Mulți români ajung să rămână fără dinți din cauza sărăciei, lipsei cabinetelor stomatologice din mediul rural, dar și a unei igiene dentare precare. Conform statisticilor, România este pe ultimul loc în Uniunea Europeană la spălat pe dinți. În schimb se folosesc leacuri băbești, scrie ADEVĂRUL.
Mulți pensionari din mediul rural au venituri mici FOTO Cosmin Zamfirache
Sănătatea dentară este unul dintre cele mai importante aspecte pentru orice om. Dincolo de estetică are un impact semnificativ asupra sănătății generale, a funcțiilor digestive și a vorbirii. Problemele dentare netratate pot agrava diferite afecțiuni de sănătate precum cele cardiace sau digestive. Există, de exemplu, o legătură între inflamația gingiilor și riscul de blocare a arterelor. Tocmai de aceea este importantă o igienă dentară bună dar și controale repetate de prevenție, pentru ca medicii stomatologi să poată interveni la timp pentru salvarea dinților afectați de carii, de exemplu.
Ei bine, românii care sunt campioni la boli evitabile, sunt și în topul rușinii în ceea ce privește sănătatea dentară.
Mai precis, România este pe ultimul loc la nivelul Uniunii Europene în ceea ce privește igiena dentară. Mulți români ajung la medicul stomatolog numai atunci când nu mai suportă durerea și când dinții nu mai pot fi salvați. Dar există situații și mai dramatice în zonele sărace și izolate ale României, în special în mediul rural, unde oamenii nu au acces la servicii stomatologice și nici posibilitatea financiară de a apela la cabinetele private din orașe. Așa că ajung să combată durerile de măselele cu leacuri băbești periculoase, să-și scoată dinții cu patentul sau efectiv rămân fără dantură.
Românii care rămân fără dinți-n gură din cauza sărăciei
În județul Botoșani, de exemplu, cel mai nordic din România și considerat drept unul dintre cele mai sărace din țară, în satele mai îndepărtate de marile centre urbane, este ușor de observat care este starea sănătății dentare a multor localnici. În special mulți oameni în vârstă dar și săteni tineri de 40-50 de ani au probleme evidente la nivelul danturii. Mulți au numeroase extracții, alții aproape că nu au dinți de loc.
Publicitate
Majoritatea ajung la doctor doar atunci când nu mai suportă durerea și efectiv dintele nu mai poate fi salvat. Alții au noroc de copiii plecați în străinătate care îi ajută să-și pună implanturi și să-și refacă dantura.
Sunt însă destui care efectiv stau așa și mănâncă cu ce le-a mai rămas. Motivele sunt multiple. Unele sunt obiective precum lipsa cabinetelor stomatologice din mediul rural. La începutul anului 2025, în județul Botoșani, în contract cu Casa Județeană de Asigurări erau 37 de cabinete de medicină stomatologică. În aceste condiții multe comune nu au niciun medic stomatolog. Inclusiv, comune aflate la maxim 20 de kilometri de municipiul Botoșani, precum Unțeniul. Și aici apare și cea de-a doua cauză. Mulți săteni sunt prea săraci pentru a-și permite un tratament stomatologic la cabinetele particulare de la oraș. Sunt lucrări dentare care depășesc cu mult venitul lunar al oamenilor.
În mediul rural au rămas mai mult pensionari FOTO Cosmin Zamfirache
Nu mai vorbim de o pensie de CAP. Singura speranță a acestor oameni ajunge să fie cabinetul stomatologic de urgență de la Spitalul Județean „Mavromati”. Acolo se fac intervențiile de bază, de urgență, nu și lucrări dentare. Dar oamenii sunt mulțumiți și așa, scapă de durere.
