În fiecare an, în sezonul rece, se produc incendii din cauza utilizării necorespunzătoare a mijloacelor folosite de cetățeni pentru asigurarea confortului termic în locuințe. Aceste evenimente pot fi prevenite dacă sunt respectate mai multe reguli elementare, menite să-i protejeze, atât pe aceștia, cât şi bunurile agonisite de-a lungul vieţii.
În perioada noiembrie 2023 – martie 2024, în județul Botoșani s-au produs 194 de incendii, cu 15 mai multe decât în iarna precedentă.
Aproape jumătate dintre evenimente au fost generate de coșurile de fum necurățate de funingine, defecte sau neizolate termic față de materialele combustibile din structura acoperișului (82 incendii)
33 de incendii au izbucnit din cauza jarului căzut pe materiale combustibile sau a mijloacelor de încălzire defecte sau lăsate nesupravegheate.
Alte 33 de evenimente s-au produs ca urmare a utilizării instalațiilor/aparatelor/echipamentelor electrice defecte.
Iarna trecută, cinci persoane și-au pierdut viața, iar nouă au ajuns la spital cu arsuri, în urma unor incendii violente. Alte 41 de persoane au fost salvate de pompieri din locuințele cuprinse de flăcări.
Publicitate
Jarul căzut din sobă, fumatul în locuri nepermise, mijloace de încălzire lăsate nesupravegheate sau folosirea substanțelor inflamabile pentru aprinderea focului în sobă au provocat aceste tragedii, în județul Botoșani.
Cucuteni, Suharău, Slobozia, Costești, Dorohoi, Călinești, Corlăteni, Botoșani, Cucorăni, Săveni și Coțușca sunt localitățile în care s-au produs evenimentele.
Pentru înlăturarea pericolului de incendiu care poate apărea odată cu exploatarea sobelor şi a coşurilor de fum, trebuie luate următoarele măsuri:
– verificarea sobelor, a canalelor şi a coşurilor de evacuare a fumului, pentru ca acestea să nu prezinte fisuri care să permită scânteilor să incendieze materialele combustibile din apropiere;
– tencuirea şi văruirea părţii din pod a coşului de fum, în scopul sesizării imediate a fisurilor (căldura sau scânteile care ies prin fisurile unui coş de fum deteriorat constituie surse de aprindere, dacă în zona lor există elemente de construcţie sau structuri din lemn: grinzi, bârne, suport acoperiş etc.);
– îngroșarea zidăriei coşului la trecerea prin planşee, lăsându-se un spaţiu între această zidărie şi elementele combustibile ale planşeului;
– păstrarea distanţei dintre faţa exterioară a coşurilor şi elementele combustibile ale acoperişului;
– în timpul funcționării, ușa sobei trebuie închisă;
– în faţa sobelor cu lemne trebuie pusă o cutie metalică: aceasta va asigura protecţia faţă de căderea accidentală, direct pe podea, a lemnelor aprinse sau a jarului, care ar putea incendia materialele combustibile din apropiere;
– focul în sobe nu trebuie lăsat fără supraveghere sau în grija copiilor și trebuie stins înainte de a părăsi locuinţa și pe timpul nopții;
– cenuşa şi jarul provenite de la sobe trebuie depozitate într-un loc special amenajat.
De asemenea, nu se vor introduce în sobe lemne cu lungimea mai mare decât focarul, iar acestea nu trebuie supraîncărcate.
Pentru mijloacele de încălzit locale sau centrale care folosesc combustibil lichid, se recomandă următoarele măsuri:
– verificarea etanşeităţii conductelor de alimentare cu combustibil;
– interzicerea supraalimentării cu combustibil;
– alimentarea cu combustibil atunci când mijlocul de încălzire nu este în stare de funcţionare;
– curăţarea periodică a conductelor de alimentare şi a duzelor de pulverizare.
O altă cauză a incendiilor din sezonul rece o reprezintă exploatarea necorespunzătoare a aparatelor electrice de încălzire şi a instalaţiilor electrice. Aceste evenimente pot fi evitate prin adoptarea următoarele măsuri:
– nu trebuie utilizate instalaţii electrice defecte, montate direct pe materiale combustibile, cu improvizaţii, cu legături electrice neacoperite de material electroizolant etc.;
– reparaţiile la instalaţiile electrice trebuie executate doar de personal autorizat;
– nu trebuie suprasolicitate circuitele electrice prin racordarea unor consumatori electrici care depăşesc puterea nominală a acestora;
– sistemele de încălzire electrice aflate în funcţiune vor fi supravegheate permanent, chiar dacă sunt prevăzute cu mijloace de protecţie (termostat).
Reşourile pot constitui o sursă de aprindere dacă sunt așezate în locuri necorespunzătoare: sub birouri, rafturi, tejghele, aproape de perdele, de pat etc. unde probabilitatea de a intra în contact cu materiale combustibile (textile, hârtie, lemn etc.) este foarte mare. De asemenea, reşourile improvizate şi artizanale prezintă risc deosebit din cauza puterii mari a acestora şi a deficienţelor ce pot apărea pe circuitele de alimentare, aspecte ce conduc la suprasolicitarea instalaţiei electrice la care sunt racordate (conductori, prize, ştechere etc.)
ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.
Liderii coaliției de guvernare au ajuns la un acord privind reforma în administrația publică, inițiată de Ilie Bolojan. În ședința de marți, 4 noiembrie, reprezentanții PNL, PSD, USR și UDMR au discutat în detaliu planul de reorganizare a aparatului bugetar, una dintre cele mai controversate teme din ultimele luni.
Potrivit informațiilor Digi24, în jurul orei 16:30, liderii au convenit asupra unui acord de principiu care vizează reducerea numărului de posturi din administrația publică, măsură ce ar putea duce la desființarea a peste 13.000 de locuri de muncă.
Reforma propusă de Ilie Bolojan are ca obiectiv reducerea birocrației și eficientizarea cheltuielilor publice, prin comasarea instituțiilor cu activitate similară și tăierea posturilor nejustificate din aparatul administrativ. Planul, inspirat din modelul aplicat la nivelul administrației bihorene, presupune eliminarea funcțiilor duble, reorganizarea direcțiilor subordonate consiliilor județene și limitarea numărului de posturi de conducere. Potrivit surselor politice, implementarea măsurii ar putea aduce economii semnificative la buget și o structură administrativă mai suplă, însă sindicaliștii avertizează deja asupra unui val de concedieri fără precedent în ultimul deceniu.
În jur de 13.000 de posturi ocupate ar urma să fie desființate în administrația locală, adică 10% dintre acestea, însă rămâne de văzut cum se va aplica măsura pentru fiecare primărie în parte, notează reporterii de la digi24.ro
De asemenea, site-ul antena3.ro citează mai multe surse politice care ar fi declarat că în administrația locală se vor elimina 10% din posturile efectiv ocupate. Mai mult de atât, în cazul prefecturilor, vor fi eliminate 20% din posturi.
Reporterii publicației mai citează sursele care au spus că în cazul primăriilor, ”există peste 700 care nu trebuie să facă concedieri”, pentru că ”nu au exagerat cu angajările”.
România își aduce vineri acasă unul dintre fiii săi de seamă: Domnitorul Grigore Alexandru Ghica, născut la Botoșani, ultimul conducător al Moldovei înainte de Unirea Principatelor și întemeietorul Jandarmeriei Române.
După mai bine de un secol și jumătate, rămășițele sale pământești vor fi repatriate din Franța, unde a fost înmormântat la Le Mée-sur-Seine, în apropiere de Paris.
Deshumarea are loc vineri, în cadrul unei ceremonii religioase la care vor participa membrii familiei Ghyka, ambasadorul României la Paris, Ioana Bivolaru, reprezentanți ai Jandarmeriei Franceze și ai Inspectoratului General al Jandarmeriei Române. Sicriul cu osemintele Domnitorului va sosi în țară în aceeași zi, la ora 20:30, cu o cursă TAROM de la Paris, fiind depus la Biserica „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil”, din incinta Inspectoratului de Jandarmi București.
Ceremoniile oficiale și comemorative vor avea loc în perioada 8–12 noiembrie, la București, Focșani și Iași, locuri simbolice pentru istoria Moldovei și a Jandarmeriei Române.
Născut la 27 august 1804, la Botoșani, Grigore Alexandru Ghica a fost fiul marelui logofăt Alexandru Constantin Ghica și al Elenei Sturdza, provenind dintr-o veche familie domnească. A domnit în Moldova între 1849 și 1856, perioadă în care a promovat reforme de mare anvergură socială și administrativă: a înființat Jandarmeria Română, a dezrobit romii, a abolit cenzura, a fondat prima maternitate publică și a redus taxele comerciale, oferind un exemplu rar de guvernare luminată și orientată spre binele public.
Domnitorul a rămas în conștiința istorică drept un spirit vizionar și patriot, care a pregătit drumul spre modernizarea statului român. Deși și-a găsit sfârșitul departe de țară, în Le Mée-sur-Seine, memoria sa a fost mereu vie în rândul botoșănenilor, care îl revendică drept una dintre cele mai ilustre personalități născute pe aceste meleaguri.
Publicitate
Repatrierea sa reprezintă un moment cu profundă încărcătură simbolică, un act de reparație istorică și de recunoștință națională față de un Domnitor care a pus piatra de temelie a unei instituții fundamentale pentru siguranța publică și demnitatea statului român.
Evenimentul este organizat de Jandarmeria Română, în colaborare cu familia Ghyka și Ministerul Afacerilor Externe.
Comisariatul Județean Botoșani al Gărzii Naționale de Mediu a desfășurat, în perioada 1–31 octombrie 2025, un total de 37 de acțiuni de inspecție și control, în conformitate cu planul anual de inspecții.
Dintre acestea, 12 inspecții au fost planificate, iar 25 au fost neplanificate, derulate ca urmare a sesizărilor, a dispozițiilor venite de la nivel central sau a necesității verificării măsurilor impuse anterior.
Din totalul controalelor planificate, 5 au vizat operatorii economici care dețin autorizație integrată de mediu, iar 7 au fost efectuate conform tematicilor stabilite prin planul de activitate al instituției.
În ceea ce privește inspecțiile neplanificate, acestea au inclus:
7 controale pentru verificarea respectării măsurilor impuse prin actele de reglementare,
16 controale efectuate în urma sesizărilor primite de la cetățeni,
Publicitate
1 control dispus direct de Comisarul General al Gărzii Naționale de Mediu,
1 control pentru identificarea unui obiectiv nou.
Ca urmare a neregulilor constatate, comisarii de mediu au aplicat 6 amenzi contravenționale, în valoare totală de 270.000 de lei. Dintre acestea, 3 amenzi au fost aplicate pentru lipsa autorizației de mediu, 2 amenzi pentru deversarea de ape uzate neepurate în apele de suprafață sau subterane, iar 1 amendă a vizat un operator care nu a îmbunătățit pregătirea pentru reciclarea deșeurilor.
Potrivit raportului instituției, 5 amenzi au fost deja achitate, iar una se află încă în termenul legal de plată. În plus, a fost dispusă o sancțiune complementară privind desființarea unor lucrări și readucerea terenului la starea inițială.
Tot în luna octombrie, Garda de Mediu Botoșani a înaintat o sesizare penală pentru scoaterea neautorizată de terenuri din circuitul agricol sau silvic dintr-o arie naturală protejată, precum și o propunere de notificare prealabilă privind suspendarea unei autorizații de mediu.
Instituția a mai raportat 20 de sesizări primite de la cetățeni, dintre care 18 au fost soluționate, iar 2 se află încă în termenul legal de analiză.
Încă patru unități de învățământ din municipiul Botoșani vor intra într-un amplu proces de reabilitare și modernizare, în cadrul unor proiecte finanțate prin Programul Regional Nord-Est 2021–2027 (PRNE).
Municipalitatea de la Botoșani a anunțat astăzi că este vorba despre Liceul Teoretic „Grigore Antipa”, Școala Gimnazială nr. 17, Școala Gimnazială „Sfânta Maria” și Colegiul Tehnic „Gheorghe Asachi”, pentru care contractele de finanțare au fost deja semnate.
Investițiile vizează renovarea energetică aprofundată a clădirilor, cu scopul de a crește eficiența energetică și de a reduce emisiile de gaze cu efect de seră. În perioada următoare, documentațiile pentru atribuirea execuției lucrărilor vor fi lansate în licitație publică.
Printre lucrările prevăzute se numără reabilitarea termică a clădirilor, modernizarea sistemelor de încălzire și a celor de furnizare a apei calde, instalarea unor sisteme alternative de producere a energiei electrice și termice din surse regenerabile, precum și modernizarea sistemelor de climatizare și ventilare mecanică.
Totodată, proiectele includ modernizarea instalațiilor de iluminat, implementarea unor soluții de management energetic pentru monitorizarea și optimizarea consumului de energie, montarea unor sisteme inteligente de umbrire pentru sezonul cald și modernizarea echipamentelor tehnice pentru integrarea soluțiilor inteligente. Pe de altă parte, autoritățile locale urmăresc nu doar reducerea costurilor de întreținere și creșterea confortului termic al elevilor și profesorilor, ci și contribuția la obiectivele europene privind tranziția verde și sustenabilitatea energetică.
Valoarea totală a celor patru proiecte se ridică la aproximativ 44 de milioane de lei, bani proveniți în principal din fonduri europene nerambursabile, a mai adăugat sursa citată.