Pe șantierul Autostrăzii A7 Focșani – Bacău, Lotul 2 Domnești-Târg – Răcăciuni, lucrările intră într-o nouă etapă vizibilă. Imagini video surprinse pe sectorul dintre localitățile Valea Seacă și Răcăciuni (județul Bacău) arată așternerea stratului de legătură (BAD 22.4), semn că proiectul avansează într-un ritm susținut.

Potrivit Direcției Regionale de Drumuri și Poduri (DRDP) Iași, în paralel cu lucrările de asfaltare, constructorul este mobilizat pe mai multe fronturi. Se lucrează intens la structuri – cofrarea și turnarea plăcilor de suprabetonare pentru pasajul de la Domnești-Târg și pentru celelalte poduri aflate pe traseu.

De asemenea, echipele sunt implicate în execuția umpluturilor de pământ, stabilizarea straturilor intermediare și amenajarea nodului rutier Răcăciuni, unde se desfășoară lucrări de stabilizare a stratului superior de fundație. În același timp, se montează hidroizolații, geodrenuri și panouri fonoabsorbante, elemente esențiale pentru siguranța și confortul viitorilor utilizatori ai autostrăzii.

Lotul 2 al Autostrăzii A7 are o lungime de 38,78 km, iar ordinul de începere a fost emis pe 3 mai 2023. Durata contractului este de 30 de luni, iar până acum stadiul fizic al lucrărilor a ajuns la 55%, conform raportărilor oficiale.

Proiectul este derulat de asocierea Spedition UMB SRL – SA&PE Construct SRL – Tehnostrade SRL, una dintre cele mai active companii din domeniul construcțiilor de drumuri din România. Valoarea contractului este de 2,485 miliarde de lei (fără TVA), iar finanțarea provine din fonduri europene.

Autostrada A7 este unul dintre cele mai importante proiecte de infrastructură din România, parte a coridorului rutier care va lega Moldova de sudul țării și de rețeaua europeană de transport. Finalizarea Lotului 2 Domnești-Târg – Răcăciuni va reprezenta o etapă crucială în modernizarea conexiunilor rutiere dintre Focșani și Bacău.

Imaginile difuzate de DRDP Iași confirmă faptul că șantierul este într-o etapă activă, iar lucrările avansează vizibil, oferind speranța că termenul de finalizare va fi respectat.

Două locuințe din municipiul Botoșani au fost transformate în adevărate focare de mizerie, spre disperarea vecinilor.

Polițiștii locali au intervenit pe Aleea Slt. Ioan Frunzetti nr. 5 și pe strada Cornișa nr. 8, după ce au fost depuse petiții privind starea de insalubritate din aceste imobile.

În interior, agenții au descoperit deșeuri depozitate în cantități mari, miros pestilențial, dar și prezența insectelor.

Cei doi proprietari au fost sancționați contravențional cu câte 1.000 de lei fiecare, iar polițiștii le-au stabilit termene clare pentru igienizarea locuințelor.

Totodată, controale similare au vizat mai multe terenuri situate pe străzile Vulturului, Bradului și Pacea, unde proprietarii nu și-au întreținut spațiile. Aceștia au fost, de asemenea, amendați pentru lipsa lucrărilor de curățenie și pentru neîntreținerea vegetației.

Potrivit H.C.L. nr. 44/2025, botoșănenii sunt obligați să asigure curățenia și igiena imobilelor deținute, inclusiv prin acțiuni periodice de dezinsecție și deratizare.

Locuitorii din mai multe cartiere ale municipiului Botoșani vor rămâne fără apă potabilă în cursul zilei de joi, 18 septembrie 2025.

S.C. Nova Apaserv S.A. a anunțat că este necesară o sistare temporară a serviciului pentru executarea unor lucrări de relocare a hidranților de incendiu, în cadrul proiectului „Reabilitare și modernizare strada Popăuți”, derulat de Primăria Botoșani.

Astfel, între orele 08:00 și 16:00, furnizarea apei potabile va fi întreruptă pe următoarele străzi: Popăuți, Panduri, Hatman Arbore (parțial), Stegari, Aleea Luizoaia, Aleea Dimitrie Cantemir, Aleea Ioan Missir și Aleea Grigore Ghica.

Măsura este necesară pentru a permite desfășurarea lucrărilor de modernizare a rețelelor edilitare și pentru a asigura siguranța și funcționalitatea viitoarelor echipamente de intervenție în caz de incendiu.

Reprezentanții operatorului de apă fac apel la cetățenii afectați să își facă rezerve de apă suficiente pentru consum și uz casnic pe durata întreruperii. „Ne cerem scuze pentru disconfortul creat și le mulțumim clienților pentru înțelegere. Investițiile derulate sunt menite să contribuie la modernizarea infrastructurii și la creșterea calității serviciilor furnizate”, a transmis conducerea Nova Apaserv, prin directorul general Alin Cătălin Cirimpei.

Proiectul de reabilitare a străzii Popăuți face parte dintr-un amplu program de modernizare urbană inițiat de Municipiul Botoșani, care include atât refacerea infrastructurii rutiere, cât și îmbunătățirea utilităților.

Cetățenii sunt sfătuiți să ia măsuri preventive și să-și organizeze activitățile zilnice astfel încât să reducă la minimum impactul întreruperii asupra gospodăriilor.

Municipiul Botoșani se află pe locul 18 la nivel național în clasamentul fluidității traficului urban, potrivit Indexului de Trafic 2025 realizat de Institutul pentru Orașe Vizionare.

Studiul arată că șoferii botoșăneni pierd echivalentul a 6,8 zile de lucru anual din cauza aglomerației, în condițiile în care un șofer obișnuit parcurge zilnic 30 de kilometri, timp de 250 de zile lucrătoare.

Cum s-a făcut analiza traficului

Raportul a luat în calcul date colectate între martie și iunie 2025, de luni până vineri, între orele 07:00 și 20:00. Clasamentul a fost realizat pe baza a doi indicatori principali: diferența de viteză dintre zilele lucrătoare și traficul liber de duminică dimineața (Δ viteză, care reflectă gradul de congestie) și viteza medie de deplasare în zilele lucrătoare.

Pentru o interpretare mai clară, rezultatele au fost traduse în doi indicatori suplimentari:

• ETTR (Excess Travel Time Ratio) – procentul de timp pierdut față de condițiile de trafic liber,

• zile pierdute anual – timpul irosit, echivalat în zile de lucru de opt ore, de către un șofer obișnuit.

  Publicitate

Cum stă Botoșaniul în comparație cu alte orașe

Orașele mici, precum Reșița, Giurgiu și Călărași, au cel mai fluid trafic, cu pierderi între 3 și 3,5 zile pe an. La polul opus, Bucureștiul continuă să fie cel mai aglomerat oraș din țară, cu peste 12 zile pierdute anual de un șofer obișnuit.

În Timișoara și Iași, șoferii pierd peste 9 zile pe an, iar în Cluj-Napoca, Sibiu, Târgu Mureș și Bacău se depășește pragul de 8 zile.

În comparație, Botoșaniul are un trafic mai puțin sufocant decât capitala sau marile orașe, dar totuși timpul pierdut echivalează cu aproape o săptămână de muncă, ceea ce arată că infrastructura rutieră și managementul mobilității urbane au în continuare nevoie de mari îmbunătățiri.

Raportul mai evidențiază și o schimbare în tiparul de mobilitate: ora de prânz devine noul vârf de trafic, cu congestii în intervalul 11:00–14:00, generate de drumurile scurte și fragmentate, de livrări și de transportul urban alternativ. Specialiștii recomandă adaptarea măsurilor de mobilitate – benzi dedicate transportului public, ferestre pentru livrări sau semaforizare adaptivă – și pentru acest interval critic, nu doar pentru orele tradiționale de „rush hour”.