Stomatologii de la Urgențe spun că majoritatea pacienților ajung când aproape nu se mai poate face nimic pentru salvarea acelui dinte sau în stadii puternic cronicizate. „Cele mai frecvente cazuri sunt cariile dentare care devin pulpite, abcesele, fracturile coronare și radiculare dar și alveolitele post-extracționale. Toți pacienții urgențelor vin cu foarte multă întârziere. Și asta din cauza faptului că în localitățile îndepărtate nu există medic stomatolog și trebuie să ajungă la Botoșani, iar urgența devine foarte severă și cronică. Continuarea tratamentului trebuie să se facă într-un cabinet stomatologic, dar 80% dintre pacienți nu o mai fac din lipsă de fonduri. Oprirea durerii este marea urgență de care au nevoie”, spune medicul stomatolog de la Urgențe, Artur Fichman.
„Îmi fac dinții degeaba că nu am ce să mănânc cu ei”
Oamenii din mediul rural spun că mai ales cei nevoiași nu-și permit în ruptul capului un tratament dentar. Unii nici măcar extracții nu-și permit având în vedere că prețurile pentru o asemenea intervenție pot depăși și 300 de lei. „Da de unde bani de stomatolog? Nici nu avem în comună așa ceva. La Botoșani să mergi la privat, nicio șansă. Păi dacă ajung să dau atâta bănet îmi fac dinții degeaba că oricum nu o să am ce să mai mănânc cu ei”, mărturisește un sătean din Unțeni. Persoanele în vârstă, în special, se plâng de pensiile prea mici, care nu le permit să facă tratamente dentare costisitoare. „Care-și mai permite merge la oraș. Că aici nu este medic stomatolog. Care nu, mai ales cei cu pensii mici, stau așa”, spune o săteancă din Burlești.
Mulți săteni nu au bani de intervenții stomatologice FOTO Cosmin Zamfirache
„Șefule, când te răzbește durerea, te duci. Faci pe dracu-n patru și mergi. Dar numai la scos. Să-ți faci tu acolo nu știu ce, de unde parale. Dinți își pun numai ăia care merg la muncă în afară, restul știrbi”, spune un alt sătean.
Situația este aceeași până în comunele din apropiere de oraș. Familiile sărace nu-și permit tratamente stomatologice. Stau cu dinți măcinați până se îndură să meargă la o extracție. „Noi n-avem bani de mâncare, de unde dantură?”, mărturisește un localnic din Stăuceni, o comună situată în apropiere de municipiul Botoșani.
Dureri tratate cu tămâie, dinți scoși cu patentul
Mai grav este faptul că unii săteni, în special cei care locuiesc în comunități îndepărtate ajung să apeleze la tot felul de leacuri băbești sau la procedee periculoase pentru a scăpa de durere. Este vorba în special de tămâie și alcool sau pur și simplu folosesc patentul pentru a-și extrage dinții stricați.
„În localitățile îndepărtate și din cauza durerii oamenii folosesc tămâie care se pune pe dinți și îi strică total. Are loc și autoextracția, încearcă cu patentul sau cu alte obiecte să-și scoată dinții. Dar mai este și alcoolul care este total interzis de pus la gingii dar pe care ei îl folosesc”, spune Artur Fichman.
Din arsenalul băbesc nu lipsește nici șpirtul. „Dacă te doare nu ai ce face, mai pun oamenii tămâie. Îi ajută. Ce faci când te apucă noaptea și nici nu au bani să treci strada?”, spune un alt localnic din Unțeni.
Spălatul pe dinți, o problemă în România
Dincolo de sărăcie și lipsa cabinetelor stomatologice în mediul rural, o problemă la români o reprezintă și spălatul pe dinți. Conform unui raport din anul 2021, 63% dintre români nu se spală regulat pe dinți și doar 17% merg la controale preventive, la stomatolog. Alte studii, din 2024, indică faptul că doi din zece români nu s-au spălat niciodată pe dinți. Totodată 44.5 % dintre adolescenți nu au mers la stomatolog deși ar fi avut nevoie. Este adevărat că doar 24% dintre adolescenți spun că părinții le pot acoperi financiar tratamentul dentar.
ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.
Joi, in jurul orei 01:00, polițiștii din cadrul Secției de Poliție Rurală nr. 3 Hlipiceni au oprit pentru control, pe drumul judetean DJ 282, un autoturism condus de un bărbat, de 38 de ani, din comuna Călărași.
Întrucât emana halenă alcoolică a fost testat cu aparatul etilotest, valoarea rezultată fiind de 0, 87 mg/l alcool pur în aerul expirat.
Ulterior, acesta a fost condus la o unitate spitalicească pentru recoltarea de probe biologice de sânge în vederea stabilirii alcoolemiei.
Polițiști continuă cercetările sub aspectul comiterii infracțiunii de conducere sub influența alcoolului.
În prima zi a anului, in jurul orei 00:20, polițiștii din cadrul Secției de Poliție Rurală nr. 1 Botoșani au fost sesizați de către o femeie, de 54 de ani, din comuna Gorbănești, cu privire la faptul că partenerul său a încălcat ordinul de protecție.
Din cercetări, a reieșit faptul că aceasta, pe 31 decembrie, a solicitat emiterea unui ordin de protecție provizoriu împotriva partenerului său, pentru infracțiunea de violență în familie. În urma emiterii ordinului, bărbatul avea obligația de a nu se apropia de victimă, la o distanță mai mică de 200 de metri.
Ulterior, pe 1 ianuarie, în jurul orei 00:20, bărbatul a revenit la domiciliu, fiind găsit de polițiști în imobilul de care îi era interzis să se apropie.
Bărbatul a fost reținut pentru 24 de ore, fiind introdus în Centrul de Reținere și Arestare Preventivă al I.P.J Botoșani.
Tânăr cu cagulă pe față și pistol în mână, depistat de polițiști pe un drum din județ
La data de 1 ianuarie 2025, în jurul orei 21:00, polițiștii Secției de Poliție Rurală nr.3 Hlipiceni au identificat pe un drum sătesc, din comuna Trușesti, un tânăr, care avea o cagulă pe față și un pistol în mână.
Acesta a fost somat de polițiști să se oprească din deplasare. La solicitarea acestora a lăsat arma jos și și-a scos cagulă.
Ulterior, în urma controlului corporal, asupra sa au mai fost găsite un cuțit, un baston telescopic și o lanternă.
I-a fost stabilită identitatea, în persoana unui tânăr de 18 ani, din comuna Gorbănești.
Acesta a precizat polițiștilor ca se plimba.
Arma era neletală, urmează să fie supusă unei expertize pentru a se stabili cu exactitatea categoria. Toate obiectele găsite asupra tânărului au fost confiscate.
Publicitate
De asemenea, a fost întocmit dosar penal pentru infracțiunea de nerespectarea regimului armelor și munițiilor.
Ce impozit vor plăti proprietarii care închiriază în regim hotelier, în 2026. Veniturile obținute de persoanele fizice din închirieri în scop turistic vor fi impozitate diferit începând cu acest an. Sumele astfel obținute vor fi asimilate veniturilor din activități independente sau celor din cedarea folosinței bunurilor, informează alba24.ro.
Astfel, potrivit Pachetului 2 de măsuri fiscale, se includ în categoria veniturilor din activități independente, veniturile obținute din prestarea de servicii de cazare și din închirierea pe termen scurt a unui număr de peste șapte camere situate în locuințe proprietate personală.
Ce impozit vor plăti proprietarii care închiriază în regim hotelier, în 2026
Pentru aceste venituri, impozitul se determină prin aplicarea cotei de 10% asupra venitului net anual calculat prin deducerea din venitul brut a cheltuielilor determinate prin aplicarea cotei forfetare de 30% asupra venitului brut, scrie Agerpres.
Sumele obținute din închirierea pe termen scurt a unui număr de până la 7 camere inclusiv, situate în locuințe proprietate personală, vor fi incluse în categoria veniturilor din cedarea folosinței bunurilor. În acest caz, venitul net anual se determină prin deducerea din venitul brut a cheltuielilor calculate prin aplicarea cotei forfetare de 30% asupra venitului brut.
Până acum, impozitarea se realiza pe bază de normă de venit, dacă erau închiriate 1 – 5 camere, și în sistem real dacă erau închiriate peste 5 camere.
Pentru închirierea pe termen lung, se păstrează deducerea unei cote forfetare de 20% din venitul brut.
Publicitate
Închirierea pe termen scurt. Exemplu de calcul
Pentru exemplu vom utiliza un curs euro de 5 lei și salariul minim brut de 4.050 lei, valabil la data de 1 ianuarie 2026.
Venit brut din chirii încasat în 2025: 500 euro/lună x 12 luni = 6.000 euro (30.000 lei)
Din acest venit se scade cota forfetară (30%): 6.000 euro – 1.800 euro = 4.200 euro (21.000 lei)
La suma rămasă, se calculează și se scade impozitul pe venitul din chirii plătit anual la ANAF (10%): 4.200 euro – 420 euro (2.100 lei) = 3.780 euro (18.900 lei)
În acest caz, venitul net de 18.900 de lei, rămas după scăderea cotei forfetare, este sub plafonul de 6 salarii minime pe economie (6 x 4.050 = 24.300), astfel că nu se datorează CASS.
Venitul „în mână”, după plata taxelor, rămâne: 30.000 lei – 2.100 lei (impozit) = 27.900 lei.
Închirierea pe termen lung. Exemplu de calcul
Vom utiliza același curs euro de 5 lei și salariul minim brut de 4.050 lei:
Venit brut din chirii încasat în 2025: 500 euro/lună x 12 luni = 6.000 euro (30.000 lei)
Din acest venit se scade cota forfetară (20%): 6.000 euro – 1.200 euro = 4.800 euro (24.000 lei)
La suma rămasă, se calculează și se scade impozitul pe venitul din chirii plătit anual la ANAF (10%): 4.800 euro – 480 euro (2.400 lei) = 4.320 euro (21.600 lei)
În acest caz, venitul net de 21.600 de lei, rămas după scăderea cotei forfetare, este sub plafonul de 6 salarii minime pe economie (6 x 4.050 = 24.300), astfel că nu se datorează CASS.
Venitul „în mână”, după plata taxelor, rămâne: 30.000 lei – 2.400 lei (impozit) = 27.600 lei.
Se majorează impozitul pe anumite câștiguri
Din acest an, în cazul persoanelor fizice, se majoreză și impozitul pe câștigurile din transferul titlurilor de valoare și din operațiuni cu instrumente financiare derivate realizate prin intermediari rezidenți. Astfel, acesta urcă de la 1% la 3% dacă titlurile de valoare/instrumentele financiare derivate au fost înstrăinate într-o perioadă mai mare de 365 de zile inclusiv de la data dobândirii și de la 3% la 6% dacă titlurile de valoare/instrumentele financiare derivate au fost înstrăinate într-o perioadă mai mică de 365 de zile de la dobândirii.
Se majorează de la 10% la 16% impozitul pe câștigurile din transferul titlurilor de valoare/instrumente financiare derivate (altele decât cele realizate prin intermediari rezidenți) și din transferul aurului de investiții. Măsura este aplicabilă începând cu veniturile anului 2026.
Crește de la 10% la 16% și impozitul pe câștigul din transferul de monedă virtuală, iar măsura este aplicabilă câștigurilor obținute începând cu 1 ianuarie 2026.
Potrivit unui material publicat de PwC, plafonul anual pentru calculul contribuției de asigurări sociale de sănătate pentru persoanele fizice care realizează venituri încadrate în categoria veniturilor din activități independente crește de la 60 de salarii minime brute pe țară la 72 de salarii minime brute pe țară. Noul plafon este aplicabil începând cu veniturile anului 2026.
Cresc taxele pentru proprietăți și vehicule de lux
Autoritățile vizează și impozitarea bunurilor de lux, prin majorarea taxelor aplicate proprietăților și vehiculelor de mare valoare.
Astfel, impozitul special pe bunurile imobile și mobile de valoare mare (clădiri rezidențiale situate în România, cu o valoare impozabilă mai mare de 2,5 milioane lei și autoturisme înmatriculate în România, cu o valoare de achiziție mai mare de 375.000 lei se majorează de la 0,3% la 0,9% începând din 1 ianuarie 2026.