Connect with us

Eveniment

Botoșani: Funcționari ai Gărzii de Mediu și Agenției pentru Protecția Mediului, trimiși în judecată de DNA pentru corupție

Publicat

Publicitate

Procurorii Serviciului Teritorial Suceava din cadrul Direcției Naționale Anticorupție au dispus trimiterea în judecată, în stare de libertate, a 26 de persoane fizice și juridice într-un dosar privind săvârșirea unor fapte de dare și luare de mită, abuz în serviciu sau fals intelectual, se arată într-un comunicat de presă transmis, miercuri, de DNA.

Printre persoanele trimise în judecată se află și comisari ai Gărzii Naționale de Mediu Botoșani și angajați ai Agenției pentru Protecția Mediului Botoșani, în legătură cu protejarea intereselor unor firme care nu respectau normele de mediu.

Potrivit DNA, un comisar de mediu în cadrul Gărzii Naționale de Mediu – Comisariatul Județean Botoșani, a fost trimis în judecată pentru săvârșirea a 11 infracțiuni de luare de mită, dar și pentru abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, infracțiuni de fals intelectual, instigare la fals în înscrisuri sub semnătură privată sau folosirea, în orice mod, direct sau indirect, de informații ce nu sunt destinate publicității ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informații, în scopul obținerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri ori alte foloase necuvenite în formă continuată (14 acte materiale), precum și complicitate la infracțiunea menționată.

De asemenea, un alt comisar de mediu este acuzat de săvârșirea a șapte infracțiuni de luare de mită, șapte infracțiuni de abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, șapte infracțiuni de fals intelectual, precum și de folosirea, în orice mod, direct sau indirect, de informații ce nu sunt destinate publicității ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informații, în scopul obținerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri ori alte foloase necuvenite în formă continuată (3 acte materiale), precum și complicitate la infracțiunea menționată.

Un comisar de mediu este acuzat de săvârșirea a patru infracțiuni de abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, trei infracțiuni de fals intelectual, precum și de instigare la fals în înscrisuri sub semnătură privată sau folosirea, în orice mod, direct sau indirect, de informații ce nu sunt destinate publicității ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informații, în scopul obținerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri ori alte foloase necuvenite.

Un altul, tot de la Garda de Mediu, a fost trimis în judecată pentru două infracțiuni de abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit și 2 infracțiuni de fals intelectual.

Publicitate

Un comisar de mediu în cadrul Gărzii Naționale de Mediu este acuzat de două infracțiuni de abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit și două infracțiuni de fals intelectual, în timp ce o colegă a sa este acuzată de săvârșirea infracțiunilor de abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit și fals intelectual.

Totodată, un consilier în cadrul Agenției pentru Protecția Mediului (APM) Botoșani este acuzat de săvârșirea a două infracțiuni de luare de mită în formă continuată și o complicitate la luare de mită, trafic de influență, abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit (două în formă simplă și una în formă continuată – 6 acte materiale), fals intelectual (două infracțiuni în formă simplă, una în formă continuată și sub forma instigării), precum și de folosirea, în orice mod, direct sau indirect, de informații ce nu sunt destinate publicității ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informații, în scopul obținerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri ori alte foloase necuvenite.

O altă angajată a APM, care era șef serviciu Serviciu Avize, Acorduri, Autorizații în cadrul Agenției pentru Protecția Mediului Botoșani, este trimisă în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de participație improprie sub forma instigării la infracțiunea la fals intelectual.

În același dosar, primarul comunei Mihălășeni a fost trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de dare de mită.

Doi administratori al unor societăți comerciale sunt și ei cercetați pentru săvârșirea unor infracțiuni de complicitate la abuz în serviciu cu obținere de foloase necuvenite, infracțiuni de complicitate la fals intelectual, fals în înscrisuri sub semnătură privată și dare de mită

De asemenea, șase firme și reprezentanții acestora sunt acuzați de săvârșirea infracțiunii de dare de mită în formă simplă sau continuată.

Anterior, în cauză, procurorii anticorupție au încheiat trei acorduri de recunoaștere a vinovăției cu o firmă și două persoane fizice, care erau acuzate de săvârșirea infracțiunii de dare de mită.

Potrivit DNA, în perioada aprilie – octombrie 2022, inculpații menționați mai sus, funcționari publici în cadrul Gărzii Naționale de Mediu, Comisariatul Județean Botoșani și Agenției pentru Protecția Mediului Botoșani, și-ar fi îndeplinit în mod defectuos îndatoririle de serviciu, prin încălcarea dispozițiilor legale, în contextul activităților de inspecție și control desfășurate în domeniul protecției mediului la diverși agenți economici și unități administrativ – teritoriale (comisari de mediu) ori în contextul activității de emitere/ revizuire/ acordare viza anuală. Cât și de urmărire a îndeplinirii cerințelor legislației de mediu din actele de reglementare(angajați în cadrul Agenției pentru Protecția Mediului).

Concret, aceștia ar fi omis să ateste în documentația de control întocmită, cu ocazia controalelor efectuate, toate faptele de încălcare a legislației de mediu ori ar fi atestat aspecte necorespunzătoare adevărului cu privire la neconformități/ încălcări ale legislației de mediu identificate, pentru care nu ar fi aplicate sancțiunile legale.

De exemplu, inculpații, funcționari publici, nu ar fi aplicat sancțiunile corespunzătoare în cazul unor incendii de vegetație despre care cunoșteau că ar fi fost provocate intenționat, în aceeași manieră procedând și în cazul unor depozitări nelegale de deșeuri din construcții și demolări ori în ceea ce privește evidența necorespunzătoare a uleiurilor uzate și a produselor chimice utilizate.

”În același context, o parte dintre inculpați ar fi permis accesul la informații ce nu sunt destinate publicității unor agenți economici pe care i-ar fi anunțat cu privire la sesizările/ controalele care îi vizau ori alte controale tematice/ inopinate care urmau să se desfășoare. În plus, pentru ‘serviciile’ oferite în sensul anterior menționate, inculpații (…), în calitate de comisari de mediu, ar fi pretins și primit, în mod direct sau prin intermediar, sume de bani sau alte foloase necuvenite, între 300 – 1.000 lei, precum și alte foloase necuvenite (de exemplu trei tone de deșeuri material lemnos, 500 kg grâu etc.). Din probele administrate în cauză a mai rezultat că exista o legătură strânsă între inculpații funcționari din cadrul Gărzii Naționale de Mediu, Comisariatul Județean Botoșani și inculpații angajați din cadrul Agenției pentru Protecția Mediului Botoșani (autoritatea competentă să emită acte de reglementare), respectiv cu inculpata (…), șef serviciu Serviciu Avize, Acorduri, Autorizații în cadrul Agenției pentru Protecția Mediului Botoșani și (…), consilier în cadrul Agenției pentru Protecția Mediului Botoșani, în vederea sprijinirii societăților controlate, astfel încât să fie urgentate demersurile necesare pentru obținerea autorizațiilor de mediu ori pentru a evita eventuala suspendare a autorizațiilor, în caz de nereguli”, se arată în comunicat.

Concret, în lunile septembrie-octombrie 2022, consilierul în cadrul Agenției pentru Protecția Mediului Botoșani ar fi pretins de la diferiți agenți economici, prin reprezentanții acestora ori în contextul unor cereri formulate pentru proiecte proprii sau pentru persoane apropiate acestora, foloase care nu i se cuvin, respectiv mașini uzate care să corespundă cerințelor pentru obținerea reducerii la achiziția unei mașini noi prin programul rabla, în final funcționarul primind, de la doi agenți economici, documente pentru două mașini uzate, în legătură cu emiterea/ revizuirea/ acordarea vizei anuale, a autorizației de mediu, pentru a nu suspenda autorizația de mediu ori în schimbul avertizării asupra unor controale inopinate. De asemenea, inculpatul ar mai fi pretins și primit o sumă de bani și foloase necuvenite de la un agent economic pentru emiterea autorizației de mediu.

În plus, el le-ar fi oferit ”ajutor” unora dintre reprezentanții agenților economici, prin atestarea de aspecte necorespunzătoare adevărului în conținutul documentației necesare obținerii avizelor de mediu.

În acest dosar s-au dispus măsuri asiguratorii asupra bunurilor mobile și imobile deținute de inculpați în vederea confiscării speciale și a recuperării prejudiciilor.

Ministerul Mediului Apelor și Pădurilor s-a constituit parte civilă în cauză, în vederea recuperării prejudiciilor.

AGERPRES

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Economie

Programul Rabla: Data lansării și bugetul alocat pentru persoanele fizice, anunțate de ministrul Mediului

Publicat

Publicitate

Programul Rabla va începe imediat după adoptarea pachetului doi de măsuri fiscale, a anunțat joi ministrul Mediului, Diana Buzoianu. Bugetul alocat pentru persoanele fizice este de 200 de milioane de lei.

„Imediat ce va fi adoptat pachetul 2 de măsuri, vom putea să emitem Ordinul de ministru care stabilește valoarea voucherelor noi. După cele 10 zile de transparență, conform legii, programul poate fi lansat”, a explicat Diana Buzoianu, după ședința de Guvern.

Ministrul a precizat că platforma tehnică, criteriile de selecție și procesul de evaluare rămân neschimbate, astfel încât nu vor exista întârzieri din punct de vedere procedural.

Sursa: alba24.ro

Citeste mai mult

Eveniment

Trei metode de fraude informatice, care te lasă fără bani în cont. Polițiștii: Nu oferiți date

Publicat

Publicitate

Inspectoratul de Poliție atrage atenția cetățenilor să fie vigilenți în fața tentativelor de fraudă informatică, care s-au diversificat considerabil în ultima perioadă. Infractorii folosesc metode tot mai ingenioase pentru a obține date personale, informații bancare sau sume de bani sub pretexte false, prin mesaje, e-mailuri, apeluri telefonice sau site-uri clonă, scrie alba24.ro.

Subcomisarul Aurelian Bărbat, șeful Biroului pentru Combaterea Infracțiunilor contra Patrimonului și Grupări Infracționale din cadrul IPJ Alba, a vorbit despre mai multe tipuri de metode pe care le folosesc infractorii.

”Se observă o creștere consistentă a valorii prejudiciilor suferite de către victime. Acest aspect se datorează în mod special perfecționării și utilizării de către infractori a unor moduri de operare mult mai elaborate, care au la bază inducerea în eroare a victimelor inclusiv că sunt contactați de reprezentanții unor institutii” a spus Aurelian Bărbat.

El a vorbit despre trei metode: creditul, dividentele și investițiile. Toate aceste metode sunt ilegale și pot constitui infracțiuni precum înșelăciunea, falsul în înscrisuri, spălarea banilor sau constituirea unui grup infracțional organizat, în funcție de legislația aplicabilă.

Precizările IPJ Alba. Modurile de operare:

1. Investițiile – victima intră în contact cu autorii prin accesarea unor reclame plasate de aceștia în mediul on line, prin care li se promit câștiguri mari bazate pe investiții minime.

Pentru aceasta, persoanele sunt fie induse în eroare să efectueze plăți din conturile proprii, fie li se cere să ofere controlul asupra telefoanelor mobile sau a altor dispozitive, prin instalarea unor programe dedicate, astfel încât autorii să aibă acces la aplicațiile bancare și să efectueze chiar ei aceste transferuri.

Publicitate

Aceștia vor încerca în permanență să țină victima într-o stare de eroare pentru a putea obține cât mai mulți bani.

În cazul în care persoana realizează că a fost înșelată, o vor contacta sub o altă identitate, sub pretextul că o vor ajuta să recupereze suma de bani.

Astfel îi vor cere să accepte anumite tranzacții în conturile proprii, apoi să ridice sumele de bani și să le schimbe în cryptomonede, oferindu-i victimei o mică sumă de bani ca și recompensă, făcând-o astfel complice la fapta lor.

2. Creditul – victima este contactată de persoane care se prezintă ca fiind reprezentanți ai unor instituții bancare sau ai poliției și este convinsă că pe numele său a fost obținut un credit bancar bazat pe documente falsificate.

Apoi aceștia sunt convinși să transfere toți banii pe care îi dețin într-un cont de cryptomonede pus la dispoziție de către autori.

Mai mult sunt îndemnați să acceseze și un credit bancar a cărui valoare să o transfere în același cont despre care autori spun că este un cont securizat.

3. Dividendele – la fel ca și în cazul modului de operare creditul, victima este abordată de presupuși reprezentanți ai unor instituții financiare (ex: Bursa de Valori București) și sub pretextul că trebuie să încaseze dividendele unor acțiuni achiziționate în anii 90 și că vor fi sprijiniți de către aceștia în întreg procesul, îi conving să își instaleze programe dedicate pe dispozitive.

Astfel autorii au acces la aplicațiile bancare și efectuează tranzacții fără autorizarea titularului.

Semnale de alarmă:

– Autorii insistă ca întreaga comunicare să se efectueze prin anumite aplicații de telefonie,

– Țin în permanență legătura cu victima, prin apeluri telefonice, asigurându-se astfel că aceasta nu poate contacta o altă persoană de încredere;

– Cer instalarea unor programe/aplicații prin intermediul cărora să obțină accesul la dispozitivele victimei,

– Induc o stare de alertă, făcând victima să creadă că totul trebuie rezolvat cât mai repede și astfel dictându-i acțiunile următoare;

– Promit câștiguri foarte mari raportat la suma investită;

Recomandări:

– Nu oferiți acces la telefonul mobil sau alte dispozitive,

– Nu dați curs solicitărilor și promisiunilor unor persoane pe care le-ați cunoscut doar prin intermediul telefonului/rețelelor de socializare,

– Nu accesați link-uri necunoscute,

– Nu oferiți datele cardului bancar, parole sau coduri de acces,

– Folosiți mijloace de securitate suplimentare, cum ar fi autentificarea in 2 pași,

– Dacă ați fost victimă sau ceva vi se pare suspect, contactați de îndată organele de poliție.

Citeste mai mult

Eveniment

Atenționare nowcasting COD GALBEN de ploi pentru Botoșani

Publicat

Publicitate

Meteorologii au actualizat prognoza și au emis o noua atenționare nowcasting cod galben de instabilitate atmosferică pentru alte trei comune din județul Botoșani astăzi, între orele 18:30 – 19:30.

Localitățile vizate sunt: Vârfu Câmpului, Cândești și Văculești

Sunt prognozate intensificări ale vântului (50…70 km/h), averse torențiale care vor acumula 15…25 l/mp, grindină (sub 2 cm), descărcări electrice.

Evoluţia fenomenelor meteorologice prognozate este permanent monitorizată prin Centrul Operaţional al ISU Botoșani.

Echipajele de pompieri de la toate subunitățile din județ sunt pregătite să intervină, în cel mai scurt timp, în sprijinul cetățenilor.

Pentru a preveni situațiile de urgență, recomandăm cetățenilor respectarea următoarelor măsuri:

Publicitate

– fiți prudenți atunci când vă aflați pe stradă și evitați deplasarea în zone cu panouri publicitare, copaci sau stâlpi de electricitate care ar putea fi doborâți;

– nu treceți prin dreptul clădirilor aflate în construcție sau care prezintă elemente arhitectonice ce pot fi smulse de vânt;

– parcați autoturismele la distanță sigură față de copaci sau stâlpi de electricitate;

– îndepărtați copacii sau ramurile uscate care, pe timpul unei furtuni, ar putea cădea şi provoca victime sau pagube materiale;

– nu atingeți firele căzute la pământ;

– curățați șanțurile și rigolele de scurgere, pentru a permite evacuarea apelor pluviale;

– nu aruncați gunoaiele menajere sau resturile vegetale în albiile apelor curgătoare sau în șanțurile / canalele de colectare a apei.

Informații despre modul de comportare în cazul producerii unor situații de urgență sau alte date utile despre manifestarea fenomenelor meteorologice periculoase pot fi obținute prin accesarea portalului fiipregatit.ro sau prin intermediul aplicației DSU, care poate fi descărcată gratuit din Google Play Store și AppStore.

https://fiipregatit.ro/ghiduri/inundatii-despre-8-9#despre-33

https://fiipregatit.ro/ghiduri/furtuna-despre-8-6#siguranta-in-caz-de-furtuna-23

Citeste mai mult

Economie

Casa Verde Fotovoltaice ar putea fi reluat: Ministerul Mediului caută noi soluții de finanțare

Publicat

Publicitate

Programul Casa Verde Fotovoltaice ar putea fi finanțat din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), a declarat joi ministrul Mediului, Diana Buzoianu. 

Potrivit acesteia, un proiect din cadrul PNRR, gestionat de Ministerul Fondurilor Europene, respectiv RePower EU, care are exact același obiect.

„Acesta este ceea ce s-a creat în coaliție, iar pe partea de Casa Verde, noi astăzi suntem în analiză pentru toate programele de la AFM, urmează ca în pachet 2 de măsuri să fie toate introduce cu toate concluziile pentru fiecare dintre programe, dar în special la Casa Verde trebuie să fie analizat foarte atent, pentru că noi avem anul acesta un proiect din PNRR gestionat de Ministerul Fondurilor Europene, RePower EU, care are exact același obiect, exact partea de fotovoltaice, și nu suntem într-un an în care să putem să lansăm două proiecte în valoare de câteva miliarde de lei sau euro, gestionate de două ministere diferite cu exact același obiect.

Deci trebuie să vedem exact unde se va gestiona și dacă există deja bani, fonduri europene, pe care noi putem să le luăm prin PNRR, nu văd de ce nu am merge pe varianta de fonduri europene care să fie atrase”, a precizat Diana Buzoianu.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending