Botoșani: Bijuteria arhitectonică de lux reabilitată cu milioane de euro. Primele repetiții, după 10 ani, în unul dintre cele mai frumoase teatre din România
Teatrul ”Mihai Eminescu” din Botoșani, o adevărată bijuterie arhitectonică, veche de peste un secol și-a deschis porțile după un deceniu de reabilitări. Actorii s-au reîntors în teatru după 10 ani și lucrează la o premieră de excepție. Clădirea este unul dintre cele mai frumoase monumente din România, scrie ADEVĂRUL.
Teatrul ”Mihai Eminescu” din Botoșani funcționează într-o clădire monument istoric de o frumusețe rară, în stilul eclectismului francez, veche de peste 110 ani. Era un teatru de lux, ridicat cu materiale scumpe, de cei mai bogați oameni ai orasului. Este de altfel considerat unul dintre cele mai frumoase din România, fiind și primul teatru orășenesc din Moldova. Teatrul din Botoșani a dus greul războiului și mai apoi al intervențiilor comuniste. În plus, din cauza lipsei de interes din anii ’90, s-a degradat puternic. A fost nevoie de o reabilitare care, cu multe poticneli, a durat nu mai puțin de 10 ani. Miercuri, teatrul a fost dat în folosință parțial. Adică actorii s-au reîntors în clădire și repetă pentru un spectacol în premieră. Teatrul va fi deschis publicului, probabil, la finele lunii decembrie.
Un teatru de lux al boierimii și negustorimii moldovene readus la viață
Botoșaniul a fost încă de la începutul secolului al XIX-lea unul dintre cele mai prospere târguri din Principate. Un oraș cosmopolit, bazat pe comerț și meșteșuguri cu ample legături în Imperiul Austro-Ungar și Imperiul Țarist. Aici trăiau evrei, armeni, lipoveni și, evident, români. În oraș trăiau atât arendași foarte bogați, dar și boieri moldoveni sadea. Era un ”oraș-stațiune”, cum este descris de istorici, plin de verdeață, parcuri pitorești în care puteai petrece ore în șir, case extrem de frumoase lucrate de meșteri străini în stil german sau francez.
Statui teatru FOTO CJ Botoșani
Acești negustori și boieri din târgul Botoșaniului au încurajat educația și cultura. Botoșaniul a fost unul dintre primele orașe din România unde s-a jucat un spectacol în limba română. Inclusiv Mihai Eminescu a făcut parte ca sufleur dintr-o trupă de actori, la Botoșani. Din anul 1865 s-au făcut demersuri la Comitetul general al Teatrelor din România și Ministerul de Interne pentru înființarea unui teatru național la Botoșani. Fără să primească un răspuns, oamenii cu dare de mână ai Botoșaniului au făcut o chetă publică și au ridicat, pe cheltuială proprie, un teatru. În anul 1912 a fost înființată „Societatea pe acţiuni-Teatrul Eminescu”, având 75 de acţionari şi un capital de 400.000 lei. Teatrul a fost ridicat cu meșteri din străinătate în stilul eclectismului francez și a fost numit după marele poet „Mihai Eminescu. Construcția era o adevărată bijuterie arhitectonică, la vremea respectivă unul dintre cele mai frumoase teatre.
Sala de spectacole și scena FOTO Cosmin Zamfirache
În 1914 a avut loc și primul spectacol, ”Lorica Noastră”. În timpul Celui De-al Doilea Război Mondial, clădirea teatrului a fost bombardată. A fost refăcută în 1958, dar modificată. Atunci a fost și reînfințat teatrul, funcționând până astăzi. În 2013, Primăria Botoșani a primit o finanțare europeană în valoare de 5 milioane de euro, pentru a reabilita teatrul orașului, puternic degradat, și a-l readuce la planurile inițiale din 1912. În 2014 au început lucrările. Cu scandaluri și hibe specific românești, lucrările au fost oprite, apoi devansate iar în cele din urmă finanțarea pierdută. Abia după câțiva ani lucrările au fost reluate, obținându-se o nouă finanțare. Costurile s-au triplat între timp, reabilitarea teatrului ajungând să coste 15 milioane de euro.
Unul dintre cele mai frumoase teatre din România
Miercuri, 11 decembrie, lucrările sunt aproape terminate. Sala de spectacole, cabinele și multe dintre spațiile comune au fost date în folosință. Actorii, după ce au petrecut 10 ani într-o clădire veche, în chirie, la Casa Tineretului, în condiții total improprii actului artistic, au revenit în clădirea teatrului. Mai precis, aceștia repetă la un nou spectacol, în premieră, care va fi prezentat publicului, în spațiul reabilitat, cel mai probabil la finele lui decembrie.
Publicitate
Teatrul din Botoșani, la exterior FOTO Cosmin Zamfirache
Teatrul are o sală de spectacole de lux, în stilul boieresc al începutului de secol XX, cu loje și balcoane cu parfum de epocă. Scena este foarte adâncă, ideală pentru tot felul de idei regizorale, de la teatru clasic la cel avant-garde. Pe tavanul sălii de spectacole se află candelabre uriașe, hand-made. Holurile sunt pavate cu marmură cu același parfum de epocă, cu statui și ornamente cu foiță de aur. La etaj sunt spații de repetiții, săli studio, cabine moderne și multe alte spații. Dincolo de atmosfera de epocă, teatrul este dotat cu dispozitive hi-tec, mai ales de sonorizare și lumini, lifturi și multe altele.
”Ne-am întors acasă”
Actorii au fost copleșiți de emoții la revenirea în teatrul în care majoritatea și-au început cariera. Unii au petrecut câteva decenii lucrând în această clădire. ”Suntem copleșiți de emoție, tot colectivul teatrului, actorii, s-au reîntors după atâția ani în teatru. Astăzi va avea loc o primă repetiție după o pauză de 10 ani. Dacă ne uităm la scenă, la dotări, avem tot ce trebuie pentru spectacol”, spune Alexandru Vasilache, director al Teatrului „Mihai Eminescu” din Botoșani și regizor de două decenii la această instituție. „Actorii sunt niște copii care au primit astăzi un mare dar”, precizează Irina Mititelu la Botoșani. ”Reîntoarcerea în teatru, reprezintă speranță și dorința de a performa la cel mai înalt nivel”, adaugă și Gina Pătrașcu Zamfirache, o altă actriță cu experiență în teatrul botoșănean.
Holul teatrului FOTO CJ Botoșani
”Am fost 10 ani în exil. Acum simt că m-am întors acasă și nicăieri nu este mai bine ca acasă.”, conchide Lenuș Teodora Moraru, un alt actor cu aproape trei decenii de experiență artistică la Botoșani. Pentru Răzvan Amitroaie, unul dintre cei mai tineri actori din trupă, reîntoarcerea în clădirea teatrului reprezintă o experiență aparte. ”Am copilărit aici. Mama era la departamentul de marketing al teatrului, tata, Cezar Amitroaie, actor. Și nu aveau ce face cu mine. Mă aduceau aici. Știam teatrul pe de rost”, spune Răzvan Amitroaie. În momentul de față actorii botoșăneni lucrează la spectacolul ”Intrigă și iubire„ după Friederich Schiller, în regia lui Dumitru Acriș.
ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.
Liderii PNL au validat, duminică, în şedinţa Consiliului Naţional, candidatura lui Crin Antonescu la alegerile prezidenţiale, care vor avea loc în luna mai, relatează mediafax.ro.
Potrivit anunţului oficial, decizia a fost luată cu unanimitate de voturi.
„Sunt fericit să ducem această bătălie pentru că eu cred că PNL are viitor pentru că are trecut, pentru că are idei”, a spus Antonescu după luarea deciziei.
La finalul şedinţei, Crin Antonescu i-a cerut liderului PNL, Ilie Bolojan, să fie şeful campaniei electorale: „Îi cer un ultim favor, să-mi facă cinstea să conducă aceasta campanie electorală care urmează”.
PSD a decis, marţi, în Consiliul Politic Naţional, să valideze candidatura lui Crin Antonescu la alegerile prezidenţiale din 4 mai. Următorul pas va fi făcut pe 2 februarie, în cadrul următorului Congres Extraordinar al partidului.
Fostul ministru al Culturii Raluca Turcan a declarat că sunt ‘lucruri ciudate’ în cazul furtului pieselor din tezaurul dacic, menționând că atenția merită îndreptată spre faptul că infractorii au folosit dinamită, că au sustras doar câteva bunuri de tezaur și că există o suspiciune legată faptul că acest jaf s-a întâmplat în ultima zi a expoziției, relatează agerpres.ro.
‘În primul rând vorbim despre un furt și sper și aștept ca autoritățile olandeze, împreună cu Interpolul să coopereze la modul real, să prezinte informații și să ne ofere o perspectivă când bunurile de tezaur ale României vor fi aduse în țară, vor fi recuperate, în urma unui furt. Sunt câteva lucruri ciudate în acest furt și cred că atenția merită îndreptată și spre faptul că infractorii au folosit dinamită, că au sustras doar câteva bunuri de tezaur și, în același timp, că există în continuare o suspiciune de ce acest jaf s-a întâmplat în ultima zi a expoziției’, a precizat Turcan duminică, la Parlament.
Ea a adăugat că, în privința legalității expoziției, ‘orice export de bunuri temporare se realizează în urma propunerii instituției de Cultură, avizului Comisiei Naționale a Muzeelor și Colecțiilor și paza este asigurată de muzee la nivelul legislației internaționale’.
‘Observ că acum apar tot felul de discuții cu privire la oportunitatea realizării de expoziții internaționale cu patrimoniul cultural al României. Au apărut tot felul de experți în calitatea și valoarea muzeelor. Cred că lucrul acesta trebuie făcut de profesioniști și faptul că toți membrii și specialiștii Comisiei naționale a muzeelor și colecțiilor au aprobat prezența României în străinătate cu o componentă importantă a patrimoniului într-un lung șir de elemente culturale pe care România le-a desfășurat în străinătate, cum ar fi expoziții la Madrid și Roma, unde au fost artefacte de două ori mai multe decât în Olanda, ar trebui să reprezinte un simbol sau un motiv de mândrie, faptul că România este prezentă cu expoziții la nivel internațional este cel mai eficient instrument de diplomație culturală, face parte din dialogul cultural al României cu alte țări. În același timp, de aceste expoziții limitate nu se bucură locuitorii unei localități unde se află un muzeu în care se desfășoară o expoziție, acolo vin românii din diaspora, participă elita culturală, autorității internaționale, toate lucrurile acestea ajută în România și cred că faptul că se pune semnul întrebării asupra oportunității expozițiilor internaționale a trebuit să ne dea foarte multe gândit’, a adăugat Turcan.
Ea a mai spus că și în România sunt expoziții internaționale care sunt bine păzite.
‘Vorbim de un furt. Au existat furturi și la alte muzee internaționale, nu este o situație fără precedent și nu ar trebui să blocheze o inițiativă corectă și sănătoasă a României de a realiza expoziții’, a mai spus Raluca Turcan.
Publicitate
Coiful de aur de la Coțofenești, datat în secolele V-IV î.Hr., precum și trei brățări dacice din aur de la Sarmizegetusa Regia, din a doua parte a secolului I î.Hr., unele dintre cele mai importante artefacte din patrimoniul național al României, au fost furate în urma unui ‘incident deosebit de grav’, a anunțat Ministerul Culturii.
Potrivit informațiilor furnizate de conducerea Muzeului Drents și autoritățile olandeze, spargerea a fost realizată prin utilizarea unui exploziv pe singurul zid exterior al clădirii.
Toate piesele furate fuseseră asigurate în conformitate cu legislația românească și standardele internaționale privind organizarea expozițiilor.
Parchetul General a informat, sâmbătă, că a fost întocmit un dosar penal, din oficiu, în cazul sustragerii pieselor din tezaurul dacic expuse la Muzeul Drents din Regatul Țărilor de Jos.
Meta, compania care deține WhatsApp, a anunțat lansarea a trei actualizări majore la începutul anului 2025. Noile funcții sunt menite să revoluționeze modul în care utilizatorii își personalizează fotografiile și mesajele, oferind opțiuni creative și experiențe mai captivante în utilizarea aplicației, relatează alba24.ro.
Prima noutate este folosirea realității augmentate (AR) pentru editarea fotografiilor și videoclipurilor. Utilizatorii pot acum să corecteze imperfecțiunile faciale, să adauge machiaj virtual sau să insereze elemente decorative direct în aplicație, potrivit Mediafax.
A doua funcție permite crearea de stickere personalizate din selfie-uri. Procesul este simplu: utilizatorul accesează meniul de stickere, apasă pe „Creați”, face un selfie, iar stickerul rezultat poate fi salvat și trimis contactelor. În plus, pachetele de stickere pot fi acum distribuite direct în conversații.
A treia actualizare simplifică modul în care reacționăm la mesaje. În loc să ținem apăsat pe un mesaj pentru a afișa bara de emoji, acum este suficient să dăm dublu-click. Deși pare o schimbare minoră, economisește timp pentru utilizatorii activi.
Aceste noi funcții se adaugă altor actualizări recente, precum scanarea documentelor, crearea de ciorne pentru mesaje și transcrierea automată a mesajelor vocale în text, notează TF1.
Nu scăpăm de ceață! Meteorologii au prelungit Codul galben până la ora 13:00, pentru o parte din județul Botoșani, anunță ISU Botoșani.
Din această cauză, pe drumurile din Dorohoi, Hudești, Coțușca, Suharău, Havârna, Vorniceni, Rădăuți-Prut, Ibănești, Șendriceni, Cristinești, Avrămeni, Dersca, George Enescu, Hilișeu-Horia, Păltiniș, Broscăuți, Mileanca, Pomârla, Știubieni, Darabani, Drăgușeni, Corlăteni, Cordăreni, Viișoara, Concești, Lozna, Mitoc și Adășeni se reduce vizibilitatea sub 200 de metri, izolat sub 50 de metri.
Pentru evitarea producerii unor evenimente rutiere, adresăm conducătorilor auto recomandarea de a adapta viteza la condițiile de drum. Circulați prudent pentru siguranța dumneavoastră și a celorlalți participanți la trafic!
Google News
