Connect with us

Eveniment

Botoșani: Câinii antrenați pentru a face treaba a 10 polițiști. De instruirea lor se ocupă cei mai buni instructori

Publicat

Publicitate

Bogdan Fedor este unul dintre puținii polițiști pasionați care și-au îndeplinit visul de a instrui și a lucra alături de câini. Zeus, un ciobănesc belgian născut în Centrul Chinologic al MAI de la Sibiu, specializat pe căutare-salvare, îi este partener de teren, dar și membru al familiei, relatează Adevarul.

Bogdan Fedor și Zeus lucrează la Inspectoratul Județean de Poliție Botoșani, în cadrul Departamentului de Criminalistică. Sunt parteneri de trei ani și nu se despart niciodată unul de celălalt. Bogdan Fedor este agent-șef cu experiență, în timp ce Zeus este unul dintre puținii câini polițiști din România din cadrul Ministerului de Interne specializaţi în misiunile de căutare-salvare în mediul natural.

Între Bogdan și Zeus este o relație specială, mai ales că agentul-șef este recunoscut pentru talentul său aparte de a lucra cu partenerii canini – asta mai ales fiindcă pentru Bogdan Fedor, munca alături de câinii polițiști, începută acum şapte ani, depășește sfera profesională, fiind efectiv pasiune pură.

Acesta a fost de acord să dezvăluie în exclusivitate pentru „Weekend Adevărul“ modul de pregătire a câinilor polițiști, traseul lor profesional și mai ales legătura specială care se creează între om și animal.

„Câinele polițist nu ar putea da randament dacă nu ar fi antrenat în fiecare zi de către conductorul și de către partenerul său, la rândul său tot un polițist. Între ei se realizează o conexiune incredibilă care se prelungește și după activitatea profesională. Agentul-șef Bogdan Fedor este unul dintre polițiștii pasionați de ceea ce fac“, subliniază Delia Nenișcu, purtător de cuvânt al Inspectoratului Județean de Poliție Botoșani.

„Dresorii sunt la circ, noi suntem instructori”

Publicitate

Bogdan Fedor alături de unul dintre câinii săi FOTO Bogdan Fedor
Agentul-şef Bogdan Fedor lucrează ca instructor cu câinii polițiști din 2006. A fost un vis împlinit, mai ales că avea o pasiune deosebită pentru aceste animale, pornită încă din copilărie.

„Eu m-am născut la țară, în satul Prăjeni, județul Botoșani. Unul dintre părinți a fost inginer zootehnist, iar celălalt inginer horticol. De acolo a început pasiunea pentru animale și în special pentru câini. Mereu mi-am dorit să mă ocup de ei, să îi instruiesc. În același timp, am visat mereu să fiu polițist. Așa că, de la vârsta de 14 ani, am plecat de acasă pentru a-mi urma visul. Am urmat Liceul de Poliție la Buzău, iar apoi Școala de Poliție de la Câmpina. Am lucrat la un post de poliție în mediul rural la început, iar mai apoi pe diferite linii de activitate în diferite structuri ale Poliției. Din anul 2006 lucrez efectiv cu câinii, zilnic. A fost un vis împlinit. Asta era ce-mi doream“, spune Bogdan Fedor.

Polițistul botoșănean s-a dedicat total instructajului câinilor polițiști. A urmat cursuri, specializări și a adunat experiență.

„Pe lângă iubirea pentru animale, polițiștii care lucrează cu câini trebuie să se documenteze foarte mult. Fac cursuri, se informează mult și în afara programului, pentru că un animal se confruntă cu multe probleme. Conductorul și partenerul trebuie să le cunoască și să le rezolve“, adaugă Delia Nenișcu.

Bogdan a urmat, în total, peste doi ani de cursuri și perfecționări în domeniul poliției canine. Totodată, spune că ei nu dresează câini, ci instruiesc polițiști canini, pregătiți să intervină în situații critice și să ducă la bun sfârșit misiuni.

„Dresorii sunt la circ, noi suntem instructori. Noi instruim un câine, câinele este pentru noi a doua armă, dar și un salvator. Experiența este acumulată. Doi ani am acumulat cunoştinţe de instructaj pentru lucrul cu câinii. Pentru fiecare câine facem câte un curs – de șase luni, de patru luni“, spune agentul-șef botoșănean.

În plus, datorită experienței acumulate, dar și a priceperii, Bogdan Fedor a ajuns să le predea și altor polițiști cum să lucreze cu câinii. „Am urmat și cursurile de instructor formator pentru a pregăti și pe alți colegi în lucrul cu câinele“, adaugă polițistul.

De nedespărțit

Bogdan spune că dincolo de cursurile făcute și de experiența acumulată, punctul-cheie în lucrul cu câinii polițiști este pasiunea instructorului. Pe scurt, el precizează că este nevoie de sacrificiu personal și de implicare totală:

„Fără pasiune nu se poate face această muncă, pentru că între noi și partenerul nostru canin se creează o legătură fantastică. El este crescut de mic de noi și va muri alături de noi. Devine un membru al familiei noastre. De multe ori facem sacrificii ca să avem o relație bună cu ei, să-și desfășoare cum trebuie activitatea“.

Primul pas, spune polițistul, a fost să-și convingă familia să-i accepte pasiunea, dar și noul partener, care trăiește efectiv zi de zi alături de el și de cei apropiați, plus orele petrecute zilnic la antrenamente.

„Noi nu avem sâmbătă, nu avem duminică. Câinele este foarte atașat de noi. Este o legătură foarte strânsă cu noi. În casă, tot timpul va fi miros, lasă păr, ceea ce nu toată lumea acceptă. Este ca un copil, are nevoie de îngrijire constantă. De multe ori îl iau acasă, îl luăm cu noi peste tot. Cu timpul, familia a înțeles că asta este pasiunea mea“, mărturisește Bogdan Fedor.

De altfel, pe lângă antrenamentele specifice, câinele are nevoie de foarte multă afecțiune din partea partenerului și instructorului său, alături de care se antrenează minimum cinci ore pe zi. „Trebuie mult antrenament, dar și să-i arăți câinelui multă afecțiune. Este tot ce are nevoie. Dacă nu-i dai afecțiune, nu te va ajuta atunci când ai nevoie“, spune agentul-șef.

„Un câine bun face cât zece polițiști”

Bogdan Fedor a explicat pentru „Weekend Adevărul“ traseul profesional al unui câine polițist. Totul începe odată cu nașterea sa în Centrul Chinologic al MAI de la Sibiu. Aici, câinii sunt selecționați și direcționați către diferite servicii ale Poliției.

„La nivelul Ministerului de Interne, câinii se nasc la Centrul Chinologic Sibiu. Acolo beneficiază de un predresaj, iar de la vârsta de 4 luni sunt luați în teritoriu. Apoi, la un an, plecăm la un curs de specializare tot la Sibiu. După diferite teste, se stabilește specializarea acestuia, fie că este de asalt, de urmă, în funcție de aptitudinile sale. Dacă patrupedul corespunde cerințelor – și sunt cerințe riguroase – va absolvi acest curs și va fi calificat în meseria pe care o va face. Căci, până la urmă, este o meserie pentru care, la fel ca noi oamenii, se pregătește și se califică“, explică polițistul.

În teritoriu, adică la Inspectoratele Județene de Poliție, câinii ajung parteneri ai unor instructori precum Bogdan Fedor. Zilnic primesc doza de antrenament. Ba chiar mai mult, polițiștii pasionați precum Bogdan lucrează cu ei și în timpul liber, pentru a le antrena mirosul și a-i ține în condiție fizică bună.

„Antrenamentul îl facem și în baza noastră, în timpul programului de lucru. Și, facultativ, pentru dezvoltarea abilităților de căutare, de miros, lucrăm cu ei și în timpul liber. Pasiunea nu are limite, cum se spune. În plus, viața noastră depinde de ei în multe situații“, adaugă Bogdan Fedor.

La un anumit interval, câinii polițiști sunt evaluați pe toată perioada carierei lor: „Este un fel de ITP la câini. Din doi în doi ani sunt verificați pentru a se vedea calitățile lor, comportamentul și stadiul antrenamentelor“.

Pensionarea după 8 ani

În Poliția Română, așa cum explică și Bogdan Fedor, câinii îndeplinesc multe misiuni. Fie că sunt specializați în căutare, în identificarea stupefiantelor, în prinderea evadaților sau efectiv de asalt, la percheziții și intervenții ale mascaților. Un câine polițist bun poate salva viața partenerului și, mai ales, poate grăbi rezolvarea unei situații dificile.

„Un câine de intervenție sau de asalt bun poate face munca a 10 polițiști. La un scandal, la o descindere, la o percheziție, un câine poate face diferența atât prin intimidare, dar și prin calitățile sale fizice în urma antrenamentelor. La căutare contează foarte mult abilitatea sa de a descoperi, de a semnala. Pentru că viața unui copil, viața unui bătrân, a unei persoane, în general, depinde de abilitățile sale. Noi nu avem îndemânarea lui, el se duce pur și simplu și găsește. Mirosul său este atât de fin încât ar putea distinge o linguriță de zahăr într-un bazin olimpic plin cu apă“, spune polițistul botoșănean.

Un câine polițist se pensionează la vârsta de 8 ani. După aceea, este lăsat la vatră, de cele mai multe ori în familia instructorului și partenerului său. „Sunt foarte solicitați psihic și fizic și este normal să fie lăsați să se retragă din activitate la vârsta de 8 ani. El trebuie să gândească. Un câine polițist, dacă nu gândește, nu reușește să-și facă misiunea cum trebuie. Câinii aceștia vor ajunge tot la noi, după pensionare. Se creează o legătură de nedescris. Eu nu l-aș putea lăsa, așa cum nici el nu mă lasă pe mine când am nevoie. Noi suntem parteneri pe viață, nu mă pot despărți de el“, spune Bogdan Fedor.

Zeus, un câine premiant

Bogdan Fedor a lucrat cu mai mulți câini polițiști, dar în prezent este partenerul și instructorul unui exemplar cu totul deosebit. Se numește Zeus, este un mallinois, adică un ciobănesc belgian, și abia a împlinit 4 ani. Este unul dintre puțini câini polițiști din România polivalenți, dar mai ales foarte bun pe căutare-salvare. Este un premiant în lumea polițiștilor canini, reușind să termine cursurile și specializările cu 10 pe linie.

„Este născut pe 1 februarie 2019 și a ajuns la noi la Botoșani într-o conjunctură favorabilă. Face parte dintre puțini câini de căutare-salvare în mediu natural din cadrul Ministerului de Interne din România. Este mai mult decât un câine. Poate fi folosit și la căutare evadați și la căutare copii, la absolut orice, este un câine complex. A terminat cursurile de căutare-salvare în 2021 cu 10 pe linie. Este un câine deosebit“, spune Bogdan Fedor.

Totodată, pe lângă Zeus, agentul-șef mai lucrează și cu o femelă ciobănesc german specializată tot pe căutare. Ambii câini sunt parte a familiei polițistului: „Sunt ca și copiii mei“, mărturisește polițistul botoșănean. Bogdan Fedor nu recomandă rasa mallinois, cea din care face parte Zeus, pentru începătorii în materie de crescut câini, fiindcă este un câine polițist pur-sânge, și nu o distracție.

„Belgianul este o rasă foarte energică și trebuie iubit așa cum este el. Nu este o rasă recomandată persoanelor începătoare. Are o fire agresivă. Nu este recomandat nici celor care doresc un cățel de apartament. El face parte, conform standardelor Federației Chinologice Internaționale, din grupa I, a câinilor de lucru. Este un polițist pur-sânge“, precizează polițistul botoșănean.

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Cultura

Alex Bodea și Ciprian Mureșan. Ilustrat, tipărit, copiat, învățat – o expoziție propusă de galeriile Plan B (Cluj – Berlin) și Lutnița (Chișinău) și îngrijită de Mihai Pop la Memorialul Ipotești

Publicat

Publicitate

Expoziția propusă în spațiul Galeriei Horia Bernea aduce împreună doi artiști clujeni, activi pe scena internațională de artă, legați prin interesul lor pentru carte. În practicile lor, cartea este văzută, deopotrivă, ca obiect ce trebuie atent construit (și deconstruit), desenat și ilustrat, tipărit și apoi copiat pentru a fi înțeles pe deplin, dar și ca arhivă inepuizabilă de conținuturi esențiale în munca artistică.

Practica lui Ciprian Mureșan e axată pe binomul desen – carte, compunând și reformulând raporturile dintre ele și relația noastră cu cartea, înțeleasă adesea ca o materie sculpturală și procesuală, o acumulare tridimensională de semne și timpuri.

La Alex Bodea, falsele ilustrații (chiar dacă termenul e impropriu) amintesc de edițiile bibliofile ale secolului XIX: privite mai atent, desenele sunt în esență ilustrații ale vieții de zi cu zi, ce încă nu au ajuns între paginile cărții, imagini populate de personaje aflate în căutarea unui text căruia să îi răspundă și care – din perspectiva opusă – să le ilustreze.

Întreaga practică artistică a lui Alex Bodea (n. 1981) este construită în jurul unei puternice dorințe de a relata. În timp ce narațiunile pe care le construiește explorează o varietate enciclopedică de teme, ele provin din experiența ei ca femeie est-europeană care trăiește o viață nomadă în Europa. Fiecare proces de mutare și schimbare, de țară sau de locuință, a determinat-o să-și reevalueze și să-și reconstruiască sensul identității. În acest proces complicat, dureros, dar și recompensator, Alex Bodea s-a bazat pe capacitatea de a absorbi complet un nou mediu, în special, în aspectele sale vizuale. În acest context, noile anturaje îi servesc drept un imbold pentru colectarea indiciilor vizuale, prin explorarea extensivă a locului și prin observație directă, similar unui reporter stradal. Întorcându-se în atelier, Alex Bodea transformă aceste indicii fie în viniete simple, construite în jurul unuia sau a două personaje surprinse într-o acțiune singulară, fie în compoziții narative complexe, cu mai multe personaje și planuri de acțiune. Subiectele pe care le abordează în povestirile ei vizuale sunt abundente, datorită călătoriilor constante și sentimentului de dislocare, cu teme generale, traductibile între culturile lumii. (text: Galeria Lutnița)

Opera lui Ciprian Mureșan (n. 1977) aprofundează relația dintre artă și istoria socială printr-o practică conceptuală care problematizează noțiunile de valoare și autor, așa cum le cunoaștem în mod tradițional. Desenele și obiectele sale reconstruiesc și deconstruiesc simboluri iconice ale culturii vizuale occidentale, examinând modul în care straturile istorice modelează înțelegerea contemporană. Ștergând și rescriind aceste imagini familiare, Mureșan explorează modul în care istoria poate fi reinterpretată și reimaginată. Practica lui Mureșan evidențiază modul în care simbolurile culturale, adesea de la sine înțelese, pot fi transformate prin intervenție artistică, a transmis Memorialul Ipotești într-un comunicat.

Publicitate
Citeste mai mult

Eveniment

Câte zile LIBERE și minivacanțe vor avea românii până la finele anului 2025

Publicat

Publicitate

Guvernul României a decis să aprobe o zi liberă suplimentară pentru anul în curs, extinzând astfel numărul total al zilelor libere legale. Această măsură vizează atât bugetarii, cât și alți angajați care beneficiază de zile libere conform legislației muncii, oferindu-le astfel oportunitatea de a se bucura de mai multe perioade de relaxare și timp petrecut alături de familie.

Odată cu această decizie, românii vor avea, în total, șapte minivacanțe în 2025. Acestea sunt distribuite strategic pe parcursul anului, astfel încât să coincidă cu sărbători naționale și religioase sau cu alte zile semnificative, permițând angajaților să se bucure de pauze extinse fără a afecta major fluxul de muncă, relatează alba24.ro.

Următoarea minivacanță este în perioada 24-26 ianuarie, cu ocazia Zilei Unirii Principatelor. Vor fi libere ziua de vineri (24 ianuarie) și cele din weekend (25-26 ianuarie).

Apoi va fi minivacanța de patru zile de Paște 2025. Vinerea Mare va fi în 18 aprilie și Paștele ortodox și cel catolic, în 20 aprilie. Va fi liberă și a doua zi de Paște.

Pentru sărbătoarea de 1 Mai, ce pică joia, Guvernul a aprobat ziua-punte de vineri, 2 mai, pentru legătura cu weekendul.

Zile libere 2025. Minivacanțele

În continuare, bugetarii și unii angajați din mediul privat, în funcție de decizia firmelor, vor beneficia de următoarele zile libere în 2025:

Publicitate
  • 18 aprilie (vineri) – Vinerea Mare
  • 20 – 21 aprilie (duminică şi luni) – Paştele ortodox și catolic (minivacanță de patru zile, vineri-luni)
  • 1 mai (joi) – Ziua Muncii; 2 mai – vineri, zi-punte decisă de Guvern (minivacanță de patru zile, joi-duminică)
  • 1 iunie (duminică) – Ziua Copilului
  • 8 – 9 iunie (duminică şi luni) – Rusaliile (minivacanță de trei zile, sâmbătă-luni)
  • 15 august (vineri) – Sfânta Maria (minivacanță de trei zile, vineri-duminică)
  • 30 noiembrie (duminică) – Sfântul Andrei
  • 1 decembrie (luni) – Ziua Naţională a României (minivacanță de trei zile, sâmbătă-luni)
  • 25 şi 26 decembrie (joi şi vineri)- prima şi a doua zi de Crăciun (minivacanță de patru zile, joi-duminică)

Citeste mai mult

Eveniment

Cutremur cu magnitudinea 3,3 în această dimineață în zona VRANCEA. Un altul a avut loc în Făgăraș

Publicat

Publicitate

Un cutremur cu magnitudinea 3,3 s-a produs în noaptea de duminică, la ora 1:49, în județul Buzău, zona seismică Vrancea, potrivit informațiilor publicate de Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului (INCDFP), relatează agerpres.ro.

Seismul a avut loc la adâncimea de 146,8 de kilometri (km), în apropierea următoarelor orașe: 52 km vest de Focșani, 58 km nord-vest de Buzău, 63 km sud-est de Sfântu-Gheorghe, 71 km est de Brașov, 84 km nord-est de Ploiești.

De asemenea, la ziua de 12 ianuarie 2025 la ora 00:35 s-a produs în zona seismică Făgăraș-Câmpulung, Vâlcea un cutremur slab cu magnitudinea ml 2,4, la adâncimea de 15.0 km.

Cutremurul s-a produs în apropierea următoarelor orașe: 27 km nord-vest de Râmnicu Vâlcea, 56 km sud de Sibiu, 73 km est de Târgu Jiu, 74 km nord vest de Pitești, 96 km sud-est de Alba Iulia, 96 km nord de Slatina, 98 km sud de Mediaș.

Pe de altă parte, nu mai puțin de cinci cutremure s-au produs în România începând de vineri. Cele mai multe au fost înregistrate în zona Vrancea, dar au existat seisme în Vâlcea şi în Prahova. Niciunul dintre seismele din ultimele zile nu a produs victime sau pagube, relatează și mediafax.ro.

Primul cutremur din seria menţionată a avut loc în zona seismică Vrancea-Prahova. A avut magnitudinea 3,4 şi s-a produs vineri, la ora 15.49. Tot vineri, dar la ora 21.01 a fost înregistrat un cutremur cu magnitudinea 3,2 în zona seismică Vrancea-Buzău.

Publicitate

Sâmbătă, aparatele au înregistrat o nouă mişcare seismică (magnitudinea 3,4) în zona Vrancea-Buzău.

Citeste mai mult

Eveniment

Material lemnos transportat ilegal, confiscat de polițiști la Bucecea

Publicat

Publicitate

În cadrul activităților specifice desfășurate în ultimele 24 de ore pentru prevenirea și combaterea transportului ilegal de material lemnos, polițiștii de la Botoșani au oprit pentru control, pe un drum public din orașul Bucecea, o autoutilitară.

În urma verificărilor, s-a constatat că vehiculul transporta 4,5 metri cubi de material lemnos fără a fi însoțit de documente legale care să ateste proveniența și legalitatea transportului.

Conducătorul auto a fost sancționat contravențional conform prevederilor legale, primind o amendă în valoare de 2.000 de lei. Totodată, materialul lemnos transportat în mod ilegal a fost confiscat și predat autorităților competente pentru a fi valorificat conform legislației în vigoare.

Astfel de acțiuni fac parte din eforturile constante ale poliției de a combate tăierile ilegale de arbori și transportul neautorizat de lemn, contribuind la protejarea resurselor naturale și asigurarea respectării legii.

Poliția reamintește tuturor transportatorilor și operatorilor economici din domeniu că deținerea și transportul materialului lemnos fără documente justificative reprezintă o încălcare a legii și se sancționează drastic.

Activitățile de control vor continua și în perioada următoare, în colaborare cu instituțiile responsabile, pentru a preveni și descuraja astfel de fapte ilegale, protejând patrimoniul natural al județului, a transmis purtătorul de cuvânt al Inspectoratului de Poliţie Judeţean (IPJ) Botoşani, Delia Nenişcu.

Publicitate

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending