Botoșani, în topul județelor din România unde majoritatea populației nu are loc de muncă. Mii de oameni trăiesc din ajutor social și au maximum opt clase
În trei județe din România, majoritatea populației aptǎ de muncă nu are serviciu. În aceste zone sărace ale României, greul muncii, al taxelor și al prestațiilor sociale îl duce doar aproximativ 40%. Revoltător este faptul că o parte dintre cei care nu muncesc nu avut niciodată un loc de muncǎ, scrie Adevărul.
Multe județe din România sunt bântuite de sărăcie. În unele dintre acestea majoritatea populației nici măcar nu are salariu, adică nu muncește cu forme legale. În aceste condiții, oamenii nu plătesc taxe, impozite și nici nu beneficiază de asigurare medicală sau pensie. Sunt parte a unui cerc vicios al pauperității, înapoierii, viciilor și a lipsei de perspectivă în care se cufundă o bună parte din țara noastră. Conform statisticilor oficiale cea mai gravă situație din punct de vedere al ocupării forței de muncă este în trei județe din România. Este vorba despre Botoșani, Giurgiu și Călărași. În aceste județe, spun cifrele oficiale, majoritatea populației nu are serviciu, salariu și nici asigurare medicală. Tot greul, în Botoșani, Giurgiu și Călărași, cade pe umerii a 40% din populație, singurii plătitori de taxe. Cea mai gravă situație este în județul Giurgiu, acolo unde doar 41.4% din populația bună de muncă are un serviciu. Restul de 59% stau degeaba. Adică nu au serviciu în mod oficial. Penultimul loc este ocupat de Călărași cu o rată de ocupare a forței de muncă de 43.2%. Iar locul trei de la coadă este adjudecat de județul Botoșani, cu o rată de ocupare de numai 43.7%, la o distanță infimă față de Călărași.
Județul pensionarilor și al oamenilor fără venit
Botoșaniul este un județ cu potențial, mai ales agricol, cultural și turistic. Cu toate acestea face parte din categoria celor mai sărace județe din România. Iar sărăcia nu se leagă de lipsa resurselor, ci de o adevărată dramă socială prin care trece județul. Peste 60% din populație trăiește în mediul rural. O bună parte a sătenilor trăiesc exclusiv din agricultura de subzistență și creșterea animalelor. În majoritatea comunelor nu există altă perspectivă, nici agenți economici importanți, nici fabrici sau orice altă formă de a-și câștiga pâinea. Cel mult câteva magazine sătești, birturi și în cel mai bun caz mari fermieri care angajează, evident tot în agricultură și zootehnie. În unele sate ale Botoșaniului, sărăcia și lipsa de perspectivă se îmbină într-un mod dramatic cu viciile și lipsa educației sanitare în primul rând. De altfel, sunt comune care nu au nici măcar medic de familie, darămite spitale sau dispensare. Sunt și cazuri fericite de edili implicați, cu proiecte sociale bune, dar acestea sunt rare, relatează Adevărul.
Satele sunt îmbătrânite FOTO Cosmin Zamfirache
Statisticile oficiale vin să confirme situația dramatică. În județul Botoșani, peste 72% din populație este formată din pensionari. Adică, o societate profund îmbătrânită. Majoritatea tinerilor de la țară, fără nicio perspectivă de loc de muncă, fără să se poată întreține au plecat masiv în străinătate, lăsând satele aproape goale. Doar 25% din populația Botoșaniului este activă, adică duce greul economiei județene. Tabloul economic poate fi completat cu faptul că, la Botoșani, statul este principalul angajator. Statisticile de la AJOFM vin în completare și arată că, de fapt, singurii oameni care muncesc legal, la Botoșani, sunt mult mai puțini. Astfel, din 25% forță activă doar 40% muncesc. Unii nu au nici măcar ajutor social. Peste 47.000 de botoșăneni nu au serviciu și implicit nu au nici salariu.
”Șefule, trăiește lumea din ce apucă! Nu se merită să bați drumul pentru trei leuți”
Așa cum arată și asistenții sociali de pe la primăriile din județul Botoșani, sărăcia se îmbină cu viciile. O parte a celor care stau degeaba sau merg la muncă cu ziua, la negru, prin sat, pentru cel mult 100 de lei, sunt și consumatori de alcool, dar și de tutun. „Sunt persoane care, pe lângă sărăcie, încep să aibă vicii, adică mai ales consum de alcool. Și de acolo încep și problemele în familie, cu copii, certuri, și alte și alte probleme. Ei nu înțeleg că-și fac rău cu mâna lor”, spune Elena Vechiu, asistent social din comuna Dobârceni. Deși au fost făcute, prin intermediul AJOFM, în colaborare cu primăriile, burse ale locurilor de muncă pe la țară, prea puțini dintre cei fără loc de muncă s-au prezentat. Nici măcar pentru locurile de muncă pentru necalificați, unde nu era nevoie nici de studii, nici de experiență. ”De multe ori, este o distanță mare față de oraș, dar ar putea exista condiții pentru navetă în zonele urbane. Mulți însă ajung să se complacă în situația pe care o au. Nu sunt deschiși să meargă către oraș, să facă navetă, să încerce altceva. Și cu cei de la AJOFM am încercat mai multe acțiuni prin care să beneficieze de calificări, să găsească loc de muncă, măcar necalificați, să aibă un venit, dar ei tot da, da…și nu mai merg. Preferă să stea așa”, adaugă asistentul social de la Dobârceni. Oamenii din sate spun că munca la oraș, de exemplu, nu are niciun avantaj, scrie Adevărul.
Publicitate
Multi oameni trăiesc din agricultură FOTO Cosmin Zamfirache
Principalul impediment ar fi distanța și salariile mici. Preferă să rămână la țară, să crească câteva păsări, poate o vacă, în cel mai bun caz. Și muncă cu ziua, când foamea bate la ușă. ”Șefule, trăiește lumea din ce apucă! Nu se merită să bați drumul pentru trei leuți. Salariul mic și mai dai bani și pe drum, mai un pachet ceva. Nu se merită. Ce iei pe mere, dai pe pere”, spune un sătean din zona Dângeniului. Un altul, din zona Costești, aproape de municipiul Botoșani, spune că preferă să crească păsări și ce animale poate, eventual să cultive legume în grădină.
”Dacă eu mă duc la muncă la oraș, și mai ține acolo și 10 ore, până ajung acasă, cine are grijă de animale și grădină. Femeia îi cu copiii, nu poate face muncin grele. Prețurile sunt mari la mâncare, dacă mă apuc a cumpăra ies mai sărac. Mai bine aici la țară, mâncare este. Bani, dintr-o alocație, mai fac o trebușoară și iese un ban”, spune localnicul. Șefii de la AJOFM recunosc că există o problemă cu transportul public în județ. Adică sunt multe comune unde oamenii nu pot ajunge la programul de lucru, din cauza orarului autobuzelor. „În ceea ce privește accesul persoanelor la un loc de muncă, un impediment este incoerența transportului public la nivel județean. Există foarte puține trasee, foarte puține localități a căror locuitori au asigurat transportul pentru Municipiul Botoșani, sau Municipiul Dorohoi, pentur a putea realiza un program normal de muncă”, precizează Anca Apăvăloaie, șefa Agenției Județene pentru Ocuparea Forței de Muncă Botoșani.
Fără carte, fără parte
Problema este agravată și de faptul că, mai ales în mediul rural, puțini localnici au un nivel de educație ridicat. Statisticile arată că aproximativ 80% dintre cei care nu au serviciu, dar trăiesc cu ajutor social, au cel mult opt clase. 813 botoșăneni nu au nici măcar patru clase. În aceste condiții, nu au nici măcar șansa unor cursuri de calificare.
