura sa pur simbolică și publicitară.

Blue Monday. Cum poți gestiona această zi din punct de vedere emoțional

Awarenessdays.com vine cu o serie de sfaturi pentru cei care vor să gestioneze mai ușor această zi dacă nu sunt într-o dispoziție bună.

În primul rând, ajută mult să vorbești cu cineva despre ceea ce simți. Vorbește cu un prieten, un membru al familiei sau un specialist în sănătate mintală.

Simplul fapt de a împărtăși ceea ce simți poate aduce alinare.

Exercițiile fizice ușoare, chiar și o scurtă plimbare, pot îmbunătăți starea de spirit prin creșterea nivelului de serotonină și endorfine.

În contextul erei digitale, când informațiile negative sunt peste tot, această zi poate marca începutul unui obicei bun pentru sănătatea emoțională: ia pauze de la știri sau rețelele sociale dacă acestea îți sporesc stresul.

Fii blând cu tine: dacă nu ai motivație suficientă, nu forța productivitatea. Setează-ți obiective mici, dar realizabile, pentru ziua respectivă.

Odată îndeplinite, starea de spirit se îmbunătățește și poate oferi un sentiment de control și progres.

„Blue Monday” nu înseamnă să etichetezi o zi proastă, ci să recunoști că momentele de depresie emoțională merită atenție.

Citeste mai mult

Educație

A murit profesoara Maria Stoica, fost director al Colegiului „Mihai Eminescu”, un reper al școlii botoșănene

Publicat

Publicitate

Comunitatea botoșăneană a pierdut o personalitate discretă, dar profund respectată: profesoara Maria Stoica, fost director al CME, dascăl care a marcat generații întregi de elevi.

Pentru mulți botoșăneni, numele Mariei Stoica este legat de anii de școală, de copiii care au învățat sub îndrumarea sa, de viața culturală a orașului sau de vecinătatea tihnită a unui om care a ales mereu decența și bunătatea. A trăit așa cum a fost, cu discreție, dar cu impact profund asupra celor din jur.

Profesoara Maria Stoica s-a născut la 11 august 1938, în Botoșani, într-o familie cu patru copii, toți remarcându-se ulterior ca medici sau profesori, în țară și în afara ei. A absolvit Facultatea de Chimie a Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, iar primii ani de carieră i-a dedicat mediului universitar. Repartizată la Institutul Politehnic din Galați, Facultatea de Chimie Alimentară, a activat ca asistent universitar, desfășurând o activitate importantă de cercetare, cu lucrări științifice publicate inclusiv în străinătate.

După șapte ani, a ales însă drumul învățământului preuniversitar, devenind profesoară de chimie la Liceul de Muzică și Arte Plastice din Galați. Deși formată într-un domeniu științific, sufletul său a fost mereu aproape de literatură și arte. A înțeles elevii talentați în muzică și arte plastice și i-a sprijinit, cu răbdare și încurajare, chiar și atunci când chimia nu era punctul lor forte.

După cutremurul din 1977, s-a întors în orașul natal. Încă din primul an de activitate la Botoșani a fost numită director adjunct al Liceului „Mihai Eminescu”, unde a predat și a condus cu dăruire până la pensionarea sa, în 1991. A rămas în istoria liceului drept singura persoană care a fost, de-a lungul timpului, elev, profesor și director al aceleiași instituții.

Implicată activ în viața culturală a orașului, profesoara Maria Stoica a fost și o susținătoare fermă a conservării patrimoniului arhitectural botoșănean, intervenind de-a lungul anilor pe lângă autorități pentru protejarea identității orașului pe care l-a iubit profund.

Publicitate

Cei care au cunoscut-o își vor aminti mereu chipul ei luminos, optimismul și echilibrul, dar mai ales influența discretă pe care a avut-o asupra formării a numeroase generații de elevi.

Trupul neînsuflețit este depus la capela Cimitirului „Eternitatea”. Înmormântarea va avea loc marți, 20 ianuarie, la ora 12.00.

Tristul anunț a fost făcut pe pagina de socializare de distinsa profesoară Florentina Dănilă:

„Pe 17 ianuarie a plecat dintre noi discret, așa cum a trăit, distinsa doamnă profesoară MARIA STOICA, fost director la CME mulți ani. Sigur mulți botoșăneni au cunoscut-o : au avut-o profesoară, au avut copii la CME, au fost vecini sau din alte situații. Eu sunt prietenă cu Luminița și cu Gabi ( unul dintre băieți) și am considerat că este bine ca să ne amintim ,pentru câteva clipe, despre distinsa doamnă. De aceea l-am rugat pe Gabi să scrie câteva cuvinte despre mama sa. Trupul neînsuflețit este depus la capela de la Cimitirul ,,Eternitatea”. Înmormântarea va fi marți, 20 ianuarie, la 12.00. Dumnezeu să-i așeze sufletul în Lumină! În viață sa a fost LUMINĂ pentru multe generații de elevi, pentru colegi, pentru familia sa și pentru toți cei care au cunoscut-o. Sincere condoleanțe familiei! 

Profesoara Stoica Maria s-a născut în Botoșani la 11.08.1938 , într-o familie cu alți 3 copii. Toți cei 4 copii au avut o activitate remarcabilă ca doctori și profesori, fie în Botoșani, fie pe alte meleaguri mai îndepărtate! La terminarea Facultății de chimie din cadrul Universității „Al.I.Cuza” Iași a primit repartiție la Institutul Politehnic din Galați, Facultatea de Chimie alimentară, unde ca asistent universitar a avut o activitate remarcabilă în cercetare, publicând inclusiv lucrări științifice în străinătate! După o perioadă de 7 ani, a preferat să activeze în învățământul preuniversitar, fiind titulară pe catedra de chimie a Liceului de Muzică și Arte plastice din Galați! Prin natura ei sufletească apropiată de literatură și arte, deși de formație științifică, a sprijinit pe toate căile viitorii artiști plastici și muzicieni consacrați, de obicei mai puțin „dotați” pentru chimie! A încurajat astfel talentul nativ și munca elevilor înclinați spre performanță! După cutremurul din 1977 a revenit pe meleagurile natale, fiind numită încă din primul an de activitate la Botoșani, director adjunct al Liceului „Mihai Eminescu”! A activat până la ieșirea ei la pensie în 1991, în acest liceu, fiind primul caz în istoria liceului în care aceeași persoană a fost elev, profesor și director! A fost o persoană activă în cadrul activităților culturale din Botoșani și al conservării patrimoniului arhitectural al orașului, făcând numeroase intervenții autorităților locale în vederea acestui scop! Mândră de istoria și cultura acestui oraș, și-a lăsat „amprenta” în formarea multor generații de elevi! Figura ei luminoasă și optimistă în orice situație ne va călăuzi de-acum încolo doar în amintiri! Dumnezeu s-o ierte și să aibă grijă de sufletul ei bun!” 

Dumnezeu să-i așeze sufletul în Lumină.
Sincere condoleanțe familiei și tuturor celor care au prețuit-o.

Citeste mai mult

Eveniment

CALENDAR ORTODOX 2026: Sfântul Cuvios Macarie cel Mare, Egipteanul

Publicat

Publicitate

Sfântul Macarie cel Mare, numit Egipteanul, a trăit între anii 295 – 392 și se deosebește de celălalt Cuvios Macarie, numit Alexandrinul, care a trăit în aceeiași epocă, adică între anii 293 – 393. Amândoi au fost continuatorii monahismului din Egipt, inițiat de Sfântul Cuvios Antonie cel Mare. Sfântul Macarie Egipteanul s-a născut şi a crescut pentru viaţa pustnicească.

Din fragedă copilărie îndeletnicindu-se cu fapta bună şi iubind viaţa virtuoasă şi împodobindu-se cu ea, a ajuns locaş dumnezeiesc al Duhului. A dobândit atâta răbdare în ostenelile lui pentru fapta bună, încât a primit puterea să gonească duhurile necurate. El avea deopotrivă şi darul înţelegerii; spunea mai dinainte ce avea să se întâmple şi era făcător de minuni. Pentru toate acestea după rugămintea îndelungată a arhiereului de atunci, a primit preoţia, căci arhiereul a hotărât să nu stea ascunsă făclia sub obroc, ci a căutat să-şi sfinţească mâna, prin atingerea de el.

După sfinţire Macarie s-a dedat la nevoinţe şi mai grele: a făcut o hrubă pe sub pământ, care începând de la chilia lui, se întindea pe o lungime de o jumătate de stadiu, şi la capătul hrubei şi-a săpat cu mâinile lui o peşteră. Când veneau mulţi oameni să-l cerceteze, el intra în hrubă şi se ascundea în peşteră şi nimeni nu-l afla. Cât despre mâncare şi băutură, este de prisos să mai vorbim, de vreme ce trupul prin înfrânarea cea desăvârşită şi dumnezeiască mărturisea aceasta.

Odată, venind la el un eretic, stăpânit de demonul îngâmfării şi zicând că nu există învierea morţilor, ca să-l înfrunte pe acest eretic, cuviosul a înviat pe un mort. Şi zicea cuviosul că sunt două cete de demoni; una se luptă cu oamenii prin patimi înspăimântătoare şi alta, a îngâmfării, împinge pe oameni la rătăcire. Satan rânduieşte ceata din urmă la fermecători şi la eretici.

Acest sfânt a proorocit urgia Domnului asupra ucenicului său, care ascundea lucrurile săracilor şi nu se pocăia şi pentru aceasta s-a şi îmbolnăvit de lepră. Iar pe unul, care împins de demon mânca în fiecare zi câte trei coşuri de pâine, şi bea un vas mare de vin, l-a făcut să mănânce numai trei bucăţi mici de pâine. Cuviosul Macarie a văzut şi pe diavol cum îşi purta meşteşugirile şi înşelăciunile în tigvuliţe. Pe Teopempt monahul, cel înşelat de diavol, l-a îndreptat. El a auzit glas dintr-o tigvă uscată a unui preot al idolilor, care se găsea în pustiu, zicând ca prin mijlocirea rugăciunilor lui cei din chinurile iadului se uşurează puţin.

A proorocit pustiirea aşezărilor călugăreşti de la Skit. Pe un mort l-a înviat, ca să spună unde a ascuns averea unor oameni şi iarăşi a poruncit de a adormit. Deci cu astfel de lucruri dumnezeieşti fiind împodobit, a părăsit viaţa la adânci bătrâneţi, trăind nouăzeci de ani.

Publicitate

Citeste mai mult

Actualitate

Moșii de iarnă 2026: Când pică Sâmbăta morților și ce tradiții se respectă în ziua de pomenire a celor adormiți

Publicat

Publicitate

Moșii de iarnă, cunoscuți și ca Sâmbăta morților, sunt prăznuiți sâmbătă, 14 februarie. În această zi, credincioșii îi pomenesc pe cei trecuți la cele veșnice, participă la slujbe și aprind lumânări pentru sufletele celor adormiți. Pentru multe familii, este un moment de reculegere și de rugăciune, dar și o tradiție păstrată din generație în generație, prin care se oferă pomană și se face milostenie în amintirea celor plecați dintre noi, relatează alba24.ro.

Potrivit credinței populare, „moșii” sunt sufletele celor trecuți la cele veșnice, care în această zi revin simbolic în lumea celor vii pentru a primi rugăciuni, lumină și ofrande.

Sărbătoarea care marchează începutul perioadei de pomenire a celor adormiți se sărbătorește în fiecare an în sâmbăta dinaintea Postului Paștelui.

După Moșii de iarnă, cei adormiți sunt pomeniți și în alte zile. Urmează Moșii de primăvară, înainte de Paștele ortodox, apoi de Moșii de vară, în Sâmbăta dinaintea Rusaliilor, și se încheie cu Moșii de toamnă, înainte de sărbătoarea Tuturor Sfinților.

În tradiția ortodoxă, se crede că sufletele celor plecați dintre noi au nevoie de rugăciuni și pomeni pentru a-și găsi liniștea

Astfel, aceste sărbători sunt dedicate pomenirii celor adormiți și se marchează prin slujbe, rugăciuni și pomeni, pentru a menține legătura dintre cei vii și cei trecuți la cele veșnice.

Publicitate

Obiceiul de a face rugăciuni de mijlocire pentru cei morţi a fost menționat de Sfinţii Părinţi şi Scriitori bisericeşti din secolul al 2-lea, de Sfântul Ignatie al Antiohiei, Tertulian, Sfântul Ciprian al Cartaginei.

Din secolul al 4-lea, mărturiile devin numeroase, mai semnificativ fiind Sfântul Ioan Gură de Aur, potrivit basilica.ro.

Moșii de iarnă 2026. Tradiții și obiceiuri

De Moșii de iarnă se fac pomeni, pregătindu-se în case coliva, colaci și vin, care se sfințesc la biserică și se împart celor nevoiași.

Rudele merg la cimitir pentru a așeza flori și lumânări pe mormintele celor adormiți.

Totodată, în familie se pregătesc mese îmbelșugate, înainte de Lăsatul secului de carne, iar în unele zone obiceiul includea și mici petreceri, înainte de perioada de post de șase săptămâni.

Nu se fac nunţi în sâmbăta de Moșii de iarnă. Noul sezon al nunţilor se va deschide după Duminica Tomii (a doua duminică după Paște).

În această zi nu este bine să se dea cu mătura prin casă. Se spune că astfel se ridică praful în ochii răposaților. Totodată, în această zi nu se aruncă gunoiul.

Nu este bine să speli haine în 14 februarie. Pe vremuri, se spunea că apa murdară de la rufe va ajunge în mâncarea oferită de pomană pentru sufletul celor adormiți.

Această zi este pentru liniște și înțelegere în familie și comunitate, este un moment pentru iertare și rugăciune.

De Moșii de iarnă, oamenii se îmbracă curat, iar finii obișnuiesc să meargă în vizită la nași cu colaci făcuți în casă.

De asemenea, se spune că nu e bine să mergi la fântână sau să treci prin răscruci izolate, locuri considerate odinioară periculoase și încărcate cu duhuri rele.

Când pică Paștele ortodox în 2026

În Calendarul Ortodox 2026, Paștele catolic va fi sărbătorit pe 5 aprilie, iar Paștele ortodox pe 12 aprilie, din cauza diferențelor de calendar și de metodă de calcul.

În anul 2026, Paștele va fi sărbătorit la date diferite:

  • Paștele Ortodox: duminică, 12 aprilie 2026
  • Paștele Catolic: duminică, 5 aprilie 2026

Diferența este de o săptămână, situație frecvent întâlnită în calendarul creștin.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending