Connect with us

Eveniment

Botoșani: Drone și tractoare de ultimă generație pentru culturi performante. Agricultură hi-tech în Bărăganul Nordului

Publicat

Publicitate

În județul Botoșani, se face agricultură ca în țările civilizate. Tot mai mulți fermieri investesc în echipamente de ultimă generație pentru culturi performante. Sunt utilaje care costă milioane de euro la care se adaugă inclusiv drone specializate în diferite lucrări agricole, relatează Adevărul.

În județul Botoșani agricultura a fost, mereu, principala ramură economică. Aceste ținuturi din nordul Moldovei, încă de acum câteva sute de ani sunt renumite pentru solurile fertile și totodată producțiile deosebite de cereale.

La începutul secolului al XX-lea, marii moșieri botoșăneni exportau grâu în Anglia și Germania iar în perioada comunistă, Botoșaniul a devenit cunoscut drept Bărăganul Nordului.

În anii ’90, cu suprafețele mari de teren fărâmițate, în urma retrocedărilor, dar și a sărăciei cumplite din mediul rural botoșănean, agricultura a decăzut puternic. Pe scurt, s-a transformat în agricultură de subzistență, cu suprafețe mici lucrate în mod empiric, cu producții modeste.

Mulți țărani, fără resurse financiare, au lăsat pământul în pârloagă, iar alții l-au vândut sau l-au arendat investitorilor străini.

Dar în ultimii 10-15 ani, agricultura botoșăneană, mai ales cea cu fermieri autohtoni, s-a reinventat. Mulți fermieri au investit masiv în tehnologie agricolă de ultimă generație și reușesc să practice agricultură ca în zonele civilizate de pe glob, cu producții rezonabile, chiar recorduri în anumiți ani.

Publicitate

„La Botoșani se face  agricultură performantă“
În momentul de față, la nivelul județului Botoșani sunt 500.000 hectare teren, din care 300.000 de hectare reprezintă teren agricol cultivabil. În ultimii 10 ani au dispărut aproape cu totul terenul rămase în pârloagă.

Sunt înființate exploatații agricole de mari dimensiuni, mai ales în zona de luncă a Prutului, cu suprafețe, per exploatație de peste 500-1.000 de hectare, fie că este vorba despre investitori străini, austrieci sau americani, fie – din ce în ce mai numeroși – fermieri autohtoni.

Principala cultură o reprezintă porumbul, pe aproximativ 100.000 de hectare, fermierii botoșăneni fiind printre cei mai mari cultivatori de porumb din Moldova.

Pe locul doi se află plantele tehnice precum soia sau floarea soarelui, precum și culturile de grâu.

Din start, suprafețe mari comasate, cum spun și specialiștii în agricultură, reprezintă un plus, o premisă a unei agriculturi performante.

Utilaje folosite în județul Botoșani
Pentru a răspunde cerințelor agricole ale lumii moderne, mulți fermieri care au dorit să supraviețuiască în această domeniu au investit masiv în utilaje performante dar și soiuri rezistente. Propriu-zis, fermierii botoșăneni, sunt la curent cu tot ceea ce se întâmplă în zonele civilizate cu o agricultură performantă.

„Putem spune că la Botoșani se face o agricultură performantă cu o tehnologie avansată. La asta a contribuit absorbția de fonduri, naționale, europene dar și înțelegerea necesității investițiilor în agricultură. Din punct de vedere al politicilor agricole comune dar și a randamentului tehnologiilor agricole, putem concura cu celelalte state cu o tehnică avansată”, spune Cristian Delibaș, director al Direcției Agricole Județene Botoșani.

Pe scurt, în ultimul deceniu, Botoșaniul redevine, tot mai mult, Bărăganul Moldovei, cu un record privind producția de grâu în anul 2021. Iar, așa cum arată specialiștii, producțiile bune sunt influențate de aceste investiții masive în agricultură, de la semințe și până la tehnologia utilizată de la pregătirea terenului și până la recoltare.

„Se face agricultură ca în Vest”
În județul Botoșani sunt parcuri de utilaje agricole care depășesc câteva milioane de euro. Este vorba despre mari fermieri care lucrează suprafațe de teren ce depășesc 500 sau 1000 de hectare.

Pentru o eficiență mare, aceștia au investit în utilaje de ultimă generație. Au făcut credite, s-au bazat pe fonduri europene acolo unde au existat condiții de eligibilitate, sau, în cazul celor cu experiență, bani reinvestiți din câștigurile anterioare.

De exemplu, Tiberiu Nichiteanu, un tânăr avocat care a decis să continue tradiția agricolă a familiei, din zona Rădăuți Prut-Miorcani, a investit aproximativ 3 milioane de euro în utilaje pentru a-și exploata cele 1.300 de hectare de teren.

„Am utilaje de top la nivel european şi la nivel de îngrăşăminte şi seminţe lucrăm doar cu cele mai bune firme. Performanţa în agricultură înseamnă, pe lângă cunoştinţe, investiţii masive”, spune Tiberiu Nichiteanu.

Numai un singur tractor a costat peste 150.000 de euro. Eficiența este însă totul. Cu o combină agricolă John Deere, care costă 180.000 de euro, Tiberiu Nichiteanu poate lucra pe 30 de hectare la zi.

Marinel Stredie, din comuna Cristinești, un fermier cu state vechi, spune că investițiile în echipamente au luat un mare avânt în județul Botoșani, iar rezultatele se văd. „Se face agricultură ca în Vest. Și se vede asta numai dacă ne uităm la culturi. Fermierii au accesat fonduri europene, diferite programe şi au investit masiv”, spune Stredie.

În plus, la Botoșani sunt fermieri care investesc și în hibrizi sau soiuri rezistente. La Hănești, de exemplu, au fost organizate și loturi experimentale de grâu.

Agricultură cu drone
Investițiile în tehnologie iau avânt la Botoșani. Sunt fermieri care au achiziționat drone speciale pentru diferite lucrări agricole.

„Sunt drone pentru administrate insecticide, fungicide, ierbicide, îngrășăminte foliare. Toți utilizatorii cu asemenea echipamente sunt înregistrați la Autoritatea Aeronautică, dețin licență de utilizare, dețin autorizație pentru utilizarea lor. Ei sunt înregistrați la Unitatea Fitosanitară, unitate care autorizează folosirea echipamentelor, așa cum sunt folosite și celelalte echipamente de administrat fertilizanți și îngrășăminte în stil clasic”, a precizat Cristian Delibaș, director al Direcției Agricole Județene Botoșani.

SURSA: Adevărul

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

CNAIR amâna cele 400 de radare fixe până în 2027. România rămâne fără sistem modern de monitorizare a traficului

Publicat

Publicitate

Deși Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) anunța instalarea a 400 de radare fixe încă din vara acestui an, proiectul a fost blocat înainte de a începe. Lipsa finanțării împiedică lansarea licitației, iar specialiștii estimează că sistemul nu va deveni funcțional mai devreme de 2027, informează cluj24.ro.

CNAIR a lansat, în 2023, planul de achiziție și montare a 400 de radare fixe pe drumurile naționale, autostrăzi și drumuri expres. Sistemul urma să fie conectat la platforma națională de monitorizare a traficului e-SIGUR și să contribuie la reducerea vitezei excesive pe șosele. Deși termenul inițial de finalizare era vara acestui an, proiectul nu a trecut nici de etapa licitației, conform ProMotor.

Finanțarea, principala piedică

Compania de Drumuri nu poate lansa procedura de achiziție a camerelor de supraveghere din cauza lipsei banilor. Bugetul estimat pentru proiect este de 79 de milioane de lei fără TVA, iar sursele de finanțare vizate erau atât PNRR, cât și fondurile de la bugetul de stat. Până când acestea nu vor fi clar stabilite, licitația nu poate fi pornită.

Chiar și în scenariul optimist al lansării licitației în 2025, procesul ar putea dura până la un an și jumătate. Abia apoi ar urma instalarea camerelor și conectarea lor la sistemul național. Astfel, șansele ca radarele fixe să fie funcționale în 2026 sunt extrem de mici, ceea ce împinge termenul spre 2027.

România, fără niciun radar fix

În prezent, România nu are niciun radar fix în funcțiune, se bazează exclusiv pe radarele mobile ale Poliției Rutiere: 1.186 de aparate, dintre care 700 sunt tip pistol și pot fi montate pe trepied, restul fiind instalate pe autospeciale.

Publicitate

Amenzi și permise suspendate

Chiar și fără radare fixe, sistemul e-SIGUR și dotările Poliției Rutiere au dus la un număr mare de sancțiuni. În primele șase luni ale anului au fost aplicate aproximativ 350.000 de amenzi pentru viteză. Totodată, aproape 33.000 de șoferi au rămas fără permis de conducere pentru perioade de trei sau patru luni.

Citeste mai mult

Eveniment

CALENDAR ORTODOX 2025: Sfântul Cuvios Ioan de la Prislop

Publicat

Publicitate

Sfântul Cuvios Ioan de la Prislop s-a născut în satul Silvaşu, de lângă Hunedoara. A trăit în secolele XV-XVI şi încă din tinereţe s-a închinoviat în obştea călugărilor de le Prislop, ducând o viaţă aleasă şi plăcută lui Dumnezeu, împletită cu munca şi săvârşirea de fapte bune.

Ctitorie a Sfântului Nicodim de la Tismana, Mănăstirea Prislop este situată la 13 kilometri de Haţeg, fiind unul dintre cele mai importante aşezăminte monahale ortodoxe din Transilvania.

Cuviosul Ioan a trăit în pustnicie, într-o peşteră săpată chiar de el; a găsit un loc, situat la 500 metri de mănăstire, pe malul prăpăstios al râului Slivuţ, unde şi-a săpat o chilie de piatră, cunoscută sub numele de „chilia” sau „casa sfântului”. Restul zilelor şi le-a petrecut în această peşteră, în neîncetate rugăciuni şi ajunări, întocmai ca marii nevoitori din primele veacuri creştine.

Viaţa lui plină de sfinţenie s-a sfârşit prea devreme. Spune tradiţia populară că, pe când îşi făcea o fereastră la chilia lui, doi vânători de pe versantul celălalt al prăpastiei l-au împuşcat, fără să ştie cine era. Aşa s-a săvârşit din viaţă Cuviosul Sihastru sau Sfântul Ioan de la Prislop. Trupul său a fost îngropat într-un loc rămas necunoscut de nişte călugări, care l-au luat şi l-au dus în Ţara Românească.

De-atunci, „casa sfântului” a devenit un loc de pelerinaj şi de reculegere sufletească pentru toţi cei ce caută alinare, mângâiere şi întărire în locurile frumoase ale Prislopulu

Publicitate
Citeste mai mult

Actualitate

Luna străbate zona de cer în care se află Pleiadele. Fenomenul poate fi urmărit cu ochiul liber, dacă e senin

Publicat

Publicitate

Luna traversează, în noaptea de vineri spre sâmbătă, zona de cer în care se află roiul stelar Pleiade, informează dr. Adrian Șonka, astronom la Observatorul „Amiral Vasile Urseanu”, scrie alba24.ro.

„În doar șase ore, Luna va trece peste cele mai strălucitoare stele din roi, iar noi vom putea observa cu ochiul liber, prin binoclu sau telescop, numeroase dispariții și reapariții de stele. Fenomenul nu se va mai repeta în 2025. (…)

Eu vă propun să stați comod și să priviți timp de câteva ore această trecere, începând cu ora 22:30, când Luna se află spre răsărit.

Nu trebuie să știți unde sunt Pleiadele: căutați Luna, pentru că se va afla chiar în dreptul lor”, a scris Adrian Șonka pe pagina sa de Facebook, potrivit Agerpres.

Într-o declarație pentru Radio România Actualități, astronomul a explicat că, prin trecerea Lunii în fața roiului stelar Pleiade, se produc mai multe ocultări succesive ale stelelor.

„Luna se mișcă pe cer și acoperă stelele din roi, care dispar și apoi reapar; și dispar, și reapar. Se numesc ocultații. Și se văd frumos, dacă e senin”, a precizat el.

Publicitate

De asemenea, Șonka a atras atenția asupra unui alt fenomen ce va putea fi observat doar prin telescop, în luna noiembrie, când inelele lui Saturn nu vor mai fi vizibile.

Astronomul a subliniat că fenomenul are loc o dată la 15 ani și a mai putut fi urmărit ultima dată în 2009.

„Saturn se va vedea fără inele. Acestea se vor observa doar din muchie – fiind foarte subțiri, nu se mai disting prin telescop. Deci, veniți la observator”, a precizat Adrian Șonka.

Citeste mai mult

Eveniment

DSU dezminte afirmațiile BNS privind concedierile: Măsurile propuse nu au niciun impact asupra personalului operativ

Publicat

Publicitate

Departamentul pentru Situații de Urgență (DSU) dezminte, vineri, afirmațiile Blocului Național Sindical (BNS) potrivit cărora s-ar pregăti concedieri în serviciile de ambulanță și creșterea costurilor de funcționare prin reorganizarea acestora, susținând că măsurile propuse nu au niciun impact asupra personalului operativ din cadrul serviciilor de ambulanță.

DSU a clarificat că nu se va face nicio concediere în rândul personalului operativ, care include pompierii și medicii SMURD. Măsurile propuse de DSU vizează doar posturile de conducere și pe cele din administrație, în vederea unei optimizări a structurii organizatorice.

DSU susține că prin aceste măsuri se dorește o mai bună eficiență a sistemului, fără a fi afectată activitatea de intervenție.Blocul Național Sindical susține că DSU vizează o restructurare care va duce la concedierea unui număr de 5.000 de angajați din sistem, inclusiv a celor operativi.

Agerpres

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending