Un moment cu încărcătură istorică și spirituală va avea loc la sfârșitul acestei săptămâni în satul Rediu, comuna Rădăuți Prut. Biserica „Sfântul Gheorghe”, așezământ ridicat la jumătatea secolului al XIX-lea, va fi resfințită după mai bine de 160 de ani de la prima slujbă de sfințire, oficiată în 1862.

Părintele paroh Cristian Jelip a confirmat că la eveniment este așteptată participarea a numeroase fețe bisericești, în frunte cu Preasfințitul Nichifor Botoșăneanul, episcop-vicar al Arhiepiscopiei Iașilor. Un sobor de preoți va sluji la această mare sărbătoare, care se anunță a fi un reper pentru întreaga comunitate.

Ridicată prin osteneala boierului Iordache Boldurlătescu, cu meșteri aduși din Basarabia, biserica a trecut prin încercări grele de-a lungul vremii: a fost avariată în timpul bombardamentelor din 1941, reparată în 1942 și refăcută în mai multe rânduri, inclusiv după inundațiile din 2008, când apa a ajuns la trei metri în curtea sfântului lăcaș.

Sute de credincioși din Rediu, din comuna Rădăuți Prut și din localitățile învecinate ale Darabaniului sunt așteptați să ia parte la resfințirea bisericii, considerată un simbol al rezistenței și al credinței de pe hotarul nordic al României.

Atmosfera de sărbătoare va aduce împreună generații întregi de localnici, dar și fii ai satului plecați în alte colțuri ale țării, care se vor întoarce acasă pentru a trăi acest moment de grație lângă părintele paroh Cristian Jelip.

Ancheta în cazul adolescentului de 17 ani din București, care ar fi trimis mesaje de amenințare către sute de spitale, școli și secții de poliție aduce noi date. Suspectul ar fi recunoscut că a avut un complice, scrie alba24.ro.

Potrivit Antena 3 CNN, este vorba despre o fată de 14 ani din Prahova, pe care o cunoscuse pe rețelele sociale și cu care ar fi pus la cale amenințările, notează Mediafax.

Elevul este de la Liceul Teoretic Bulgar „Hristo Botev” din București și fusese cercetat anterior de FBI pentru terorism.

Adolescentul a fost internat la Spitalul de Psihiatrie Obregia, în secția de minori, potrivit digi24.ro

Minorul a fost audiat timp de mai bine de opt ore, miercuri. Anchetatorii derulează percheziți informatice pentru a verifica telefoanele și calculatoarele folosite de tânăr.

„Totul este planificat. Atacul armat pe care l-am pregătit pentru această săptămână va avea loc. Vorbesc foarte serios”, este unul dintre mesajele trimise la școli. Ținta ar fi fost elevi de clasa pregătitoare.

Cercetări DIICOT

Cercetările procurorilor DIICOT sunt deocamdată in rem. Urmează să fie analizate toate mesajele trimise către instituții pentru a stabili dacă cercetările pot fi transformate in personam, iar adolescentul să fie oficial pus sub acuzare.

Adolescentul a fost ridicat de pe stradă când mergea la școală și dus la Poliția Capitalei. Inițial, nu a vrut să coopereze cu anchetatorii, ba chiar a avut momente în care a început să devină agresiv.

Anchetatorii au confiscat un laptop și telefonul mobil, pe care adolescentul a încercat inițial să îl distrugă când a văzut oamenii legii. Pe tot parcursul verificărilor a fost asistat de tatăl său.

Cazul se complică și prin faptul că nu este prima abatere a tânărului. Acesta fusese cerut de autoritățile americane după ce FBI aflase că, în urmă cu doi ani, aderase la o grupare infracțională care se ocupa cu acte de terorism.

Urmează să se stabilească în ce condiții a trimis adolescentul email-urile de amenințare și care este motivul pentru care a făcut acest lucru, având în vedere antecedentele sale.

Plafonarea adaosului comercial pentru alimentele de bază a fost prelungită de Guvern, cu șase luni. Măsura va fi aplicată până în 31 martie 2026. 

”În Ședința de Guvern din 25 septembrie 2025 a fost aprobată extinderea aplicării măsurii de plafonare a adaosului comercial pentru anumite produse agroalimentare până la 31 martie 2026.

Prin modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 67/2023 se menține accesul tuturor românilor – în special al celor cu venituri reduse – la produsele alimentare de bază, protejând consumatorului final și sprijinind echitatea sociale.

Măsura contribuie atât la stabilizarea prețurilor și creșterea puterii de cumpărare, cât și la stimularea vânzărilor și promovarea incluziunii sociale.

Această decizie îi vizează pe toți actorii din lanțul agroalimentar – procesatori, distribuitori și comercianți – dar, în mod special, îi protejează pe cei mai vulnerabili dintre consumatori, în acord cu principiile Pilonului european privind drepturile sociale” a anunțat oficial Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

Plafonarea adaosului comercial pentru alimentele de bază: Ce produse sunt vizate

Prin hotărârea de joi, a fost aprobată modificarea art. 8 din OUG 67/2023. Se referă la instituirea unei măsuri cu caracter temporar de combatere a creșterii excesive a prețurilor la unele produse agricole și alimentare.

OUG 67/2023 plafonează adaosurile comerciale (de ex. maximum 5% cumulat pe lanțul de distribuție, maximum 20% pentru retail). Prin această măsură nu se fixează prețul final. Acesta rămâne rezultatul interacțiunii dintre costul real și adaosul permis. Comercianții și producătorii păstrează libertatea de a vinde sub plafon sau de a aplica promoții. Nu există obligații privind volumele puse la vânzare, se arată în documentația Guvernului.

Intervenția se limitează la etapele de distribuție și retail.

Plafonarea adaosului nu elimină concurența prin preț. Comercianții pot concura oferind prețuri mai mici decât cele rezultate din aplicarea plafonului maxim. Piața rămâne deschisă pentru competiție sub nivelul plafonat.

Plafonarea adaosului comercial pentru alimentele de bază

Măsura de plafonare a adaosului comercial pentru alimentele de bază a fost instituită din 2023 și prelungită succesiv, cel mai recent până în 30 septembrie. Acum a fost prelungită din nou, până în 31 martie 2026.

Premierul Ilie Bolojan a declarat, miercuri, că ”soluția pe termen lung o reprezintă creșterea producției și a procesării produselor agroalimentare, prin sprijinirea producătorilor locali competitivi și prin programe care să le permită să-și extindă sau să-și diversifice activitate”.

Măsura a fost aplicată pentru 14 grupe de produse alimentare,  listă ce a fost ulterior extinsă.

Lista alimentelor cuprinde:

• pâine albă simplă cu gramaj cuprins între 300-500 grame, fără specialități;
• lapte de vacă de consum 1 l, grăsime 1,5%, cu excepția UHT;
• brânză telemea de vacă vrac;
• iaurt simplu din lapte de vacă, 3,5% grăsime, cu gramaj maxim 200 grame;
• făină albă de grâu ‘000’ până la 1 kg;
• mălai până la 1 kg;
• ouă de găină calibrul M;
• ulei de floarea-soarelui până la 2 l;
• carne proaspătă pui;
• carne proaspătă porc;
• legume proaspete vrac;
• fructe proaspete vrac;
• cartofi proaspeți albi vrac;
• zahăr alb tos până la 1 kg;
• smântână – 12% grăsime;
• unt până la 250 grame;
• magiun până la 350 grame.