Majoritatea oamenilor de la sat trăiesc din agricultură FOTO Cosmin Zamfirache
„La finalul lunii august aveam peste 4600 de persoane înregistrate în evidențele noastre. Dintre acestea 852 sunt beneficiari de indemnizație, sunt acele persoane care beneficiază de protecție socială, șomerii indemnizați. Însă din cele 3717 care nu sunt indemnizate, 2782 sunt beneficiari de venit minim de incluziune, acel ajutor social, cum este cunoscut ca sintagmă. Din aceste 2782, 2282 de persoane au absolvit opt sau mai puțin de opt clase. Sunt mai mult de 80%. Ei sunt în evidență pentru a beneficia de măsuri active pentru a fi incluși în câmpul muncii. Dar aceste persoane nu dețin o calificare. Dat fiind nivelul de sutdiu nu pot accede la cursuri de calificare de nivel 2 sau 4, care să le permită o meserie care este mai bine plătită”, spune Anca Apăvăloaie, director AJOFM Botoșani. Șocant este faptul că doar 835 de persoane din cele 2782, bune de muncă, dar cu ajutor social, au avut vreodată contract de muncă. Restul de aproximativ 1900 nu au muncit niciodată în viața lor. Unii nici măcar până la vârsta de 50 de ani.
Șefii de la AJOFM spun că, din nefericire, în județ puține autoritățile locale se implică la nivel social pentru a diminua această dramă economică și socială. ”Toate aceste investiții în infrastructură, ale autorităților locale sunt benefice dar este foarte bine și este la fel de important și această aplecare către persoanele care vor un loc de muncă, care vor să aibă un venit, ca urmare a muncii lor. Nu numai către asistatul social . Există reprezentanți ai primăriilor care au o aplecare către partea asta umană, socială, cu proiecte finanțate din fondul social european pentru această problematică a ocupării, proiecte pentru informare, consiliere, formare profesională, au finanțat planuri de afaceri care au dus la inființarea de start-up-uri, întreprinderi de economie socială, sau simple societăți. Însă nu în toate comunitățile există același interes. În mai puține comunități se întâmplă aceste lucruri pozitive”, adaugă Anca Apăvăloaie.
ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.
O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist
„România literară” nr. 50 din 28 noiembrie 2025. Carmen Brăgaru publică articolul „Renașterea Miorcanilor”. Rețin: 1. „De curând, în prezența autorităților locale și județene, Conacul Pillăteștilor din Miorcani și-a redeschis porțile. Domeniul, cumpărat de botoșăneanul Nicolae Pillat (bunicul poetului) pe la 1850 de la un membru al familiei Suțu, a fost moștenit în 1883 de parlamentarul Ion N. Pillat (tatăl poetului), care a ridicat conacul de astyăzi pe ruinele vechii case boierești, existent pe la 1830 – 1833. După ce l-a administrat o vreme, l-a cedat celui dintâi născut, poetul Ion Pillat, ajuns deputat de Dorohoi, care se considera moldovean, „mai ales ca temperament poetic și ca tendință general a firii mele adânci”; 2. „După moartea prematură, din aprilie 1945, a fost moștenit de fiul său, Dinu Pillat, care în vara și toamna lui 1948, dat afară din serviciu și lipsit de mijloace de trai, a încercat refacerea conacului și a moșiei, pentru a-și întreține familia”; 3. „La sfârșitul aceluiași an 1948, imobilul și terenul au fost naționalizate de regimil comunist, clădirea fiind transformată într-o secție a Spitalului Darabani”; 4. „După 1989, conacul nu a avut o soartă mai bună, fiind exploatat impropriu, trecând printr-o devastare în 2001 și sfârșind prin a fi închis și lăsat o vreme în paragină”; 5. „În annul 2002, moștenitoarele Cornelia și Monica Pillat, au donat clădirea și anexele (curtea, livada, pădurea, iazul și alte terenuri) Arhiepiscopiei Iașilor, s-a implementat un amplu proiect de reabilitare, modernizare și dotare a clădirii Conacului „Ion Pillat”;
