În ultima duminică a lunii numită popular Gerar, 26 ianuarie 2025, zi în care în bisericile ortodoxe este lecturată pericopa evanghelică despre convertirea vameșului Zaheu, Înaltpreasfințitul Părinte Arhiepiscop Calinic a săvârșit Sfânta și Dumnezeiasca Liturghie la altarul amenajat în preajma Bisericii „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe”, aflată într-un amplu proces de restaurare. Din soborul slujitor au făcut parte clerici de la Centrul Eparhial Suceava, precum arhim. Paraschiv Dabija, vicar administrativ, și slujitori ai așezământului monahal, între care arhim. Serafim Grigoraș, starețul mănăstirii.

Corala mixtă „Sfântul Ioan cel Nou” a Catedralei Arhiepiscopale a dialogat liturgic cu slujitorii Sfântului Altar, oferind răspunsurile la ecteniile și rugăciunile înălțate spre Dumnezeu. Este demn de menționat faptul că în această zi este pomenit Mitropolitul Iosif Naniescu care a înfiinţat la Catedrala Mitropolitană din Iași, pentru prima dată, o corală mixtă, sub bagheta compozitorului Gavriil Musicescu, el însuși fiind înzestrat cu o voce frumoasă, ce se făcea adeseori auzită în cadrul slujbelor bisericești.

La momentul rânduit, după Axion, tânărul teolog Alexandru Pascal a primit hirotonia întru diacon pe seama Catedralei Arhiepiscopale din Suceava.

În timpul împărtășirii clericilor, cuvântul de învățătură despre întâlnirea emblematică dintre Iisus și Zaheu, mai marele vameșilor din Ierihon, a fost rostit de către protosinghelul Gherasim Soca de la Mănăstirea Putna.

Pornind de la contextul în care s-a petrecut evenimentul, și anume că Ierihonul, un oraș foarte vechi, dar rău famat între evrei, situat din punct de vedere geografic mult sub nivelul mării, preacuviosul părinte a făcut o paralelă între călătoria Mântuitorului, aflat în trecere prin acest oraș, spre Ierusalim și drumul pe care Domnul Hristos Îl face în istorie prin Întrupare, reflectată și în itinerarul duhovnicesc parcurs de fiecare dintre noi, „ridicându-ne din Ierihonul propriei vieți către pregustarea bucuriei Împărăției Sale, înlăuntrul inimii”. Mai mult, potrivit unor exegeți, vechimea și poziționarea sa, „cetatea finicilor”, cum era cunoscut Ierihonul, ar simboliza îmbătrânirea în păcate grele, în timp ce numele Zaheu, al cărui nume ar fi o abreviere de la evreiescul „zekaryā”, tâlcuit „Dumnezeu Își amintește”, astfel încât o interpretare a acestui episod evanghelic ar fi că „Dumnezeu Și-a amintit de omul căzut pradă păcatului, prin vicleșugul demonilor, și a plecat în căutarea lui, exponentul umanității fiind aici Zaheu.”

Sursa: arhiepiscopiasucevei.ro

Poliția olandeză nu exclude existenţa unui al patrulea hoț, şi nici implicarea unor români în jaful de la Muzeul Drents, dar în atenția anchetatorilor a intrat și celebrul clan Remmo din Germania, potrivit stirileprotv.ro.

Furtul celor patru piese dacice de mare valoare din Muzeul Drents, din Assen, a pus pe jar Europa. Acum, polițiștii din Țările de Jos și cei din România nu exclud ca în spatele jafului să se afle infractori străini și că a fost un jaf foarte bine țintit, având ca obiectiv principal Coiful de aur de la Coțofenești.

Ar putea fi vorba despre români, dar este menționat și celebrul clan Remmo din Germania, un clan libanezo-kurd care a comis mai multe furturi spectaculoase de artă pe teritorul german în ultimii ani, notează De Telegraaf.

Potrivit cotidianului batav, autorii jafului ar fi putut fugi deja în Germania.

Altfel, mașina cu care hoții au fugit după jaful de la muzeu a fost găsită arsă lângă Rolde, la circa 7 kilometri de instituția din Assen. Autovehiculul a fost furat din Alkmaar pe 23 sau 24 ianuarie. Poliția a primit până acum cel puțin șaizeci de informații cu privire la jaf, iar o echipă formată din 20 până la 35 de ofițeri de poliție lucrează la acest jaf care a devenit o știre mondială.

„E un act terorist”

Emanuel Viorel Petac, preşedintele Comisiei Naţionale a Muzeelor şi Colecţiilor, a declarat în conferinţa de presă, care a avut loc, duminică, la Muzeul Naţional de Istorie a României, că furtul celor patru obiecte din patrimoniul românesc este „un act terorist” şi că „trebuie să conştientizăm cu toţii că s-a intrat într-o etapă nouă de infracţionalitate”.

„E un act terorist. Trebuie să conştientizăm cu toţii că s-a intrat într-o etapă nouă de infracţionalitate. Dacă cineva ajunge să pună bombă, să arunce în aer peretele unui muzeu ca să fure dinăuntru, conştientizăm această nouă realitate şi trebuie să ne adaptăm. E de o gravitate incredibilă pentru că este vorba de profesionalizarea reţelelor. Despre valoarea şi recuperarea valorii de asigurare, cred că este irelevantă. Din punctul nostru de vedere, nu contează banii, care, sigur că trebuia să existe, ca să asigure bunul, dar esenţiale sunt artefactele. Nu e doar patrimoniu, sunt piese de valoare universală. Este vorba de o pagubă pentru umanitate”, a afirmat Petac.

„Piesele erau expuse în două vitrine. Coiful, singur, era într-o vitrină şi la câţiva metri de el, între ele existând alte vitrine cu piese, cele trei brăţări. O a patra brăţară era expusă în zona de intrare în expoziţie, unde era prezentată istoria României, istoria Daciei, hărţi mobile, era o expoziţie digitală, şi fiecare epocă sau fiecare civilizaţie era reprezentată printr-un obiect foarte caracteristic. În cazul civilizaţiei dacice, era o brăţară, aceea a scăpat”, a explicat managerul MNIR expunerea obiectelor la Muzeul Drents.

Directorul Muzeului Naţional de Istorie a României a declarat, duminică într-o conferinţă de presă, că asigurarea generală pentru toată expoziţia de la Muzeul din Drents se ridică la peste 30 de milioane de euro. Ernest Oberländer-Târnoveanu a precizat că nu poate „dezvălui la ce nivel se ridică asigurarea pentru piesele furate, respectiv Coiful de Aur de la Coţofeneşti şi trei brăţări dacice din aur.

Directorul Muzeului Naţional a explicat că asiguratorul este o mare companie olandeză şi a dat asigurări că aceasta a făcut „toate cercetările ca să fie convins că patrimoniul este păstrat în mod corespunzător pe toată perioada expunerii”.

„Ceea ce s-a întâmplat este ieşit din comun. Este primul atentat cu exploziv, primul jaf în care s-a folosit exploziv în cazul unui muzeu european. Deci s-a intrat în clădire din afară, folosind exploziv”, a mai spus directorul MNIR, potrivit News.ro.

Trei proiecte „small”, unul pe Programul România-Moldova și două pe Programul România-Ucraina, depuse în urmă cu un an în parteneriat cu Primăria Vadul lui Vodă și Consiliul Local Ivano-Frankivsk, au fost admise la finanțare.

„Continuăm să culegem roadele muncii administrative. Echipele BRCT Suceava și BRCT Iași au finalizat procedura de evaluare a proiectelor «small» depuse în cadrul apelurilor lansate în cele două programe transfrontaliere. Vestea bună este că cele trei proiecte pe care le-am gândit împreună cu foștii colegi din Consiliul Județean și partenerii din Moldova și Ucraina au fost admise la finanțare. Valoarea totală a acestor proiecte depășește un milion de euro”, a declarat senatorul Doina Federovici, președintele PSD Botoșani.

În proiectul transfrontalier cu Republica Moldova, Județul Botoșani s-a asociat cu Primăria Vadul lui Vodă, pentru realizarea unei strategii comune de promovare a turismului, a aplicației Visit Botoșani, a unui site modern de promovare a obiectivelor ce pot fi vizitate în Botoșani, precum și realizarea de hărți 3D ale județului Botoșani, două totemuri digitale interactive, materiale de promovare turistică și echipamente IT.  Valoarea totală a proiectului este de 250 de mii de euro.

Cele două proiecte admise la finanțare în cadrul programului transfrontalier cu Ucraina, vizează Școala Specială „Ion Pillat” Dorohoi și Școala Populară de Artă „George Enescu” Botosani, fiind depuse în parteneriat cu Consiliul Local Ivano-Frankivsk.

La Școala Specială „Ion Pillat”, prin acest proiect, vor fi realizate grădini terapeutice, prin instalarea de instrumente muzicale de exterior și amenajarea unei alei senzoriale. De asemenea, vor fi reamenajate parcarea și căile de acces în școala specială. Valoarea totală a proiectului este de 400 de mii de euro. 

Al doilea proiect pe programul România-Ucraina vizează modernizarea infrastructurii educaționale vocaționale a Școlii Populare de Arte „George Enescu”, prin achiziționarea de instrumente muzicale, echipamente de sunet și echipamente de pictură necesare pentru pregătirea cursanților. Valoarea totală a acestui proiect este de 365 de mii de euro.

„Sunt trei proiecte care vor contribui la modernizarea actului educațional și la promovarea turistică a județului nostru. Sunt proiecte pe care le-a coordonat domnul Cristian Nistor și care vor trebui să fie implementate de actuala conducere a Consiliului Județean. Este de datoria noastră să găsim soluțiile pentru a atrage cât mai multe proiecte în județ, pentru că fără finanțări europene și guvernamentale nu putem vorbi de dezvoltare”, a conchis Doina Federovici.