Incendierea vegetației uscate sau a resturilor vegetale este interzisă!

Ieri după-amiază, pompierii militari și voluntari au intervenit pentru stingerea a trei incendii, în următoarele localități:

✔️ Gulioaia – au ars aproximativ două hectare de stuf și patru tone de furaje. Pompierii din cadrul Gărzii de Intervenție Trușești și Serviciului Voluntar pentru Situații de Urgență Dângeni au acționat rapid astfel încât flăcările să nu se extindă la un adăpost de animale, un alt depozit de furaje și o casă. Au fost salvate două bovine.

Publicitate

✔️ Cătămărăști Vale – au ars aproximativ 20 metri pătrați de vegetație uscată de lângă o casă. Au intervenit pompierii din cadrul Detașamentului Botoșani, cu o autospecială de stingere cu apă și spumă;

✔ Bobulești – a ars vegetația uscată de pe aproximativ 1000 de metri pătrați. Au intervenit pompierii din cadrul Gărzii de Intervenție Ștefănești, cu o autospecială de stingere cu apă și spumă.

Cauza probabilă de producere a incendiilor au fost folosirea focului deschis în spații deschise.

Publicitate

Potrivit legislației privind protecția mediului este interzisă arderea miriștilor, a tulbăriilor, a litierei pădurii, a stufului, a tufărișurilor sau a vegetației ierboase.

Atragem atenția asupra faptului că folosirea focului deschis pentru igienizarea terenurilor, arderea gunoaielor, a deșeurilor și a altor materiale combustibile pot avea consecințe grave, atât asupra mediului înconjurător și a solului, cât și asupra proprietății sau chiar vieții oamenilor.

În astfel de cazuri, flăcările se pot întinde cu repeziciune pe o suprafață mare, iar în condiții de vânt, incendiile de vegetație uscată sau de deșeuri menajere pot deveni și mai periculoase dacă se manifestă aproape de case, de rețele de electricitate sau de locuri cu pericol de explozie.

Publicitate

Publicitate

Sfântul Atanasie a fost unul dintre ierarhii altor popoare care au poposit pe meleagurile noastre românești pe care le sfinți cu rugăciunile sale curate și cu nevoințele osârdnice vreme de 12 ani. Acesta se născu în anul 1580 în insula Creta, într-o familie creştină şi cu bun nume. Tatăl său, Gheorghe Patelarie, era secretar al episcopului locului, iar mama sa, o evlavioasă creştină. Primind din pruncie o educaţie aleasă, viitorul ierarh, ce primise la botez numele de Alexie, se îndreptă încă din tinereţe spre studiul dumnezeieştilor scripturi şi spre viaţa duhovnicească profundă. După moartea tatălui său, Alexie renunţă la lume şi intră în viaţa călugărească, mai întâi la Mănăstirea Sfânta Ecaterina din Sinai, unde fu călugărit cu numele Atanasie, apoi la Mănăstirea Sfântul Atanasie din Tesalonic, unde fu hirotonit ieromonah, iar mai apoi în Muntele Athos, la Mănăstirile Esfigmenu şi Xeropotam. Pentru o vreme se află ca dascăl şi în Ţara Românească, unde traduse „Psaltirea“ în greaca populară. Aflând de alesele sale calităţi teologice şi duhovniceşti, sfântul patriarh Chiril Lucaris îl cheamă pe sfântul Atanasie în Constantinopol la apărarea credinţei ortodoxe mult încercate, la acea vreme, de atacurile ereticilor şi ale necredincioşilor. Sfântul Sfințit Mucenic Chiril Lucaris, patriarhul Constantinopolului (pomenit la 27 iunie). Portret ale sfântului ierarh săvârșit în anul 1632, cu 6 ani înaintea de primirea cununii mucenciei. Icoana și o părticică din cinstitele sale moaște se află și la Mănăstirea Radu-Vodă din București. În anul 1631, fu ales mitropolit al Tesalonicului, iar 3 ani mai târziu, pentru scurtă vreme, sfântul Atanasie ocupă şi scaunul patriarhal al Constantinopolului. Silit fiind să-şi părăsească păstoriţii săi şi să ia calea pribegiei, sfântul primi sprijin şi găzduire la domnitorul Vasile Lupu al Moldovei, care îi îngădui să se aşeze la Mănăstirea Sfântul Nicolae din oraşul Galaţi. Vreme de 12 ani, între 1642 şi 1654, cu o scurtă pauză în anul 1652, când fu ales din nou patriarh ecumenic, sfântul Atanasie îmbogăţi spiritual ținutul Dunării de Jos, însă nu-şi uită nici scaunul său mitropolitan, pentru care ceru neîncetat ajutor material. Tocmai pentru acest scop, întreprinse o lungă călătorie la Moscova, unde obţinu de la ţarul Rusiei sprijin pentru eparhia sa, în grea suferinţă. Un călător contemporan cu sfântul Atanasie, diaconul Paul de Alep, ne relatează că sfântul patriarh Atanasie avea în grija sa şi păstorirea credincioşilor din Brăila, oraş aflat sub stăpânire otomană şi unde se găsea sediul Mitropoliei Proilaviei. Deşi era înaintat în vârstă, având 74 de ani, multele trebuinţe ale mănăstirii îl determină pe fostul patriarh să plece în Rusia, sperând în ajutorul ţarului. Pe drumul de întoarcere spre Galaţi, în anul 1654, obosit de greutatea drumului, sfântul Atanasie îşi dădu sufletul în mâinile Domnului Mănăstirea Schimbarea la Faţă din Lubensk, în Rusia Mică (Ucraina de astăzi), la 5 aprilie 1654, în a treia zi a Sfintelor Paşti. După 8 ani de la mutarea sa la veşnicele lăcaşuri, prin descoperire dumnezeiască, trupul fericitului patriarh Atanasie se află necuprins de stricăciune. Astăzi, sfintele sale moaşte, care săvârşesc multe minuni, se păstrează în Catedrala Buna Vestire din Harkov, Ucraina, într-o raclă aşezată lângă altarul din partea dreaptă a sfântului lăcaş, fiind de secole izvor de binecuvântare şi tămăduire pentru credincioşi.

Ministrul a spus că ”s-a aprobat amânarea acestui termen până la data de 30 septembrie, pentru ca sistemul informațional referitor la marile proprietăți să poată să permită accesul la informații privind valoarea impozabilă a clădirilor, scrie alba24.ro.

Taxa pe marile averi a fost amânată de Guvern. Noul termen de aplicare este 30 septembrie. Până atunci, sistemul informaţional referitor la marile proprietăţi ar trebui să permită accesul la datele privind valoarea impozabilă a clădirilor.

Anunțul a fost făcut marţi, de ministrul Finanţelor, Marcel Boloş, la finalul şedinţei de Guvern.

Publicitate

După cum se cunoaște, pentru clădirile mai mari de 2,5 milioane lei și mijloacele de transport cu o valoare de peste 375.000 lei, impozitul de 0,5% era un impozit cu termenul scadent pentru 30 aprilie.

În acest context, pentru a avea acces la aceste categorii de informații pe care le-am menționat, dar și pentru a putea continua ceea ce înseamnă sistemul informatic necesar pentru acest tip de impozit, termenul s-a amânat până pe data de 30 septembrie 2024”.

Taxa pe marile averi: este necesar schimb de informații între primării și ANAF
Marcel Boloș susține că ”taxa pe lux” are nevoie de anumite informații care nu sunt la îndemâna contribuabilului: valoarea impozabilă a clădirii.

Publicitate

”Știm că pentru clădiri valoarea este de peste 2,5 milioane de lei, iar pentru mașini 375.000 de lei. În deciziile de impunere, pe care le emit autoritățile locale, această valoare impozabilă, care se comunică contribuabilului, nu există. Și atunci, omul nu știe dacă datorează sau nu datorează, fiindcă n-are informații cu privire la valoarea impozabilă.

Mecanismul de astăzi, pe care îl avem pentru operaționalizarea acestui tip de impozit, presupune ca autoritățile locale în evidența cărora se găsesc contribuabilii și care au clădiri cu o valoare mai mare de 2,5 milioane de lei să înștiințeze contribuabilii. Pentru ca mai apoi, ANAF-ul, cu tot ce înseamnă structurile teritoriale județene, să poată să emită deciziile de impunere și să putem să purcedem la încasarea banilor.

Deci e prematur de spus care este suma pe care o vom încasa. Deocamdată, mecanismul trebuie pus la punct, încât autoritățile locale să comunice cu ANAF-ul și, în același timp, contribuabilul să știe că în evidențele autorităților locale figurează acele proprietăți imobiliare cu valori de peste 2,5 milioane de lei”, a precizat ministrul.

Publicitate

Taxa pe marile averi: ce se va întâmpla în cele cinci luni
În cele cinci luni în care a fost amânată aplicarea taxei pe marile averi, autoritățile locale vor notifica contribuabilii care au proprietăți cu o valoare impozabilă mai mare de 2,5 milioane lei.

”Autoritățile locale comunică ANAF-ului care este situația acestor proprietari. ANAF-ul emite deciziile de impunere pentru proprietarii a căror proprietăți imobiliare sunt cu valoarea mai mare de 2,5 milioane lei. Și pe 30 septembrie ar trebui să avem primele încasări din impozitul pe marile averi. Cam aceste activități le vom desfășura în perioada următoare.

Repet, primăria notifică contribuabilul: ai o proprietate cu valoare mai mare de 2,5 milioane lei. În același timp, primăria notifică ANAF-ul: vezi că la adresa x există o proprietate cu o valoare mai mare de 2,5 milioane”, a precizat ministrul.

Publicitate

”Mecanismul pe care l-am avut ne-a dus în imposibilitatea în care nu știam cine deține proprietăți cu valoare mai mare de 2,5 milioane lei. Ba mai mult, contribuabilii erau cei care nu cunoșteau dacă datorează sau nu impozitul pe marile averi. (…)

Noi când am impus măsura, bazele de date și toată informația era la autoritatea locală. Impozitul urma să fie administrat și implementat de către ANAF, autoritate centrală.

Încă n-am ajuns la cloud-ul guvernamental ca să asigure interoperabilitatea bazelor de date. Încât ANAF-ul să se uite în PatrimVen, care este baza de date a autorității locale sau invers, autoritatea locală să se uite în baza de date a ANAF-ului. Și de aceea avem aceste tipuri de măsuri. Sigur că în momentul în care vom avea cloud-ul guvernamental operaționalizat, dintr-o simplă tastare se va putea vedea informația și se va putea ajunge la fundamentarea deciziilor mai rapid”.

Taxa pe marile averi. Prevederile din lege
Potrivit reglementărilor, românii care dețin locuințe cu o valoare mai mare de 500.000 de euro sunt obligați să plătească un impozit de 0,3% din suma care depășește acest prag.

Același impozit se aplică și pentru cei care dețin autoturisme cu o valoare de peste 75.000 de euro.

Potrivit Legii 296/2023, sunt obligate la plata impozitului special pe bunurile imobile și mobile de valoare mare, contribuabilii:

a) persoanele fizice care, la data de 31 decembrie a anului fiscal anterior, au în proprietate/proprietate comună clădiri rezidențiale potrivit definiției de la art. 453 lit. f), situate în România, dacă valoarea impozabilă a clădirii, calculată potrivit art. 457, depășește 2.500.000 lei
b) persoanele fizice și persoanele juridice care au în proprietate autoturisme înmatriculate/înregistrate în România a căror valoare de achiziție individuală depășește 375.000 lei.
Taxa pe lux: Neclarități mari în lege. Cine sunt românii care vor trebui să o plătească

Impozitul se datorează pe o perioadă de 5 ani începând cu anul fiscal în care are loc predarea-primirea autoturismului sau pentru fracțiunea de ani rămasă până la împlinirea perioadei de 5 ani de la această dată pentru cele la care predarea-primirea autoturismului a avut loc anterior.

Are 42 de ani de muncă și 10 ani de președinție.

Preşedintele Klaus Iohannis și-a depus cererea de pensionare din învățământ, de la Colegiul Național „Samuel von Brukenthal” din Sibiu, scrie alba24,ro.

Klaus Iohannis urmează să împlinească în acest an, pe 13 iunie, 65 de ani, aceasta fiind și vârsta de pensionare pentru bărbați, potrivit legii.

Publicitate

Președintele Klaus Iohannis și-a depus cererea de pensionare. Ce pensie va putea primi
„Are 42 de ani de muncă și 10 ani de președinție. De acolo are indicele cel mai mare în grilă, 12 salarii medii. După părere mea, de acolo acumulează în jur de 4 puncte de pensie pe an. Adică adună 40 de puncte din salariul pe care l-a obținut de la președinție.

Mai are anii de predare și de conducere a Inspectoratului Județului Sibiu, unde nu erau salariile foarte mari, eu cred că îi ies vreo 22 de puncte.

Dacă adunăm 40 de puncte de la președinție, cu 22 de puncte de la liceu, cu 25 de puncte de la Primărie, cred că îi vor ieși domnului președinte cam 103 puncte, o pensie de aproximativ 8.400, sau chiar spre 9.000 de lei”, a explicat Anton Hadăr, lider al Federației Naționale ”Alma Mater”, la Antena 3 CNN.

Publicitate

Catedra de profesor de Fizică de la Colegiul Național „Samuel von Brukenthal” din Sibiu a devenit disponibilă, după aproximativ 27 de ani în care postul a fost blocat de președintele României, Klaus Iohannis. Acesta a predat acolo timp de 19 ani.

Administrația Prezidențială a confirmat că președintele Klaus Iohannis și-a depus cererea de pensionare pentru limita de vârstă.

Cel mai probabil Klaus Iohannis va renunța la pensie
Potrivit sindicaliștilor BNS, noua lege a pensiilor, care intră în vigoare la 1 septembrie 2024, interzice cumulul pensiei cu salariul până la vârsta de 70 de ani.

Publicitate

„Noua lege a pensiilor instituie, practic, interzicerea cumului pensiei cu salariul până la vârsta de 70 de ani, chiar dacă se referă la posibilitatea de a opta între pensie și continuarea activității”, preciza BNS într-un comunicat.

Cum alegerile prezidențiale din acest an vor avea loc la 15 septembrie (primul tur) și la 29 septembrie (al doilea tur), cel mai probabil președintele României va renunța la pensie, urmând să primească doar salariul.

În plus, în cazul în care candidatura sa la NATO va fi acceptată, Klaus Iohannis va avea în continuare salariu.

Publicitate