„România literară” nr. 50 din 28 noiembrie 2025. La pagina 19 este publicat poemul „Toamnă la Miorcani” de Ion Pillat. Scrie Carmen Brăgaru:„Ion Pillat a nemurit în versuri acest biet sat uitat de lume. Nu este vorba numai despre celebrul volum intitulat „Satul meu”, monografia lirică a oamenilor și locurilor, cuprinsă în 54 de poezii a câte două catrene. Scriind în acest spațiu mai cu spor decât decât în orice altă parte (aproape malgre soi, cum va declara la un moment dat), pentru că își găsea liniștea necesară creației și se conecta la rădăcinile spiritual ale strămoșilor, va avea la bilanț o recoltă bogată: 193 de poezii, dintre care 86 închinate locurilor, 4 inspirate de Miorcani, dar redactate la București, 86 scrise acolo, dar inspirate de alte spații și trăiri, iar 17 revăzute sau finisate, după ciorne schițate altundeva”. Rețin ultimele 6 versuri din „Toamnă la Miorcani”: „Poate-un om atunci să vină să-mi culeagă câte-un vers/ Cum din prun culegi o prună fără-a te opri din mers,/ Însetat mi-o soarbe poate din cuvinte alinarea,/ O să-i pară – cine știe – mai puțin amară sarea/ Lacrimilor sale-n drumul de dureri și dor ascuns…/ Binecuvântarea asta de mi-o dai, va fi de-ajuns.”;
„România literară” nr. 50 din 28 noiembrie 2025. Toma Pavel își încheie „nuanțele” sale privind „Literature ca joc” oprindu-se la ”Luceafărul” lui Eminescu: „… în „Luceafărul” lui Eminescu, prea frumoasa fată „din rude mari împărătești” îi cere astruluio îndrăgostit de ea să se coboare pe pământ, să fie muritor ca ea. Atunci, numai atunci ea l-ar iubi și i s-ar dărui. Da, voi fi al tău, voi renunța la nemurire, îi promite astrul plecând „din locul lui de sus” spre Creatorul lumii. Între timp la palatal unde trăiește tânăra prințesă, Cătălin, un paj „ce poartă pas cu pas/ a-mpărătesei rochii,/ Băiat din flori și de pripas/ Dar îndrăzneț cu ochii”, o vede, o admiră și încearcă să o seducă. Rostindu-i numele -= Cătălina – pentru prima oară, poemul ne previne că cei doi tineri au ceva în comun. Când pajul încearcă să o sărute, ea îi mărturisește că se ssimte atrasă de luceaqfăr. Cătălin, dibaci, îi promite să o învețe „din bob cu bob amorul” și îi explică tehnica îmbrățișării: „Câng ți-oi întinde brațul stâng/ Să mă cuprinzi cu brațul/ Și ochii tăi nemișcători/ Sub ochii mei rămâie…/ Se te înalț de subțiori/ Te-nalță din călcâie”, gesturi care convoacă bucuria de a trăi: „Când fața mea se pleacă-n jos/ În sus rămâi cu fața,/ Să ne privim nesățios/ Și dulce toată viața.” (…) Departe de ei, luceafărul zboară lăsând în urmă limitele universului”.
Concluzia lui Toma Pavel: „Greu să nu luăm partea luceafărului, să nu-i preamărim izolarea și mândria. Jocul literar ne îngăduie însă ba chiar ne îndeamnă să-i ascultăm și pe cei doi tineri. Nu se află ei pe această lume? Nu înseamnă asta să înaintezi pe calea vieții tale, o cale demult croită, alteori diferită, riscată poate, dar TOT A TA PRINTRE AI TĂI, alături de alte ființa umane? Căldura, bucuria aproape de tine, nu e la fel de minunată, dacă nu chiar mai minunată ca adorația viselor abstracte, reci”;
În ziua Epifaniei, în ziua în care cerul s-a deschis peste Iordan, peste o familie de preot s-a prăbușit un cer întunecat. Un accident cumplit. Fără avertisment. Fără milă. Soția părintelui Ioan Cosma și copiii lui – zdrobiți într-o clipă care a schimbat totul.
Matei, un adolescent… nu un prunc, nu un bătrân obosit de viață, ci un tânăr cu vise, cu pași înainte, cu viața abia începută, a plecat la Domnul. Un copil mare. Un suflet viu. O inimă care bătea tare. Și acum… tăcere. O tăcere care urlă.
Mama, Diana, și copiii – Xenia, Iustin, Alexe și Filoftea – se află în continuare într-o stare critică. Între viață și moarte. Între speranță și disperare. Între lacrimă și rugăciune. Fiecare minut apasă. Fiecare clipă arde.
Fraților, aceasta nu este o încercare obișnuită.
Este chin.
Este durere.
Este neputință.
Este lacrimă fără sfârșit.
Un preot care poate mângâia pe alții, dar acum nu mai are cine să-l mângâie.
Un tată care și-a pierdut fiul adolescent, nu în boală, nu în timp, ci într-o fracțiune de secundă.
O mamă care luptă pentru viață, în timp ce casa ei s-a umplut de plâns.
Copii care luptă cu trupurile frânte, iar cerul pare departe.
Aceasta este o Golgota adevărată.
Nu una simbolică.
Nu una din cuvinte.
Una din sânge, lacrimi și nopți fără somn.
De aceea vă rugăm, nu formal, nu din obligație, ci cu zdrobire de inimă:
cădeți în genunchi.
Opriți-vă din zgomot.
Lăsați deoparte explicațiile.
Rugați-vă.
Strigați către Dumnezeu.
Plângeți pentru cei care nu mai pot plânge.
Pentru Matei, adolescentul plecat prea devreme.
Pentru Ioan Cosma, tatăl rămas în fața unei cruci inimaginabile.
Pentru Diana, mama care se zbate între cer și pământ.
Pentru copiii care încă luptă pentru viață.
Fraților, dacă rugăciunea noastră nu este acum fierbinte, atunci când?
Dacă lacrima noastră nu curge acum, atunci pentru cine?
Doamne, nu mai avem argumente.
Avem doar durere.
Avem doar strigăt.
Avem doar credința că Tu poți face ce omul nu mai poate.
Doamne, miluiește!
Doamne, nu-i lăsa!
Doamne, nu ne lăsa!”
Acesta este apelul făcut de obștea Mănăstirii „Piatra Tăieturii”, dar pe paginile mai multor biserici din Suceava, dar și alte județe, credincioșii sunt chemați la o faptă de milostenie creștinească și să implore mila lui Dumnezeu.
Accidentul a avut loc marți, 6 ianuarie 2026, în jurul orei 10:30. O femeie de 38 de ani din Vatra Dornei conducea un autoturism pe DN17B. Într-o curbă la stânga, nu a adaptat viteza, a pierdut controlul direcției, a părăsit partea carosabilă, a rupt parapetul de protecție al unui pod peste râul Bistrița și vehiculul a căzut în albia râului de la o înălțime de aproximativ 6 metri.
În autoturism se aflau șase persoane: conducătoarea auto, un adolescent de 16 ani pe locul din dreapta față și patru minori pe bancheta din spate. Toate victimele au fost transportate la unități medicale pentru îngrijiri de specialitate.
Din păcate, unul dintre minori, în vârstă de 14 ani, a decedat în spital în jurul orei 17:00. Ceilalți doi minori răniți grav sunt în stare stabilă, sub supraveghere medicală intensivă.
A doua zi după Botezul Domnului, Biserica Ortodoxă îl prăznuiește pe Sfântul Proroc Ioan Botezătorul, cel care L-a botezat pe Mântuitorul Iisus Hristos în apele Iordanului. Este o sărbătoare veche, rânduită încă din primele veacuri creștine, ca semn de cinstire față de cel care a avut misiunea unică de a pregăti venirea Domnului.
Sărbătoarea a fost trăită cu intensitate și la Biserica „Sfântul Ioan Botezătorul” din municipiul Botoșani, unde hramul a adunat numeroși credincioși. Evenimentele au început marți seara, cu săvârșirea Vecerniei Mari cu Litie. Lăcașul de cult din cartierul Stejari a devenit neîncăpător, semn al evlaviei botoșănenilor veniți din toate zonele orașului pentru a-l cinsti pe Sfântul Ioan.
Alături de părintele protopop Petru Fercal, parohul bisericii, au slujit numeroși preoți din oraș, dar și stareți ai mănăstirilor din zonă: arhimandritul Ioan Harpa, starețul Mănăstirii Popăuți, arhimandritul Teodosie Pleșca, starețul Mănăstirii Zosin, precum și arhimandritul Calinic Chirvase, starețul Mănăstirii Coșula și arhimandritul Ghedeon Huțanașu, starețul Mănăstirii Sihăstria Voronei. Prezența acestora a dat un plus de solemnitate momentului.
Răspunsurile la strană au fost oferite de Corul Bisericii „Sfântul Ioan Botezătorul”, ai cărui membri au purtat costume populare moldovenești. Imaginea creată a dus cu gândul la vremuri de demult, când credința era trăită simplu, dar profund, și făcea parte firesc din viața comunității.
La finalul slujbei, prin rugăciunea Litiei, arhimandritul Ioan Harpa a binecuvântat pâinea, grâul, vinul și untdelemnul, iar apoi a rostit un cuvânt de învățătură emoționant, care a atins inimile celor prezenți.
Sărbătoarea a continuat în ziua de prăznuire a Sfântului Ioan Botezătorul, cu Sfânta Liturghie, oficiată în sobor. Alături de părintele Petru Fercal s-a aflat protopopul Adrian Chirvase, venit de la Vaslui, precum și părintele Petru Chirvase și arhimandritul Calinic Chirvase. Corul bisericii, coordonat de doctorandul Gheorghiță Bulboacă, a dat din nou răspunsurile liturgice.
Publicitate
Predica a fost rostită de părintele protopop Adrian Chirvase, care a vorbit despre rolul Sfântului Ioan Botezătorul în istoria mântuirii, despre viața sa curată, despre curajul și credința lui, subliniind faptul că Sfântul Ioan este un ocrotitor puternic al credincioșilor în momentele grele ale vieții.
Hramul s-a încheiat într-o atmosferă caldă, cu o agapă frățească, prilej de bucurie pentru preoți și credincioși, așa cum se cuvine într-o zi de mare sărbătoare, în parohia păstorită de părintele protopop Petru Fercal, unde inima credinței bate neîncetat și dorul de Dumnezeu este din ce în ce mai aprins.
Mesaje de Sfântul Ioan. Pe 7 ianuarie, credincioșii îl sărbătoresc pe Sfântul Ioan, unul dintre cei mai cunoscuți sfinți. Cu această ocazie, peste 2 milioane de români își celebrează ziua de nume.
Indiferent că este vorba despre familie, prieteni sau colegi, mai jos găsiți cele mai frumoase mesaje pentru a le ura „La mulți ani”.
Sfântul Ioan Botezătorul s-a născut în cetatea Orini, în familia preotului Zaharia. Mama sa, Elisabeta, era descendentă a seminției lui
Aaron.
Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul a fost vestită preotului Zaharia de către îngerul Gavriil, în timp ce acesta slujea la templu.
Mesaje religioase de transmis celor dragi
De Sf. Ioan, cei dragi să te înconjoare cu căldura sufletelor lor, iar fericirea să te îmbrățișeze în această zi specială. La mulți ani!
Fie ca toate împlinirile frumoase, sănătatea și lumina acestei sărbători să te însoțească pretutindeni. La mulți ani de Sf. Ioan!
Astăzi sufletul tău să fie plin de pace și bucurie, iar fiecare clipă să te apropie de liniștea interioară. La mulți ani!
Fie ca binecuvântarea Sfântului Ioan să te însoțească în fiecare zi și să-ți umple viața de lumină și iubire.
Să ai parte de o zi plină de zâmbete, dragoste și momente speciale alături de cei dragi. La mulți ani de Sf. Ioan!
Astăzi e ziua ta de nume și îți doresc ca fericirea să te însoțească la fiecare pas și rugăciunile tale să fie ascultate.
Fie ca Sfântul Ioan să-ți călăuzească pașii și să-ți aducă sănătate, noroc și bucurii fără sfârșit. La mulți ani!
În această zi sfântă, să simți dragostea și grija celor apropiați și binecuvântarea divină. La mulți ani!
Fie ca lumina Sfântului Ioan să-ți încălzească sufletul și să-ți aducă pace în inimă. La mulți ani binecuvântați!
Astăzi sărbătorim nu doar numele tău, ci și frumusețea și bunătatea sufletului tău. La mulți ani!
De Sf. Ioan, să simți căldura prieteniei și iubirii celor dragi și să ai o zi memorabilă.
Fie ca fiecare zi a vieții tale să fie la fel de luminoasă și plină de har ca această zi de sărbătoare. La mulți ani!
În ziua numelui tău, să fii înconjurat/ă de pace, iubire și binecuvântările Sfântului Ioan.
Să ai parte de momente frumoase, de sănătate și de tot ce-ți dorești sufletul. La mulți ani de Sf. Ioan!
Fie ca această zi specială să-ți aducă zâmbete și clipe de neuitat, alături de cei dragi.
De Sf. Ioan, să fii răsfățat/ă cu bucurii, iubire și har divin la fiecare pas. La mulți ani!
Fie ca binecuvântarea Sfântului Ioan să se reverse asupra ta și să-ți lumineze întreaga viață.
Astăzi, în ziua numelui tău, să simți iubirea și respectul tuturor celor care te prețuiesc. La mulți ani!
Să ai o zi minunată, plină de har, liniște și momente care să-ți încălzească inima. La mulți ani de Sf. Ioan!
În această zi sfântă, să simți că ești protejat/ă și că viața ta este plină de binecuvântări. La mulți ani!
Mesaje de Sfântul Ioan pentru prieteni
La mulți ani de Sfântul Ioan! Fie ca prietenia noastră să fie mereu la fel de puternică și plină de bucurie.
Să ai o zi minunată, plină de zâmbete, râsete și momente de neuitat. La mulți ani, prieten drag!
Fie ca Sfântul Ioan să-ți aducă pace în suflet și fericire în fiecare clipă. La mulți ani!
Prieten drag, să te bucuri de această zi specială și să fii înconjurat de oameni care te iubesc.
La mulți ani! Să ai parte de sănătate, bucurii și clipe de neuitat alături de cei dragi.
În ziua ta de nume, să simți că prietenia și iubirea celor din jur te însoțesc la fiecare pas.
La mulți ani, prietene! Fie ca această zi să-ți aducă doar momente frumoase și amintiri de neuitat.
Să fii mereu fericit, sănătos și plin de energie bună! La mulți ani de Sfântul Ioan!
La mulți ani, drag prieten! Fie ca fiecare zi să-ți fie plină de râsete și binecuvântări.
Astăzi e ziua ta, așa că râzi, bucură-te și lasă grijile deoparte! La mulți ani!
Fie ca prietenia noastră să fie mereu o sursă de sprijin și bucurie. La mulți ani!
Să ai parte de o zi de nume plină de surprize plăcute și zâmbete sincere. La mulți ani, prietene!
La mulți ani! Fie ca această sărbătoare să-ți aducă liniște, dragoste și momente memorabile.
Prieten drag, să te bucuri din plin de această zi și să știi că te apreciez nespus!
La mulți ani! Fie ca lumina și binecuvântarea Sfântului Ioan să te însoțească mereu.
Să ai parte de o zi plină de veselie, prietenie și zâmbete care să-ți încălzească inima.
Prieten drag, să simți iubirea celor din jur și bucuria fiecărei clipe astăzi. La mulți ani!
La mulți ani de Sfântul Ioan! Să te însoțească mereu optimismul și voia bună.
Astăzi sărbătorim ziua ta de nume și îmi doresc să fie una memorabilă, plină de râsete și voie bună!
Fie ca ziua ta să fie la fel de minunată și luminoasă precum prietenia noastră. La mulți ani!
La mulți ani, prietene! Fie ca toate dorințele tale bune să devină realitate astăzi.
Să ai parte de momente speciale și să simți că ești iubit și apreciat. La mulți ani!
Prieten drag, fie ca Sfântul Ioan să-ți aducă sănătate, noroc și bucurii fără sfârșit.
La mulți ani! Să ai o zi de nume veselă, plină de râsete și prieteni buni aproape.
Fie ca ziua ta să fie presărată cu surprize plăcute și clipe de neuitat. La mulți ani, prietene!
Prieten drag, să simți că ești special și apreciat astăzi, așa cum meriți! La mulți ani!
La mulți ani! Să ai parte de zile luminoase, prieteni adevărați și momente de neuitat.
Fie ca fiecare zi să-ți aducă motive să zâmbești și să fii fericit. La mulți ani de Sfântul Ioan!
Prieten drag, să fii înconjurat de oameni dragi și zâmbete sincere în această zi specială.
La mulți ani! Să ai parte de o zi de nume minunată și să știi că prietenia noastră e mereu aici pentru tine.
Mesaje pentru familie: părinți, frați, surori, bunici
La mulți ani de Sfântul Ioan! Fie ca această zi să aducă în casa voastră pace, iubire și sănătate.
Dragă familie, să simțiți azi căldura, bucuria și binecuvântarea Sfântului Ioan în fiecare clipă.
Fie ca Sfântul Ioan să vă protejeze și să vă călăuzească pașii în fiecare zi. La mulți ani, dragi ai mei!
La mulți ani! Să aveți parte de sănătate, armonie și momente pline de iubire în familie.
De Sfântul Ioan, să fie casa voastră plină de râsete, liniște și căldura celor dragi.
La mulți ani, dragi părinți! Fie ca Sfântul Ioan să vă ocrotească și să vă aducă bucurie în suflet.
Dragă frate/soră, fie ca această zi să-ți umple inima de fericire și binecuvântarea Sfântului Ioan să fie mereu cu tine.
La mulți ani, bunici! Să fiți înconjurați mereu de dragoste, sănătate și fericire.
Fie ca fiecare zi a familiei noastre să fie binecuvântată și plină de iubire divină. La mulți ani de Sfântul Ioan!
La mulți ani! Să aveți parte de clipe minunate împreună și de protecția Sfântului Ioan în fiecare zi.
De Sf. Ioan, să vă bucurați de sănătate, iubire și momente de neuitat alături de cei dragi.
La mulți ani, familie dragă! Fie ca lumina și binecuvântarea Sfântului Ioan să vă însoțească mereu.
Să fie această zi plină de zâmbete, voie bună și îmbrățișări calde pentru întreaga familie.
La mulți ani, părinți și frați! Fie ca Sfântul Ioan să vă aducă liniște, bucurii și iubire.
Dragă familie, să simțiți azi cât de prețioși sunteți unii pentru alții și cât de mult vă iubește Dumnezeu.
La mulți ani de Sf. Ioan! Fie ca fiecare zi petrecută împreună să fie o binecuvântare.
Să aveți o zi de nume minunată, plină de căldură, râsete și clipe magice în familie.
La mulți ani! Fie ca familia voastră să fie mereu unită și protejată de harul divin.
Dragii mei, fie ca Sfântul Ioan să vă aducă sănătate, bucurie și iubire fără margini.
La mulți ani, familie dragă! Să fiți înconjurați mereu de pace, iubire și bunătate.
De Sfântul Ioan, să simțiți binecuvântarea lui în fiecare moment al vieții și să vă bucurați împreună de ea.
La mulți ani! Să aveți parte de o zi de nume magică, plină de momente frumoase și amintiri neprețuite.
Dragă familie, fie ca iubirea și armonia să vă însoțească mereu și să vă aducă fericire.
La mulți ani de Sfântul Ioan! Să aveți sănătate, zâmbete și momente speciale împreună.
Fie ca fiecare zi să fie binecuvântată și plină de iubire în familia noastră. La mulți ani!
La mulți ani, familie dragă! Să simțiți în fiecare zi că sunteți protejați și iubiți de Dumnezeu.
De Sf. Ioan, să aveți parte de clipe de bucurie alături de cei dragi și să vă simțiți binecuvântați.
La mulți ani! Fie ca această zi să fie începutul unui an plin de sănătate, iubire și fericire.
Dragă familie, să vă fie casa mereu plină de lumină, zâmbete și iubire sinceră. La mulți ani!
La mulți ani de Sfântul Ioan! Fie ca harul și protecția Sfântului Ioan să fie cu voi mereu și să vă aducă pace și bucurie în suflet.