Connect with us

Eveniment

Botoșani: 194 de incendii s-au produs iarna trecută! Atenție la sistemele și mijloacele folosite pentru încălzirea locuințelor

Publicat

Publicitate

În fiecare an, în sezonul rece, se produc incendii din cauza utilizării necorespunzătoare a mijloacelor folosite de cetățeni pentru asigurarea confortului termic în locuințe. Aceste evenimente pot fi prevenite dacă sunt respectate mai multe reguli elementare, menite să-i protejeze, atât pe aceștia, cât şi bunurile agonisite de-a lungul vieţii.

În perioada noiembrie 2023 – martie 2024, în județul Botoșani s-au produs 194 de incendii, cu 15 mai multe decât în iarna precedentă.

Aproape jumătate dintre evenimente au fost generate de coșurile de fum necurățate de funingine, defecte sau neizolate termic față de materialele combustibile din structura acoperișului (82 incendii)

33 de incendii au izbucnit din cauza jarului căzut pe materiale combustibile sau a mijloacelor de încălzire defecte sau lăsate nesupravegheate.

Alte 33 de evenimente s-au produs ca urmare a utilizării instalațiilor/aparatelor/echipamentelor electrice defecte.

Iarna trecută, cinci persoane și-au pierdut viața, iar nouă au ajuns la spital cu arsuri, în urma unor incendii violente. Alte 41 de persoane au fost salvate de pompieri din locuințele cuprinse de flăcări.

Publicitate

Jarul căzut din sobă, fumatul în locuri nepermise, mijloace de încălzire lăsate nesupravegheate sau folosirea substanțelor inflamabile pentru aprinderea focului în sobă au provocat aceste tragedii, în județul Botoșani.

Cucuteni, Suharău, Slobozia, Costești, Dorohoi, Călinești, Corlăteni, Botoșani, Cucorăni, Săveni și Coțușca sunt localitățile în care s-au produs evenimentele.

Pentru înlăturarea pericolului de incendiu care poate apărea odată cu exploatarea sobelor şi a coşurilor de fum, trebuie luate următoarele măsuri:

– verificarea sobelor, a canalelor şi a coşurilor de evacuare a fumului, pentru ca acestea să nu prezinte fisuri care să permită scânteilor să incendieze materialele combustibile din apropiere;

– tencuirea şi văruirea părţii din pod a coşului de fum, în scopul sesizării imediate a fisurilor (căldura sau scânteile care ies prin fisurile unui coş de fum deteriorat constituie surse de aprindere, dacă în zona lor există elemente de construcţie sau structuri din lemn: grinzi, bârne, suport acoperiş etc.);

– îngroșarea zidăriei coşului la trecerea prin planşee, lăsându-se un spaţiu între această zidărie şi elementele combustibile ale planşeului;

– păstrarea distanţei dintre faţa exterioară a coşurilor şi elementele combustibile ale acoperişului;

– în timpul funcționării, ușa sobei trebuie închisă;

– în faţa sobelor cu lemne trebuie pusă o cutie metalică: aceasta va asigura protecţia faţă de căderea accidentală, direct pe podea, a lemnelor aprinse sau a jarului, care ar putea incendia materialele combustibile din apropiere;

– focul în sobe nu trebuie lăsat fără supraveghere sau în grija copiilor și trebuie stins înainte de a părăsi locuinţa și pe timpul nopții;

– cenuşa şi jarul provenite de la sobe trebuie depozitate într-un loc special amenajat.

De asemenea, nu se vor introduce în sobe lemne cu lungimea mai mare decât focarul, iar acestea nu trebuie supraîncărcate.

Pentru mijloacele de încălzit locale sau centrale care folosesc combustibil lichid, se recomandă următoarele măsuri:

– verificarea etanşeităţii conductelor de alimentare cu combustibil;

– interzicerea supraalimentării cu combustibil;

– alimentarea cu combustibil atunci când mijlocul de încălzire nu este în stare de funcţionare;

– curăţarea periodică a conductelor de alimentare şi a duzelor de pulverizare.

O altă cauză a incendiilor din sezonul rece o reprezintă exploatarea necorespunzătoare a aparatelor electrice de încălzire şi a instalaţiilor electrice. Aceste evenimente pot fi evitate prin adoptarea următoarele măsuri:

– nu trebuie utilizate instalaţii electrice defecte, montate direct pe materiale combustibile, cu improvizaţii, cu legături electrice neacoperite de material electroizolant etc.;

– reparaţiile la instalaţiile electrice trebuie executate doar de personal autorizat;

– nu trebuie suprasolicitate circuitele electrice prin racordarea unor consumatori electrici care depăşesc puterea nominală a acestora;

– sistemele de încălzire electrice aflate în funcţiune vor fi supravegheate permanent, chiar dacă sunt prevăzute cu mijloace de protecţie (termostat).

Reşourile pot constitui o sursă de aprindere dacă sunt așezate în locuri necorespunzătoare: sub birouri, rafturi, tejghele, aproape de perdele, de pat etc. unde probabilitatea de a intra în contact cu materiale combustibile (textile, hârtie, lemn etc.) este foarte mare. De asemenea, reşourile improvizate şi artizanale prezintă risc deosebit din cauza puterii mari a acestora şi a deficienţelor ce pot apărea pe circuitele de alimentare, aspecte ce conduc la suprasolicitarea instalaţiei electrice la care sunt racordate (conductori, prize, ştechere etc.)

 

Materiale de informare preventivă:

Clipuri video:

https://youtu.be/6i_AqMJ_TSw?t=2 https://youtu.be/p7zGgElCYOU

https://youtu.be/ixUc6UmdzHY https://youtu.be/Q14728rKBAM

https://youtu.be/Honyz6YTLV8 https://youtu.be/RZDC1nb02bY?t=4

 

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Educație

Ce salarii sunt în învățământul românesc. Cât câștigă un profesor sau un educator

Publicat

Publicitate

Ce salarii sunt în învățământul românesc. Un profesor câștigă, în medie, 5.000 de lei net pe lună, în timp ce salariul unui educator ajunge la doar 4.000 lunar, arată datele Salario, comparatorul de salarii realizat de eJobs, informează alba24.ro.

Totodată, un bibliotecar pleacă acasă lunar cu aproximativ 4.000 de lei, potrivit aceleiași surse.

Comparatorul de salarii funcționează pe baza datelor introduse de utilizatori sau de specialiști. „Educația rămâne unul dintre pilonii esențiali ai societății, însă piața muncii din acest domeniu nu este lipsită de provocări”, spune Raluca Dumitra, șefa de marketing în cadrul eJobs, citată de libertatea.ro.

Având în vedere salariile pe care specialiștii le-au publicat în Salario, veniturile în educație continuă să fie sub media altor sectoare dinamice.

„O tendință vizibilă este diversificarea carierei în educație: mulți profesioniști aleg să completeze veniturile prin meditații, cursuri online sau colaborări cu platforme educaționale.

Această flexibilitate aduce un plus de atractivitate domeniului, dar și o diferențiere puternică între veniturile celor care rămân exclusiv în sistemul public și ale celor care valorifică oportunitățile alternative”, adaugă Dumitra.

Publicitate

De asemenea, veniturile din învățământ diferă în funcție de nivelul la care predă cadrul didactic, dar și de experiența acumulată și de gradul profesional obținut.

Citeste mai mult

Educație

VIDEO: Tabără la mare gratuită pentru copiii cuminți și tinerii merituoși din Vorona și din Botoșani

Publicat

Publicitate

În ultima săptămână de vară, Parohia Vorona Centru și Departamentul pentru Tineret al Protopopiatului Botoșani au oferit unui grup de copii și tineri, în mod gratuit, o săptămână la mare, în cadrul unui proiectului ,,Marea Neagră: pe urmele Sfinților Străromâni – Tabără educațională la Constanța și Pelerinaj în Dobrogea”.

La sfârșit de vacanță, când ,,se numără bobocii”, 20 de tineri am beneficiat de o săptămână petrecută la malul mării, la Mangalia. Sub supravegherea părintelui Andrei Anușca și a doamnei preotese Ramona, grupul de copii și tineri a întreprins o călătorie de neuitat. Timp de o săptămână am văzut marea, unii chiar pentru prima dată în viață; am mers cu trenul, am fost cazați la hotelul ,,Rodica” din Venus și am vizitat diferite obiective religioase și turistice. Totul în mod gratuit.

Cine au fost beneficiarii acestui proiect?

Participanții la această tabără au fost atât copii merituoși din Parohia Vorona Centru, cu rezultate bune la învățătură și nelipsiți la programul de slujbe și ctivități al parohiei, dar și alți tineri, colaboratori apropiați din cadrul Departamentului pentru Tineret al Protopopiatului Botoșani. Aceștia din urmă au fost implicați în majoritatea evenimentelor cu și pentru tineri, mai ales ca voluntari și animatori în Tabăra din pridvorul satului.
Anul acesta, ei au alcătuit o echipă botoșăneană nouă, sub coordonarea tânărului Sebastian M. din Vorona, și au răspuns de 12 tabere (una urbana și celelalte rurale), din cele peste 120 organizate de Arhiepiscopia Iașilor. Acestea au durat între 2 și 4 zile, în parohii din toate cele trei județe ale Arhiepiscopiei, însumând peste 1200 de copii fericiți că cineva a avut grijă ca și vacanța lor să capete sens și zâmbete.

Cum a fost posibilă această tabără la mare?

Acest proiect este o dorință mai veche a părintelui Andrei de a duce la mare pe unii copii și tineri, iar Concursul de Proiecte adresate tinerilor din eparhie din primăvară a ajutat considerabil la concretizarea acestui gând. Astfel, Departamentul Misiune pentru Tineret din cadrul Sectorului Misiune al Arhiepiscopiei Iașilor a aprobat în cadrul celei de-a doua ediții a concursului o finanțare parțială pentru implementarea proiectului nostru. Desigur că cheltuielile pe care un astfel de proiect le presupune sunt mult mai mari, dar o parte din prietenii Parohiei și ai părintelui au făcut posibil visul copiilor de a se bucura de mare.

Publicitate

Pe lângă zilele de odihnă la malul mării, tinerii botoșăneni au avut prilejul de a descoperi frumusețea și bogăția spirituală a zonei Dobrogei. Au vizitat Cazinoul din Constanța, simbol al istoriei orașului, dar și Mănăstirea Techirghiol, unde a viețuit părintele Arsenie Papacioc, mare duhovnic al secolului trecut. De asemenea, au făcut o croazieră din Portul Mangalia, prilej de bucurie și informare, întrucât căpitanul vasului a oferit continuu informații presărate cu umor și buna-sispozitie. Am poposit și la Catedrala Arhiepiscopală din Constanța, dar și cea mai veche biserică din Mangalia, închinată Sfântului Mare Mucenic Gheorghe, unde ne-am rugat și am cântat diverse tropare.

Majoritatea dintre aceste vizite nu ar fi fost posibile fără ajutorul consistent și necondiționat al părintelui stareț Clement Crivanciuc, botoșănean la origine, care ne-a fost și ghid, și sponsor, și gazdă, dar și mijlocitor al tuturor bucuriilor din această experiență, fapt pentru care îi rămânem recunoscători. Așa se face că un obiectiv important pe lista noastră a fost și Mănăstirea ,,Nașterea Maicii Domnului” Limanu-Hagieni, unde am participat inclusiv la Sfânta Liturghie.

Astfel de proiecte și inițiative arată că jertfa și dăruirea tinerilor nu rămân nerăsplătite, ci primesc binecuvântarea lui Dumnezeu.
Nu vom uita niciodată că Biserica e cea care ne-a oferit atât cadrul prielnic de a lega prietenii, de a cunoaște atâția oameni, de a ne dezvolta frumos, dar și recompensa muncii și a voluntariatului pus de noi în slujba copiilor nevoiași și a comunităților parohiale.

Mai mulți tineri colaboratori ai Departamentului pentru Tineret din cadrul Protopopiatului Botoșani, respectiv câțiva copii merituoși din Parohia Vorona Centru, primii având si calitatea de voluntari ai Taberelor din Pridvorul Satului, din echipa de animatori botoșăneni, formată părintele Andrei Anușca in primăvară, special pentru aceste tabere, au sintetizat în câteva idei bucuriile trăite:

„A fost o tabără mai mult decât o simplă vacanță la mare, a fost o binecuvântare, o împletire între bucuria tinereții și frumusețea credinței.

Însoțiți de părintele Andrei Anușca, am pornit în această călătorie cu entuziasm, descoperind în fiecare zi daruri noi: marea, liniștea mănăstirilor, mesele simple dar pline de comuniune, clipele de joacă și prietenie. Zilele au curs firesc, ca o poveste: dimineți cu soare și rugăciune, prânzuri savuroase împărtășite din inimă, seri petrecute împreună în luminile apusului, vizite la locuri sfinte ce au lăsat urme adânci în suflete.

Momentele de rugăciune la Mănăstirea Techirghiol și Limanul Hagieni, întâlnirea cu pacea mănăstirilor și pilda Părintelui Arsenie Papacioc, dar și bucuria simplă a unei croaziere sau emoția unui spectacol de delfini au țesut împreună o experiență unică. Fiecare zi a fost trăită cu recunoștință, fiecare clipă a adus un strop de lumină.

Despărțirea de tabără a fost grea, plină de îmbrățișări și promisiuni nerostite, semn că legăturile create aici sunt mai mult decât amintiri sunt prietenii și trăiri care vor rămâne vii. Dincolo de toate, în sufletul nostru a rămas sentimentul de familie și recunoștința pentru părintele Clement, părintele Andrei și preoteasa Ramona, care au fost călăuze, sprijin și inimă deschisă pe tot parcursul acestei aventuri. Această tabără reprezintă o experiență care, cu siguranță, nu va fi uitată”.

Ioana Cojocaru și Maria Stănuc

 

 

Citeste mai mult

Economie

România are cea mai mare rată de sărăcie din Uniunea Europeană. 1 din 5 români se confruntă cu lipsuri severe. Raport Eurostat

Publicat

Publicitate

România are cea mai mare rată de sărăcie din Uniunea Europeană. Aproximativ unul din cinci români trăiește în sărăcie severă, conform datelor Eurostat pentru anul 2024, publicate recent. Cu o rată a sărăciei de 17,2%, țara noastră este lider în Uniunea Europeană, urmată de Bulgaria (16,6%) și Grecia (14%), informează alba24.ro

În contrast, cele mai scăzute rate de sărăcie au fost înregistrate în Slovenia, Croația, Polonia și Luxemburg, toate sub 2,5%.

Femeile sunt mai susceptibile să fie afectate de sărăcie

Potrivit Eurostat, în 2024, UE a înregistrat o rată ușor mai ridicată a privațiunii materiale și sociale severe în rândul femeilor (6,6%) comparativ cu bărbații (6,2%).

Acest model al ratelor mai ridicate pentru femei este constant în toate grupele de vârstă observate, cu excepția persoanelor sub 18 ani, unde rata pentru bărbați (8,1%) a fost mai mare decât pentru femei (7,7 %).

În rândul persoanelor cu vârste cuprinse între 18 și 64 de ani, rata generală a fost de 6,4%, femeile (6,7%) având o rată mai ridicată decât bărbații (6,1%).

Pentru grupa de vârstă de 65 de ani și peste, rata privațiunii materiale și sociale severe a fost cea mai scăzută, la 5,1%. Este de remarcat că bărbații din această grupă de vârstă au avut o rată mai scăzută (4,5%) comparativ cu femeile (5,6%).

Publicitate

România are cea mai mare rată de sărăcie din Uniunea Europeană

La nivelul UE, rata sărăciei materiale și sociale severe a scăzut de la 6,8% în 2023 la 6,4% în 2024.

În 2024, cele mai ridicate rate au fost observate în România (17,2%), Bulgaria (16,6%) și Grecia (14,0%). Aceste trei țări au fost singurele care au înregistrat o rată peste 10% la nivelul UE.

Între timp, Slovenia (1,8%), Croația (2,0%), Polonia și Luxemburg (ambele la 2,3%) și Cipru (2,5%) au înregistrat cele mai scăzute rate.

Între 2023 și 2024, cele mai mari reduceri ale ratelor privațiunii materiale și sociale severe au fost observate în România (scădere cu 2,6 p.p.), Irlanda (scădere cu 1,5 p.p.) și Bulgaria (scădere cu 1,4 p.p.).

Scăderi mai mici, sub 1,0 p.p., au fost înregistrate în alte 12 țări. În contrast, cele mai mari creșteri au fost observate în Finlanda (creștere cu 0,9 p.p.), Estonia și Slovacia (ambele cu creștere de 0,6 p.p.), Suedia și Grecia (ambele cu creștere de 0,5 p.p.).

Regiunile situate în Europa de Sud și de Est au raportat cea mai ridicată de sărăcie

O hartă prezentată de Eurostat arată distribuția ratelor de sărăcie la nivel regional în 2024. Dintre toate regiunile UE, regiunea de vest a Greciei, Ionia Nisia, a înregistrat cea mai ridicată cotă regională de privațiune materială și socială severă, cu 28,0% din populație confruntându-se cu astfel de condiții.

În întreaga UE, 8 regiuni au avut o cotă de persoane care experimentează sărăcie severă cuprinsă între 20,3% și 28,0%.

Aceste regiuni sunt situate în principal în Europa de sud și de est. În mod specific, ele includ două regiuni din Grecia, trei regiuni din Bulgaria, două regiuni din România și o regiune din sudul Italiei.

În schimb, aproape o treime din regiuni au avut rate ale privațiunii materiale și sociale severe sub 3,5%, majoritatea fiind situate în țările nordice ale UE, precum și în Estonia, Polonia, Slovenia, Cehia, Țările de Jos, Luxemburg, Italia, Croația și Cipru.

Citeste mai mult

Eveniment

Trei sferturi dintre români susțin introducerea stagiului militar voluntar: Profilul cetățenilor care sunt de acord cu acest fapt

Publicat

Publicitate

Aproape trei sferturi (74,2%) dintre români au o părere bună despre introducerea stagiului militar pe bază de voluntariat, potrivit unui sondaj de opinie realizat în perioada 1 – 9 septembrie de INSCOP Research, scrie alba24.ro.

Potrivit cercetării sociologice, 74,2% dintre români au o părere bună despre introducerea stagiului militar pe bază de voluntariat. Procentul prezintă o scădere față de luna iulie, când 79,4% susțineau o astfel de variantă.

O cincime (20,7%) dintre subiecții sondajului au o părere proastă față de introducerea stagiului militar pe bază de voluntariat (comparativ cu 15,1% în luna iulie). Ponderea non-răspunsurilor este de 5,1%.

Astfel, au o părere bună despre introducerea stagiului militar pe bază de voluntariat:

  • 76% dintre votanții PSD,
  • 94% dintre votanții PNL,
  • 87% dintre votanții USR,
  • 68% dintre cei ai AUR.

De asemenea, măsura ar fi susținută de: 76% dintre bărbați și 72% dintre femei, 76% dintre tinerii cu vârsta până în 30 de ani, 77% dintre cei cu vârsta între 30 și 44 de ani, 67% dintre persoanele cu vârsta între 45 și 59 de ani și 78% dintre cei peste 60 de ani.

Mai multe informații despre cei care sunt de-acord cu introducerea stagiului militar pe bază de voluntariat

Împărtășesc aceeași viziune 60% dintre persoanele cu educație primară, 76% dintre cei cu educație medie, 87% dintre cei cu educație superioară, 74% din locuitorii din București, 81% dintre cei din urbanul cu peste 90.000 de locuitori, 80% dintre cei din urbanul mic și 68% din rural, respectiv 81% dintre angajații la stat și 75% dintre cei care lucrează la privat.

Directorul INSCOP Research, Remus Ștefureac, a remarcat că sprijinul populației pentru stagiul militar pe bază de voluntariat este ‘puternic și consistent’ în timp, trei pătrimi dintre români având o părere bună despre această formă de serviciu militar atât în prezent, cât și în urmă cu zece ani.

Publicitate

„Segmentarea răspunsurilor pe grupuri de populație dezvăluie opinii relativ omogene, doar în rândul populației cu studii primare înregistrându-se un procent de peste 30% care au o părere proastă despre stagiul militar voluntar.

De asemenea, votanții tuturor partidelor declară în proporții foarte mari o părere bună despre stagiul militar voluntar, cu proporții foarte ridicate în cazul votanților PNL și USR.

În contextul regional marcat de agresiunea rusă din Ucraina, aceste percepții pot contribui la consolidarea pregătirii și rezilienței populației în raport cu amenințările de securitate concrete”, a precizat Ștefureac.

Barometrul a fost realizat în perioada 1 – 9 septembrie, la comanda platformei de știri Informat.ro în parteneriat cu think-tankul Strategic Thinking Group.

Metodologie

Totodată, datele au fost culese prin metoda CATI (interviuri telefonice), volumul eșantionului simplu, stratificat fiind de 1.103 persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative pentru populația neinstituționalizată, cu vârsta de 18 ani și peste.

Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 2,95%, la un grad de încredere de 95%.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending