Moaștele întregi ale Sfintei Împărătese Elena, mama Sfântului Împărat Constantin cel Mare, vor fi aduse, începând de miercuri și până pe 8 mai, în pelerinaj din Veneția la Mănăstirea Pantocrator din Teleorman, pentru câteva ore acestea urmând să fie așezate spre închinare în Baldachinul Sfinților din proximitatea Catedralei Patriarhale.

‘Este un an semnificativ pentru Biserica Ortodoxă Română – avem 140 de ani de la Autocefalie, 100 de ani de Patriarhat și 1.700 de ani de la primul Sinod Ecumenic de la Niceea, din 325. Cu ajutorul lui Dumnezeu și cu binecuvântarea Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, la Mănăstirea Pantocrator se va continua tradiția pelerinajului în Duminica Mironosițelor. Pentru că noi, aici, în Mănăstirea Pantocrator, avem o tradiție a Pelerinajului la Duminica Mironosițelor. De ce aceasta? Pentru că principala ocrotitoare a mănăstirii este Sfânta Mironosiță, și-ntocmai cu Apostolii, Maria Magdalena. (…) Anul acesta este un an special, deoarece vom avea bucuria de a avea, aici, trupul întreg al Sfintei Împărătese Elena, mama Sfântului Împărat Constantin’, declara, pentru AGERPRES, recent, vicarul administrativ al Episcopiei Alexandriei și Teleormanului, Serafim Baciu.

Deși Sfânta a fost inițial înmormântată la Roma, sfintele ei moaște au fost mutate la Constantinopol, iar în anul 1211 au fost duse la Veneția de către cavalerii cruciați, abia în 2017, acestea fiind scoase pentru prima dată în pelerinaj, în Grecia, informează, marți, Agenția Basilica a Patriarhiei Române.

România devine, astfel, a doua țară ortodoxă care găzduiește moaștele Sfintei Împărătese Elena de la mutarea lor în Apus. Evenimentul are loc în contextul pelerinajului anual organizat la Mănăstirea Pantocrator cu prilejul Duminicii Femeilor Mironosițe.

Potrivit sursei citate, programul evenimentului liturgic desfășurat, miercuri, la Catedrala Patriarhală este următorul:

* 14:00 – sosirea delegației ce va aduce în România racla ce adăpostește Cinstitul Trup al Sfintei Împărătese Elena;

*14:30 – 15:00 – deplasare către Catedrala Patriarhală din București;

* 15:00 – sosirea delegației și a Sfintelor Moaște la Catedrala Patriarhală;

* 15:10 -15:30 – săvârșirea unei slujbe specifice în Catedrala Patriarhală;

* 15:30 -18:00 – așezarea Sfintelor moaște, spre închinare, în Baldachinul Sfinților din proximitatea Catedralei Patriarhale;

* 18:00 – plecarea Sfintelor Moaște de la Catedrala Patriarhală către Mănăstirea Pantocrator din localitatea Drăgănești-Vlașca;

La Mănăstirea Pantocrator, delegația Patriarhiei de Veneția și cinstitele moaște ale Sfintei Împărătese Elena vor fi întâmpinate de către Episcopul Alexandriei și Teleormanului, Preasfințitul Părinte Galaction.

Potrivit Biroului de Presă al Episcopiei Alexandriei și Teleormanului, începând de miercuri și până pe 8 mai, Mănăstirea Pantocrator va fi deschisă în permanență pentru pelerini.

***
Mama Sfântului Împărat Constantin cel Mare, Sfânta Elena, atașată mult de valorile religiei creștine, a trăit acum aproape două milenii, între anii 250 – 330 d.Hr. Prin râvna ei a fost descoperit locul Golgotei și s-a găsit lemnul crucii pe care a fost răstignit Hristos.

Sfânta Împărăteasă Elena a ridicat lăcașuri de închinare pentru creștini atât la Ierusalim, cât și la alte locuri sfinte, mai întâi dorind însă a se zidi, la Ierusalim, Biserica Învierii, construită deasupra Sfântului Mormânt.

Pentru marea contribuție la răspândirea și înflorirea creștinismului, Constantin și mama sa, Elena, au fost trecuți de Biserica Ortodoxă în rândul sfinților și sunt socotiți ‘întocmai cu apostolii’.

Veneția găzduiește Moaștele Sfintei Împărătese Elena, mama Sfântului Împărat Constantin. Când a murit, Împărăteasa a fost îngropată la Roma, apoi corpul său a fost transferat la Constantinopol. În 1211 Moaștele Sfintei Elena au fost furate de venețieni, în timpul uneia dintre cruciade. De atunci, Moaștele au rămas în Veneția.

Sfânta Împărăteasă Elena este sărbătorită în Biserica Ortodoxă Română și în Biserica Română Unită cu Roma, Greco-Catolică, la data de 21 mai, împreună cu Sfântul Împărat Constantin cel Mare. În Biserica Romano-Catolică este sărbătorită la 18 august. AGERPRES

În anul şcolar 2024-2025, în Colegiul  Naţional „A. T. Laurian” din Botoşani, activităţile în cadrul Programului Erasmus+ se continuă, prin proiectul de acreditare, educaţie şcolară, Erasmus+, anul al III-lea de implementare, proiectul de acreditare, formare profesională, Erasmus+, anul al II-lea de implementare, proiectul de parteneriat pentru cooperare, Erasmus+, coordonat de Université de Bretagne Occidentale, anul al II-lea de implementare, precum și8 prin  mai multe proiecte eTwinning.

În al treilea an al proiectului de Acreditare, Erasmus+, Mobilităţi, acţiunea cheie 1, în domeniul Educaţiei şcolare, cu nr. de referinţă 2024-1-RO01-KA121-SCH-000217506 trei cadre didactice vor participa la cursul Education for Sustainability, organizat de ITC International Training Center, care se va desfăşura în Praga, Republica Cehă, în perioada 09-13.06.2025, cu scopul de a învăţa noi metode pedagogice care să motiveze creativitatea şi inovarea. Totodată, un cadru didactic va participa la un Job-shadowint (stagiu de observare), la Kauno Maironio Universitetinė Gimnazija, din Kaunas, Lituania, în perioada 03-11.05.2025, pentru a-şi dezvolta competenţele profesionale în domeniul managementului educaţional. În același timp,19 elevi vor participa la Mobilităţi de grup-elevi, pentru a-şi îmbunătăţi competenţele sociale şi civice, spiritul de iniţiativă şi antreprenoriat. Dintre aceștia, zece elevi vor fi însoţiţi de două cadre didactice, la  Lycée Général et Technologique Coubertin, din Calais, Franţa, în perioada 03-12.05.2025, iar alți nouă, însoţiţi de două cadre didactice, la Kauno Maironio Universitetinė Gimnazija, din Kaunas, Lituania, în perioada 03-11.05.2025.

Temele abordate în cadrul mobilităţilor de grup-elevi vor fi: interculturalitatea, cetăţenia europeană, voluntariatul, noul context de învăţare.

Ȋn anul şcolar precedent, un grup de zece elevi, însoțiți de doi profesori, au participat la o mobilitate de grup-elevi. Participarea la viața democratică şi la cetățenia europeană este o valoare dezvoltată în cadrul mobilităților Erasmus +.  Este esențial pentru viitorul Uniunii Europene, ca tinerii să participe la viața democratică. Mobilităţile au permis elevilor să îşi dezvolte abilități și aptitudini necesare pentru a deveni cetățeni europeni activi.

„Mobilitatea de grup-elevi a avut un mare impact asupra mea, de la dezvoltarea abilităților de comunicare în limba engleză, la legarea unor conexiuni cu elevi minunați și îmbogățirea culturii generale.ˮ, „Această mobilitate m-a ajutat să îmi dezvolt abilități precum: comunicare și dezbatere în limba engleză și vorbitul în fața unui public.ˮ, „Consider că, prin intermediul acestei mobilități, am avut ocazia de a înțelege în primul rând diversitatea culturală interacționând cu elevi ce provin din țări și medii diferite. De asemenea, participând la orele de curs, am identificat si diferențele si asemănările dintre metodele de învățământ din România și Franța.”, „Mi-am dezvoltat competențele lingvistice, am învățat sa colaborez pentru realizarea unui proiect în echipă și am asistat la orele de curs, activitate în urma căreia am dobândit cunoștințe noi.”, sunt câteva dintre impresiile cu care au rămas elevii participanţi la mobilităţile Erasmus+, în anul şcolar precedent, la Angliiska Ezikova Gimnaziya „Geo Milev”, din Ruse (Bulgaria) şi la Liceul François Villon, din Paris (Franţa):

Proiectul de parteneriat pentru cooperare în domeniul educaţiei şcolare, « Dispositifs inclusifs de coopération » (DISCO+), Erasmus+, implementat de Université de Bretagne Occidentale din Franţa, în colaborare cu instituţii educaţionale din Franţa, Italia, Lituania, România, Spania şi Ungaria, are drept obiectiv conceperea și implementarea la nivel local a unor situații de învățare incluzivă în domeniul ştiinţelor, pentru dezvoltarea profesională a personalului didactic, analiza reflexivă asupra efectelor ingineriei cooperative transnaționale și aprofundarea noțiunii de educație incluzivă prin prisma sistemelor și culturilor educaționale ale fiecărei țări partenere.

Ȋn semn de recunoaştere a proiectelor europene şi a activităţilor desfăşurate, Colegiul Naţional „A. T. Laurian” din Botoşani a obţinut, în 2024, titlul de „Şcoală Europeană” precum şi titlul de „Şcoală eTwinning”.

„Colegiul Național ‘A.T. Laurian’ are o tradiție de excelență academică și o deschidere constantă către inovație și parteneriate internaționale. Implicarea activă în proiecte Erasmus+ este o componentă strategică a dezvoltării noastre. Incluziunea socială, protecția mediului, competențele digitale și multiculturalitatea sunt vizate prin aceste proiecte, tinerii noștri dezvoltându-și competențe esențiale de la comunicare în limbi străine, până la toleranță, gândire critică și responsabilitate civică. În același timp, proiectele contribuie la modernizarea educației, aduc metode inovatoare în clasă și oferă cadrelor didactice oportunități de formare. Prin aceste proiecte, Colegiul Laurian formează nu doar elevi performanți, ci tineri europeni activi, responsabili și creativi, pregătiți pentru provocările viitorului.”, a explicat Dr Mihaela Prăjinariu, directorul adjunct al colegiului botoșănean.

Erasmus+ este programul Uniunii Europene în domeniile educației, formării, tineretului și sportului pentru perioada 2021-2027, se axează pe impactul său calitativ și contribuie la crearea unor societăți mai favorabile incluziunii și cu un nivel mai mare de coeziune, mai ecologice și mai pregătite din punct de vedere digital.

Mai multe informaţii sunt publicate pe site-ul liceului: https://laurian.ro/proiecte-2/proiecte-europene.

ChatGPT își extinde capabilitățile prin adăugarea unor funcții de cumpărături, extinzând influența inteligenței sale artificiale (AI) într-un domeniu dominat în mod tradițional de site-uri media și rivali tehnologici precum Amazon și Google, informează alba24.ro.

Compania a anunțat că actualizarea le va permite utilizatorilor să vadă mai ușor prețurile și recenziile, precum și să găsească linkuri directe pentru a achiziționa produse recomandate personalizat, transmite BBC.

OpenAI, care a declanșat frenezia legată de AI în 2022 prin progresele sale tehnologice, a lansat anul trecut propriul său instrument de căutare.

Compania a afirmat că este una dintre cele mai populare și cu cea mai rapidă creștere funcționalități, înregistrând peste un miliard de căutări web în ultima săptămână.

Google rămâne, de departe, jucătorul dominant în domeniul căutărilor, deținând aproximativ 89% din traficul global, potrivit estimărilor analiștilor. Totuși, cota sa de piață a început să scadă ușor în ultimele luni.

Prin adăugarea funcției de cumpărături în cadrul căutărilor, OpenAI intră într-o competiție și mai directă cu Google, dar și cu alte site-uri care oferă recenzii de produse, precum New York Times și alți editori.

Amazon a lansat anul trecut propriul său asistent de cumpărături bazat pe AI generativă, în timp ce firma rivală Perplexity dispune, de asemenea, de un instrument similar.

OpenAI a declarat că scopul actualizării este să facă „mai rapidă găsirea, compararea și cumpărarea produselor”. Compania a menționat că funcția va fi disponibilă pentru toți utilizatorii, dar implementarea completă va dura câteva zile.

Această modificare este una dintre mai multe anunțate luni, ca parte a unei actualizări mai ample a produsului său de căutare.

OpenAI a mai dezvăluit și o funcție care le va permite utilizatorilor să trimită mesaje text către ChatGPT pentru a primi scoruri în timp real de la evenimente sportive și care va oferi mai multe surse pentru răspunsurile furnizate.

Filmul ‘Anul Nou care n-a fost’, în regia lui Bogdan Mureșanu, a primit Trofeul Gopo pentru cel mai bun film de lungmetraj, la cea de a XIX-a ediție a Galei Premiilor Gopo, care s-a desfășurat, marți seara, la Teatrul Național ‘I. L. Caragiale’ din Capitală.

Premiul a fost înmânat regizorului Bogdan Mureșanu de actrița Rodica Mandache, câștigătoare, la ediția din 2024, a unui premiu pentru întreaga activitate.

‘Sunt inundat de o bucurie imensă, pentru că nu mă așteptam să ajung aici sub nicio formă. Nimeni nu face filme, nu se lansează în nebunia asta cu gândul că o să ajungă undeva, cândva să vorbească în fața unei audiențe de tipul ăsta. Te gândești că să-ți placă ție, este un mare lucru’, a afirmat regizorul Bogdan Mureșanu.

‘Anul Nou care n-a fost’ a primit, pe lângă Premiul pentru cel mai bun lungmetraj, alte nouă premii, respectiv: Premiul pentru cea mai bună regie; Premiul pentru cel mai bun actor într-un rol principal; Premiul pentru cea mai bună actriță într-un rol principal; Premiul pentru cel mai bun machiaj și cea mai bună coafură; Premiul pentru cele mai bune decoruri; Premiul pentru cel mai bun sunet; Premiul pentru cel mai bun film de debut; Premiul pentru cel mai bun montaj; Premiul pentru cel mai bun scenariu

Premiile acordate în cadrul Galei Premiilor Gopo sunt:

* Premiul publicului (pentru filmul românesc cu cel mai mare succes la box office) – ‘Buzz House. The Movie’;

* Premiul pentru cel mai bun machiaj și cea mai bună coafură – Iulia Roșeanu și Domnica Bodogan pentru filmul ‘Anul Nou care n-a fost’;

* Premiul pentru cele mai bune decoruri – Iulia Fulicea și Victor Fulicea pentru filmul ‘Anul Nou care n-a fost’;

* Premiul pentru cel mai bun sunet – Sebastian Zsemlye pentru filmul ‘Anul Nou care n-a fost’;

* Premiul ‘Tânără speranță’ – Ciprian Chiujdea pentru rolul Adi din filmul ‘Trei kilometri până la capătul lumii’;

* Premiul pentru cele mai bune costume – Viorica Petrovici pentru filmul ‘Săptămâna Mare’;

* Premiul pentru cel mai bun scurtmetraj de ficțiune – ‘@ TikTok Cowboy’, regia Ștefan Anastaseu;

* Premiul pentru cel mai bun scurtmetraj de animație – ‘White Noise’, regia Alexia-Ioana Badea;

* Premiul pentru cel mai bun film de debut – ‘Anul Nou care n-a fost’, regia Bogdan Mureșanu;

* Premiul pentru cea mai bună actriță într-un rol secundar – Alina Berzunțeanu pentru rolul Simona Petrescu din filmul ‘Trei kilometri până la capătul lumii’;

* Premiul pentru cel mai bun actor într-un rol secundar – Ciprian Chiricheș pentru rolul Gheorghiță din filmul ‘Săptămâna Mare’;

* Premiul pentru cel mai bun montaj – Vanja Kovaèeviæ și Mircea Lăcătuș pentru filmul ‘Anul Nou care n-a fost’;

* Premiul pentru cel mai bun film documentar – ‘Alice On & Off’, regia Isabela Țenț;

* Premiul pentru cel mai bun film european – ‘The Zone of Interest’ distribuit de Bad Unicorn;

* Premiul pentru cea mai bună muzică originală – Marius Leftărache și Nikita Dembinski pentru filmul ‘Nasty’;

* Premiul pentru cea mai bună imagine – Andrei Butică pentru filmul ‘Săptămâna Mare’;

* Premiul pentru cel mai bun scenariu – Bogdan Mureșanu pentru filmul ‘Anul Nou care n-a fost’;

* Premiul pentru cea mai bună actriță într-un rol principal – Nicoleta Hâncu pentru rolul Florina Miu din filmul ‘Anul Nou care n-a fost;

* Premiul pentru cel mai bun actor într-un rol principal – Adrian Văncică pentru rolul Gelu din filmul ‘Anul Nou care n-a fost’;

* Premiul pentru cea mai bună regie – Bogdan Mureșanu pentru filmul ‘Anul Nou care n-a fost’;

* Premiul pentru cel mai bun film de lungmetraj – ‘Anul Nou care n-a fost’, regia Bogdan Mureșanu.

Premiul Romanian Society Of Cinematographers (RSC) pentru cea mai bună imagine i-a fost acordat lui Alex Sterian pentru filmul ‘Căsătoria’.

Regizorul Dan Pița a primit, în cadrul Galei Premiilor Gopo 2025, Premiul pentru întreaga activitate. Acesta nu a putut fi prezent la eveniment, dar a trimis un mesaj: ‘Mă bucură foarte mult să primesc acest premiu. Este pentru întreaga mea activitate, care înseamnă vreo 20 de filme de lungmetraj, seriale de televiziune. (…) Mulțumesc încă o dată celor care s-au gândit la mine, dar pe Gopo e bine să îl ții cât mai aproape de tine. Înveți de la el multe lucruri’, a spus regizorul Dan Pița.

Un premiu pentru întreaga carieră i-a fost acordat actriței Ioana Pavelescu.

Laurențiu Damian a descris-o drept ‘o mare actriță care a pictat cu chipul ei ecranul filmului românesc’.

Ioana Pavelescu a mărturisit că își iubește meseria ‘până la deznădejde’. În discursul său, actrița i-a amintit pe câțiva dintre cei care i-au marcat cariera, printre aceștia numărându-se Sergiu Nicolaescu, Amza Pellea, Alexandru Tatos, Mircea Albulescu, Gheorghe Dinică, dar și criticul de film Magda Mihăilescu ‘care a scris o cronică extraordinară’.

‘E foarte plăcut să primești aplauze. Mulțumesc în primul rând Tudor Giurgiu, care iubește actorii și noi îl iubim pe el. Nu știam că se dau premii pentru întreaga carieră la început de carieră’, a spus Ioana Pavelescu.

Un premiu pentru întreaga activitate i-a fost înmânat directorului de imagine Florin Mihăilescu, iar un premiul special i-a fost acordat maestrului de lumini Ion Olteanu.

Gala Premiilor Gopo este organizată de Asociația pentru Promovarea Filmului Românesc cu sprijinul Centrului Național al Cinematografiei și al Babel Communications. AGERPRES