Legea prestatorului casnic le-a dat aripi sătenilor care munceau cu ziua. Aceștia mărturisesc că de când s-a dat legea parcă muncesc mai cu spor, știind că au asigurare medicală și puncte la pensie. În plus, se simt protejați de stat și încurajați, scrie ADEVĂRUL. 

În mediul rural este nevoie de ajutor la muncile câmpului

În România, mai ales la sat, munca  cu ziua este singura activitate din care se poate întreține o bună parte a populației. Mai ales în zonele sărace din sudul și estul României. De cele mai multe ori, sătenii fără loc de muncă sunt chemați la cules via, spart lemne, reparații prin jurul casei sau la munca câmpului, de oamenii mai înstăriți, cu pământ mai mult și care au nevoie de mână de lucru. Genul acesta de muncă asigură supraviețuirea pe muchie de cuțit, dar este ”la negru” și fără beneficii sociale, adică zilierii, nu au în niciun caz asigurare de sănătate, iar munca lor nici nu contează la pensie. ”La țară munca cu ziua este baza pentru mulți. Care au avut de plecat, s-au tot dus, că până la urmă la ce să stea? Cei rămași ori s-au mai chiaburit un pic și au și ei niște animale, oleacă de pământ, ori, ăia cei mai săraci, ca să aibă ce pune pe masă, merg cu ziua. La bătrâni mai crapă lemne, mai cară apă, repară pe la acoperiș. Când este munca câmpului, merg acolo, mai ajută la animale. Și așa trăiesc”, spune o săteancă din satul Socrujeni, comuna Gorbănești.

”Nu găsim oameni și pace”
Chiar și în această luptă pentru supraviețuire, o parte a sătenilor nevoiași au început de câțiva ani să spună pas și la munca cu ziua. Ajutoarele sociale și alocațiile mărite ale copiilor, pentru că aceste familii au de obicei și mulți copii, îi țin mai degrabă pe lângă casă sau, în cel mai rău caz, pe lângă ”bufetul” sătesc. Sătenii gospodăriți, care au pământ și animale, spun că nu mai găsesc zilieri. ”Nu găsim oameni și pace. Deci, le dau 100 de lei la zi, băutură și țigări, plus mâncare. Și tot greu găsesc. Și mai greu din aceia buni”, spune un sătean din Gorbănești, obligat să culeagă doar cu soția și copiii o livadă întreagă.

De la muncitori cu ziua la prestatori casnici

Din ianuarie 2024 a apărut însă o lege prin care cei care munceau cu ziua, la negru, pot găsi o formă de beneficia inclusiv de asigurări de sănătate, dar și de pensie. Este vorba despre legea prestatorului casnic. Pe scurt, cel care face tot felul de activități sau muncă cu ziua, pentru alte persoane, poate activa într-un cadru legal cu multe beneficii. În plus, statul a găsit o modalitate și de a impozita într-un fel munca mai prin toate satele. Nu se mai numește zilier, se numește prestator casnic. Beneficiile pentru cei care lucrează cu ziua și devin prestatori casnici sunt în primul rând punctele la pensie și asigurarea de sănătate. Reprezentanții AJOFM din Botoșani, unde se practică frecvent munca cu ziua, explică care sunt condițiile pentru ca cineva să devină prestator casnic.

„ Beneficiarul este orice persoană care are la un moment dat are nevoie de prestarea unei activități casnice, fie că este vorba de tăiat lemne, curățenie prin casă sau cumpărături. Cel care face toate aceste munci este prestator casnic. Ca și condiții impuse de lege, prestatorul casnic trebuie să aibă minim 16 ani. Între cel care solicită ajutorul și prestatorul casnic este  o relație de înțelegere, neperfectată în formă scrisă, fără  contract dar nu este o muncă în afara legii. Este o muncă reglementată prin legea 111. Este definit în lege câte ore de muncă pe zi, în funcție de vârstă, pot munci acesti prestatori casnici. Și anume, între 16 și 18 ani, maxim 6 ore, iar peste 18 ani pot presta pana la 12 ore pe zi. Prestatorul casnic trebuie să fie plătit pentru munca pentru lui, să nu fie abuzat de beneficiar, să fie informat de echipamentele pe care trebuie să le folosească și să fie informat de beneficiile de prestator casnic. Prestatorul plătește pentru valoarea muncii sale nu primește numerar sau un virament într-un cont bancar. Sunt niște tichete, în valoare de 15 lei. Pentru aceste tichete răscumpărate, prestatorul primește contravaloare a 12 ler dintr-un tichet de 15 lei. Noi AJOFM ne comportăm în sensul legii ca un angajator pentru această persoană. Pe baza veniturilor realizate noi transmitem către ANAF acea declarație 112, iar dacă în cursul unei luni prestatorul răscumăr un număr mai mare de 85 de tichete are calitatea de asigurat în sistemul de asigurări de sănătate, intră în categoria de beneficiari fără contribuție, are calitate de asigurat în categoria asigurărilor sociale, adică se cuantifică la pensie”, spune Anca Apăvăloaie, director AJOFM Botoșani.  Pe scurt, oricine are nevoie de un om cu ziua, pentru diferite activități, comandă de pe sediul ANOFM ce număr de tichete vrea. Acestea vor fi utilizate pentru a plăti munca prestatorului. La rândul său, prestatorul se duce și le răscumpără.

”Când știi că speri la o pensie, parcă te mai îndemni”

Legea prestatorului casnic a fost bine primită prin satele județului Botoșani, de exemplu, inclusiv la oraș. Șefii de la AJOFM spun că se înmulțesc comenzile de tichete pentru prestatorul casnic, depuse de cei care vor să angajeze în acest fel oameni cu ziua. Când au auzit că au asigurări de sănătate și ceva puncte la pensie, sătenii încep să se îndemne la muncă. Ba chiar știu că oricum mai primesc bonus, țigările, mâncarea și băutura. ”Așa când știi că speri la o pensie, parcă te mai îndemni. Mai la sănătate ceva. Este mai bine parcă. Sunt mulți care vor acum să devină casnici, din ăștia”, spune un sătean din Gorbănești. Alții au senzația plăcută, spun ei, că sunt angajați, dar și că sunt proprii stăpâni pe ziua lor de muncă. Muncesc câte zile au chef și tot se aleg cu ceva. ”Este bine așa. Parcă ești patron la tine pe firmă. Dacă ai chef muncești și 12 ore, dacă nu ai chef, astăzi stai acasă. Ce, îți zice cineva ceva. Pa și pusi. Plus că dacă muncești tare, ai și pensie. Se schimbă treaba, așa devine convenabil”, spune un alt sătean, din Bătrânești.

ADEVĂRUL.