Connect with us

Eveniment

Botoșănean de 71 de ani, preluat de elicopterul SMURD

Publicat

Elicopterul SMURD a fost chemat la Botoșani în cea de a doua zi din an pentru a prelua un bărbat de 71 de ani. Botoșăneanul a făcut infarct, iar medicii au decis transferul acestuia la o clinică de specialitate din județul vecin.

Aeronava sanitară a aterizat la UM 01189 din municipiul Botoșani.



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată.


Darabani

Tristețe de nedescris la Cornești, în Darabani. Tânărul de 20 de ani care a suferit un accident săptămâna trecută a decedat

Publicat

Tânărul de 20 de ani din Cornești Darabani, care la sfârșitul săptămânii trecute a fost victima unui accident stupid a decedat, marți după-amiază, într-un spital din Iași.

Răzvan Zaharia, din Darabani, a suferit traumatisme severe la cap, iar cadrele medicale de la Clinica de Neurochirurgie din Iași nu au mai putut face nimic pentru salvarea acestuia.

Botoșăneanul a fost ținut în viață timp de patru zile cu ajutorul aparatelor, iar familia a sperat  că se va face bine.

Din păcat, marți după amiază, imediat după ora 16.00, inima lui Răzvan a încetat să mai bată, relatează Glasul Nordului.ro.

Răzvan Zaharia încerca să sudeze, vineri, o țeavă la un butoi cu diluant, iar la un moment dat s-a produs o explozie generată de gazele de diluant. În acel moment, a sărit capacul butoiului și l-a lovit direct în față. El a căzut inconștient la pământ, iar membrii familiei au sunat la 112 cerând ajutor.

Răzvan Zaharia a fost transportat de urgență la spital la Botoșani în comă, cu traumatism cranian și hemoragie. De aici, botoșăneanul a fost transferat la Iași, unde a și decedat.

 Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți știrile Botosani24.ro și pe Google News

Citeste mai mult

Actualitate

Oficial: Măsurile pentru plafonarea prețului la gaze și electricitate au fost aprobate. Se aplică de la 1 februarie

Publicat

Guvernul României a aprobat astăzi, votat marți, 25 ianuarie, ordonanța de urgență prin care se plafonează prețul la gazele și energie electrică furnizată de companii în România.

Anunțul a fost făcut de ministrul Energiei, Virgil Popescu, care a declarat că guvernul a votat OUG-ul.

Acesta a precizat că măsurile vor intra în vigoare de la 1 februarie. Măsurile vor fi aplicate pe luna februarie și martie.

Ce măsuri intră în vigoare

Mai exact, kilowatt-ul pe oră scade la 0.80 de bani pentru energie electrică și 0.31, pentru kilowatt la gaze naturale.  Pentru consumatorii casnici, cu un consum de până la 500 de kilowati oră, energia elecrică sau 300 metri cubi gaze naturale se va plăti 0,68 de bani pentru energie electrică și circa 0,22 bani, pentru gaze naturale, cu toate taxele inculse.

Pentru IMM-uri plafonarea prețurilor va fi aplicată la un 1 leu pe kilowatt oră pentru energie electrică și 0,37 bani pentru kilowatt oră gaze naturale

Potrivit premierului Ciucă, ”pentru populație nimeni nu va plăti mai mult de 0.80 bani pe kilowatt oră, la energie electrică și 0.31 bani pentru kilowatt oră la gaze naturale, indiferent de consum.

Pentru consumatorii casnici, cu un consum de până la 500 de kilowati oră, energia elecrică sau 300 metri cubi gaze naturale se va plăti 0,68 de bani pentru energie electrică și circa 0,22 bani, pentru gaze naturale, cu toate taxele inculse.

Am decis de asemenea ridicarea nivelului de comepensatie pentru a prelua cât mai mult din criza energetică, astfel efectele să fie resimțite mai puțin. Avem nevoie acum mai mult ca oricând.

Pentru consumatorii non casnici, IMM-uri vom plafona prețurile la 1 leu pe kilowatt oră pentru energie electrică și 0,37 bani pentru kilowatt oră gaze naturale”, a declarat acesta.

Reprezentații PSD spuneau că OUG-ul nu va fi votat marți

Anterior votului, președintele PSD, Marcel Ciolacu, a anunțat, după o discuție cu Florin Cîțu, că noua ordonanță nu va fi adoptată în ședința de guvern de marți. La scurt timp, Ciolacu a fost contrazis de Florin Cîțu, care a declarat că „ordonanța va fi dată azi”.

Ordonanța prevede amenzi de până la 200.000 de lei  în cazul firmelor furnizoare de energie care nu recalculează facturile greşite sau care nu aplică prevederile legale.

 Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți știrile Botosani24.ro și pe Google News

Citeste mai mult

Cultura

Artistul botoșănean Corneliu Dumitriu a trecut la cele veșnice. „A plecat să picteze o lume utopică, fără dureri și tristețe”

Publicat

„Cerul s-a mai ales azi cu un artist… Corneliu Dumitriu … A plecat să picteze o lume utopică, fără dureri și tristețe… Condoleanțe familiei!”.
Anunțul trist făcut de Ana Coșereanu pe pagina sa de facebook a dat frâu liber emoțiilor pe pagina de socializare, zeci de persoane exprimându-și regretul la plecarea în veșnice a marelui artist, nelipsit de la vernisajele care au înfrumusețat Galeria de artă.

Corneliu Dumitriu s-a născut la 1 iunie 1954, comuna Rădăuţi-Prut, Botoşani

Studii: Studii libere de pictură

Premii: 1999 Marele premiu pentru pictură al Fundaţiei Lascăr Vorel, Bienala Naţională de Pictură, Piatra Neamţ | 1994 Premiul III, Concursul Naţional de Artă Plastică Voroneţiana | 1981, 1983, 1985, 1987, 1989 Premiul I, Concursul Republican de Pictură | 1987 Premiul I – Studio´87 | 1988 Marele Premiu Studio´88

Expoziţii personale: 2013 Memorialul Ipoteşti, Centrul Naţional de Studii Mihai Eminescu, Sala Horia Bernea | 2013 Palatul Parlamentului, Sala Constantin Brâncuşi | 2013 Galeriile de Artă Orizont | 2010 Galeriile de Artă Dana, Iaşi | 2009 Galeriile de Artă Căminul Artei, Bucureşti

Expoziţii de grup: Toate expoziţiile U.A.P., Filiala Botoşani – începând din 1981, precum şi ale Taberelor de creaţie Agafton şi Ipoteşti | 2002 Galeriile Apollo, Bucureşti | 2001, 1997 Galeriile de Artă Home Sweet Home, New York | 1997 AQA Gallery, New York | 1985 Sala Trianon, Iaşi

Crez său a fost: „Artistul este cel mai fericit exemplu de cordialitate cu universul, propunându-şi prin libera voinţă refacerea miracolului parcurs de creatorul suprem la scară umană, opera de artă find iubire cutremurătoare împărtăşită semenilor”.

 Urmăriți știrile Botosani24.ro și pe Google News

Citeste mai mult

Eveniment

Ministrul Virgil Popescu, „soluție” pentru români la iarnă. „Eu în casă stau mereu îmbrăcat în blugi”

Publicat

Oamenii sunt extrem de îngrijorați de scumpirile cauzate de criza energetică și se gândesc cu groază la facturile pe care vor trebui să le achite în această iarnă. Pentru a le sări în ajutor, ministrul Energiei, Virgil Popescu, vine cu un sfat. Acesta le recomandă românilor să se îmbrace mai gros pentru a face economie!

Românii, sfătuiți să se îmbrace mai gros în casă, din cauza crizei energetice

Iarna se apropie cu pași repezi, dar românii nu se mai bucura, demult, de frumusețea acestui anotimp. Criza energetică provoacă îngrijorare în România. Oamenii se tem de facturile copleșitoare la utilități, motiv pentru care Virgil Popescu s-a gândit să vină cu câteva recomandări pentru ei.

Mai exact, acesta i-a sfătuit pe români să se îmbrace mai gros în casă în loc să pornească instalaţia de…

Citește mai mult pe impact.ro

Citeste mai mult

Eveniment

Prevenție. Barajul Stânca-Costeşti va fi verificat în regim de URGENȚĂ. Măsuri CNSU după incidentul de la Tăul Mare – Roșia Montană

Publicat

În urma avariei de la lacul Taul Mare, Roșia Montană, Comitetul Național pentru Situații de Urgență (CNSU) a dispus verificări tehnice a calității construcției și siguranței exploatării la barajele aflate pe teritoriul României, relatează alba24.ro, iar printre acestea se află și barajul de la Stânca Costești.

CNSU a fost convocat luni, de premier, ”în contextul incidentului petrecut în data de 1 octombrie, la barajul lacului de acumulare Tăul Mare din județul Alba, care a impus adoptarea urgentă a unor acțiuni de răspuns, inclusiv evacuarea preventivă a locuitorilor din localitatea Roșia Montană”, a anunțat Guvernul.

Vezi și Operațiunile de la barajul lacului Tăul Mare, Roșia Montană: cât a scăzut nivelul apei și ce au descoperit specialiștii

”În scopul preîntâmpinării unor evenimente asemănătoare care ar putea avea consecințe negative la nivelul comunităților, este necesară o evaluare actualizată, la nivel național, a calității construcției și siguranței în exploatare a barajelor”, se arată în hotărâre.

HOTĂRÂREA nr. 42 din 03.10.2022 a CNSU – măsuri

Art. 1 – (1) Se desemnează Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, prin Administrația Națională Apele Romane și Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației prin Inspectoratul de Stat în Construcții, să efectueze, în regim de urgență, controale/verificări de specialitate privind calitatea construcției și siguranței în exploatare a barajelor, din aria de competență.

(2) Acțiunile de control/verificare se desfășoară la barajele încadrate în categoriile C și D, indiferent de deținător.

(3) Controalele/verificările menționate la alin. (1) urmăresc, dar fără a se limita la acestea, performanța privind calitatea în construcții, evaluarea stării de siguranță în exploatare, comportarea obiectivelor, starea de uzură, existența și funcționalitatea aparaturii de monitorizare, control și avertizare, precum și riscurile la care sunt expuse.

(4) Autoritățile publice menționate la alin. (1) pot coopta specialiști care să facă parte din comisiile de control/verificare din cadrul altor instituții sau organizații publice sau private ce dețin competență și atribuții în domeniul menționat la alin. (1).

(5) Autoritățile publice prevăzute la alin. (1) întocmesc un raport, care cuprinde starea de fapt, concluziile verificărilor, precum și recomandările necesare.

Art. 2 – Controalele/verificările menționate la alin. (1) se realizează până cel târziu la data de 20 noiembrie 2022.

Art. 3 – În termen de 10 zile de la emiterea prezentei hotărâri, instituțiile centrale sau organizațiile publice precum și cele de la nivelul unităților administrative teritoriale, pun la dispoziția Departamentului pentru Situații de Urgență din cadrul Ministerului Afacerilor Interne listele nominale ale barajelor încadrate în categoriile C și D, aflate în administrare.

Art. 3 – Instituțiile publice centrale desemnate la art. 1 alin. (1) transmit Departamentului pentru Situații de Urgență din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, centralizat, rezultatele controalelor/verificărilor, la adresa de poștă electronică dsu@mai.gov.ro.

Art. 4 – Departamentul pentru Situații de Urgență din cadrul Ministerului Afacerilor Interne colectează datele și rezultatele centralizate ale controalelor/verificărilor și le prezintă Comitetului Național pentru Situații de Urgență, pentru analiză și decizie.

Art. 5 – Prezenta hotărâre se comunică tuturor componentelor Sistemului Național de Management al Situațiilor de Urgență pentru punere în aplicare prin ordine/dispoziții sau alte acte administrative.

AICI hotărârea CNSU integral.

Barajul Stânca-Costeşti este cea mai mare construcție hidrotehnică din România cu rol în managementul inundațiilor.

Ca să realizați anvergura și importanța ei, aceasta are cea mai mare capacitate de stocare dintre toate lucrările, reușind să acumuleze un volum de peste 1 miliard de mc de apă.

În anii 2008, 2010 și 2020, lucrarea a preluat în condiții de siguranță debite istorice cu o probabilitate de revenire de o dată la 100 de ani. În acest fel, populația care trăiește de-a lungul râului Prut a fost mai protejată de riscul inundațiilor.

Barajul este al doilea ca importanţă după Porțile de Fier I, administrat de Hidroelectrica și al treilea din Europa, dacă nu luăm în calcul regiunile estice ale Rusiei.

Administrat împreună cu Republica Moldova, toate deciziile sunt luate în comun de către reprezentanţii celor două părţi. Din partea României, lucrarea este administrată de Exploatarea Complexă Stânca-Costeşti.

Pe de altă parte, barajul ridicat pe Prut la Stânca-Costeşti în judeţul Botoşani este una dintre cele mai importante mega-structuri construite vreodată în România. Specialiştii care îl administrează spun că pentru ridicarea acestuia s-a cheltuit echivalentul a 60 de tone de aur, relatează adevărul.ro.

În nordul României, Prutul reprezintă ultima redută a Uniunii Europene. În dreptul localităţii Stânca din judeţul Botoşani, uriaşul râu ce desparte România de Republica Moldova este întâmpinat şi îmblânzit de una dintre cele mai mari structuri hidrotehnice din România.

Este vorba de barajul de la Stânca-Costeşti, un munte de beton şi oţel-beton care barează apele năvalnice ale Prutului şi, după ce le „înmoaie“, le lasă să treacă prin uriaşele ecluze.

Este una dintre puţinele mega-structuri ale „Epocii de Aur“, ridicată în anii ’70, dar care îşi găseşte utilitatea şi în anul 2015, fiind şi una dintre cele mai impresionante construcţii de acest gen din Europa.

„Este o construcţie superbă şi extrem de puternică. Barajul nu a fost niciodată reabilitat sau deteriorat. Este intact. Îmblânzeşte apele Prutului. Este singura construcţie capabilă să reziste acestui râu care antrenează în anotimpurile ploioase miliarde de tone de metri cubi de apă. Este remarcabil. Oferă protecţie, energie, este obiectiv turistic şi o punte de legătură cu Republica Moldova“, spunea Costică Macaleţi, fost inginer la Gospodărirea Apelor din Botoşani în perioada comunistă.

Şi într-adevăr, pe şoseaua urcată pe spinarea uriaşului din beton, care leagă, traversând Prutul, România de Republica Moldova, trec zilnic sute de români şi basarabeni prin punctele vamale aflate la ambele capete ale barajului, adică la Stânca, pe partea românească şi la Costeşti, în Republica Moldova.

CIFRE IMPRESIONANTE

Barajul de la Stânca-Costeşti este uriaş. Directorul barajului din urmă cu mai mulți ani, Mircea Vucovici, care a lucrat o viaţă aici îndeplinind diferite funcţii, îl cunoaştea cel mai bine.

Dezvăluie că din punct de vedere statistic, barajul de la Stânca-Costeşti este cel de-al doilea baraj din ţară ca importanţă, ca putere de reţinere a apei şi ca întindere a lacului de acumulare, după Porţile de Fier I. Autorităţile botoşănene spun că tot din acest punct de vedere, este cel de-al treilea baraj al Europei, fără să luăm în calcul zonele estice ale Rusiei. Cifrele care arată puterea şi capacitatea barajului sunt impresionante.

Barajul de la Stânca are o înălţime de 43 de metri şi un coronament care depăşeşte 300 de metri. Totodată, are o capacitate de 1,4 miliarde metri de cubi de apă, cu un lac de acumulare întins pe o suprafaţă de 6.000 de hectare la capacitate medie, iar la nevoie, putând să se extindă şi pe 9.000 de hectare la retenţie maximă. Cei care lucrează la Stânca-Costeşti spun că au grijă de poarta Prutului în Moldova, un adevărat scut al Moldovei, dar şi al unei importante zone din Republica Moldova.

„Barajul este vital pentru Moldova şi nu numai. Aici nu vorbim doar de judeţul Botoşani, unde este situat, ci de întreaga regiune a Moldovei. Lunca Prutului, pe toată lungimea ei până la Galaţi, fără barajul de la Stânca-Costeşti era inundată, în medie, o dată pe an şi arăturile de toamnă trebuiau refăcute şi câteodată şi însămânţările, în funcţie de amploarea viiturii. Ar fi un adevărat dezastru fără el. S-ar pierde gospodării şi vieţi omeneşti“, spunea Mircea Vucovici, directorul barajului Stânca-Costeşti, pentru adevărul.ro.

Şi asta în condiţiile în care Prutul, în perioadele cu ploi abundente, vine cu o viitură de peste 1.500 de metri cubi pe secundă şi este capabil, spun specialiştii de la baraj, să inunde peste 70.000 de hectare.

BARAJ CONSTRUIT  CU 60 DE TONE DE AUR

Tocmai din cauza furiei Prutului a fost ridicat şi barajul de la Stânca. Povestea construcţiei începe în anul 1952, când între reprezentanţii României comuniste şi cei ai URSS au avut loc întâlniri pentru a găsi soluţii de zăgăzuire a Prutului, care devasta ambele maluri ale râului.

„Prutul distrugea tot şi pe partea românească, şi pe malul deţinut atunci de URSS. S-au întâlnit şi au hotărât să facă un parteneriat şi împreună să construiască un baraj. A fost aleasă zona de la Stânca, fiindcă aici sunt stânci naturale pe ambele maluri, parcă anume lăsate acolo pentru aşa ceva.

De ele urma să fie „ancorat“ barajul. Doreau să facă cel mai puternic baraj din zonă. Era şi nevoie, la ce viitură venea pe Prut“, spunea Mircea Vucovici. S-a stabilit ca URSS să contribuie cu o parte din bani şi anumite tipuri de materiale, în timp ce românii duceau tot greul construcţiei şi asta fiindcă pe partea românească erau uriaşele deversoare ale barajului prin care furia Prutului era „îmblânzită“ şi apoi râul era lăsat să curgă liniştit până la Galaţi. Construcţia propriu-zisă a început în 1971, când au fost stabilite şi costurile finale cu materiile prime şi cu pagubele rezultate în urma amenajării lacului de acumulare.

La acest obiectiv au ajuns în mai multe vizite de lucru cuplului dictatorial Elena şi Nicolae Ceauşescu.

Conform „Acordului între guvernul Republicii Socialiste România şi guvernul Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste privind construirea în comun a Nodului hidrotehnic Stânca-Costeşti de pe râul Prut, precum şi condiţiile de exploatare a acestuia“, publicat în Buletinul Oficial al Republicii Socialiste România din 1971, costurile finale de construcţie ale barajului au fost de 61.867.000 de ruble, românii contribuind cu cea mai mare parte. Era o sumă colosală, având în vedere că o rublă transferabilă era aproape echivalentul unui gram de aur pur. „În total, dacă facem un calcul, acest baraj a costat nu mai puţin de 60 de tone de aur pur“, mai spunea Vucovici.

Un preţ care înfioară. Însă materialul principal folosit pentru „scutul“ frontal al barajului era „oţel-beton“, un material considerat indestructibil de sovietici şi mai apoi dăruit românilor şi pentru alte construcţii, în compensaţie pentru cheltuiala mai mare a părţii româneşti cu ridicarea barajului. Odată demarate lucrările, a durat şapte ani de muncă asiduă pentru ridicarea colosului din beton. Uriaşele stânci care-l susţineau au fost forate, umplute cu beton, şi s-a amenajat fundaţia.

A fost folosit în mare parte beton românesc, în jur de 4 milioane de metri cubi, cu o compoziţie specială. În proporţie de 100% a fost ridicat de muncitori şi ingineri români. A fost finalizat în 1978, inaugurarea oficială având loc pe 4 noiembrie. Sacrificiile au fost uriaşe, pe lângă cele materiale, mii de oameni fiind nevoiţi să-şi părăsească locurile natale. Pentru amenajarea uriaşului lac de acumulare au fost strămutate opt sate de pe ambele maluri ale Prutului: Stânca, Movila Ruptă, Ripiceni, Ştefăneşti, Cinghina, Lehneşti, Raşca si Costeşti.

„PODUL DE FLORI“ DE LA STÂNCA-COSTEŞTI

Pe barajul de la Stânca-Costeşti a avut loc şi un moment istoric. Pentru prima dată preşedintele României, la aceea vreme Ion Iliescu, şi cel al Republicii Moldova, Mircea Snegur, s-au întâlnit în 1990 pe drumul care străbate barajul de o parte şi de alta a Prutului, fiind creat acel renumit „Pod de flori“, la care au participat oficialităţi, dar şi oameni simpli de pe ambele maluri ale Prutului.

Totodată, pe baraj, la mijlocul distanţei, se află şi „Casa Prieteniei“, un spaţiu administrativ gestionat în comun de cele două state. În momentul de faţă, barajul de la Stânca-Costeşti leagă cele două vămi, cea românească de la Stânca şi cea moldovenească de la Costeşti.

Barajul se află în administrarea comună a României şi a Republicii Moldova, toate deciziile fiind luate de reprezentanţii celor două părţi, inclusiv câtă apă este eliberată în lacul de acumulare sau câtă trebuie pompată în cele două hidrocentrale. Lacul de acumulare a devenit un habitat în sine, fiind vizitat de păsări ce mai pot fi văzute doar în Delta Dunării, căutând peşte care se află din belşug în apele Prutului. Din punct de vedere turistic, barajul nu este exploatat, fiind cunoscut mai mult de cei care locuiesc în apropiere sau de turiştii care au trecut în Republica Moldova prin vama de la Stânca şi au rămas impresionaţi atât de mega-structura construcţiei cât şi de frumuseţea lacului de acumulare.

VIITURA DIN 2008, TESTUL SUPREM AL CONSTRUCŢIEI

Barajul este ancorat de stâncă, consolidat cu contraforţi şi platoşe din beton. În mijloc se află deversorul care lasă să treacă apa doar după ce este „îmblânzită“ de „scuturile“ şi contraforţii din beton. Pe coronamentul barajului a fost amenajat un pod cu şosea care făcea legătura dintre România şi URSS, iar acum între România şi Republica Moldova. Totodată, în subterane se află un labirit de tuneluri, chiar dedesubtul lacului de acumulare.

În aceste tuneluri, se află şi mecanismul care ajută barajul să reziste viiturilor. Este vorba de o cameră de comandă care activează clapetele stăvilarului, adică şase plăci metalice, care sunt ridicate şi coborâte pentru a lăsa sau a împiedica apa să pătrundă în lacul de acumulare.

Specialiştii de la baraj spun că această structură este unicat în ţară. Pe lângă forţa şi capacitatea ei de a reţine apa din viitură,, structura acesteia este unică. Este singurul baraj din ţară făcut din beton şi pământ.

„Are zona de baraj din beton, zona de baraj cu contraforţi şi de asemenea, pe mijloc este o zonă de baraj cu casete din beton întărit cu balast. Dar este şi o zonă de baraj de pământ, protejată cu dale din beton“, mai explica Mircea Vucovici, directorul barajului.

Această zonă din pământ oferă „elasticitate“ structurii şi o ajută să reziste la cele mai puternice viituri. Totodată, pentru orice infiltrări de apă, barajul are drenuri amenajate într-o uriaşă galerie de drenaj. Marele lac de acumulare are şi patru fante uriaşe prin care se fac „golirile de fund“, adică este eliberat surplusul de apă. „La vremea când s-a construit, era o structură uluitoare“, preciza și  Macaleţi.

„AM O ÎNCREDERE DEPLINĂ ÎN EL“

Au trecut mai bine de 37 de ani de la construirea barajului. În tot acest timp, „uriaşul din beton“ şi-a făcut constant datoria. Dacă Siretul, Jijia sau Miletinul continuă să producă pagube an de an, Prutul este potolit, iar toate aşezările şi culturile din lunca Prutului sunt ferite tocmai datorită barajului. Nu a fost niciodată reabilitat şi nici nu dă semne de slăbiciune. Testul suprem al barajului a fost în anul 2008, când apele umflate de ploile din Ucraina au adus o viitură fără precedent.

Prutul venea cu o forţă incredibilă. S-a izbit cu furie de barajul de la Stânca. Colosul ăsta nici măcar nu s-a clintit. Şi asta în condiţiile în care a trebuit să facă faţă la 1,3 miliarde de metri cubi de apă în doar câteva ore.

„Nici nu s-a pus problema să nu reziste. Am o încredere deplină în el“, mai spunea cu mândrie directorul barajului. În acel an a fost atinsă şi o cotă istorică la baraj, acesta ajungând la limita de 98,2% din capacitatea lacului de acumulare. Vucovici spune că mega-structura construită în anii comunisului poate să o ducă mult şi bine, fără să fie înregistrate fisuri sau alte defecţiuni.

SURSĂ IMPORTANTĂ DE ENERGIE

Pe lângă prevenirea inundaţiilor şi protejarea întregii zone, barajul de la Stânca-Costeşti şi lacul său de acumulare aferent, au şi un alt rol: acela de a produce energie electrică.

Pe ambele capete ale barajului, încă din 1978, au fost amenajate hidrocentrale, retehnologizate de-a lungul timpului. Practic, forţa apei comasată în lacul de acumulare, alimentează hidrocentralele şi produce energie electrică. Sunt două grupuri electrogene, de câte 16 MW fiecare. Orice metru cub este folosit energetic. „Sunt utilizabile şi astăzi“, precizează Mircea Vucovici. Practic, apa se scurge printr-o serie de galerii către turbinele hidrocentralelor, alimentându-le. Acestea produc pe ambele maluri ale Prutului 10 MW pe oră.

Barajul are şi alte funcţii. Nu este util doar atunci când este prea multă apă, ci şi atunci când bântuie seceta. Prin canalele sale poate iriga, zone agricole întinse de pe ambele maluri ale Prutului. Totodată, în marele lac de acumulare este o adevărată fermă piscicolă cu numeroase specii de peşte în rândul cărora domină crapul şi somnul. Pe maluri s-a format nisip fin, lacul de acumulare fiind o adevărată rivieră a nordului, plină cu pescari şi turişti dornici de un sejur ieftin şi liniştit.

 Urmăriți știrile Botosani24.ro și pe Google News

Sursa: alba24.ro, adevărul.ro

Citeste mai mult

Eveniment

CFR Călători a extins sistemul de vânzare online până înainte de plecarea trenului pentru 75% din trenurile InterRegio

Publicat

Compania CFR Călători a anunțat luni, 3 octombrie 2022, că a extins sistemul de vânzare online până înainte de plecarea trenului, pentru un număr de aproximativ 440 de trenuri.

Potrivit unui comunicat al companiei, din totalul trenurilor pe care CFR Călători le pune zilnic în circulație, cumpărarea biletelor online până la ora plecării trenului se face pentru 75% din trenurile InterRegio, pentru 65% din trenurile Regio Expres și pentru 32% din trenurile Regio.

CFR Călători anunță că în aplicaţiile online, serviciul „Bilete online până la plecare” este marcat cu o pictogramă dedicată cu simbolul „0m”.

Serviciul „Bilete online până la plecare” este disponibil deja pentru călătoria cu vagoane cușetă/dormit, precum și pentru trenurile de pe ruta Bucureşti Nord – Aeroport Henri Coandă, Brașov – Constanța, etc.

Compania precizează că la cumpărarea biletelor online de pe site sau din aplicații se aplică o reducere de 5% din tariful de transport.

Vezi LISTA completă a trenurilor cu bilete ce pot fi cumpărate online până în momentul plecării AICI.

La cumpărarea biletelor online atât direct din pagina web www.cfrcalatori.ro, cât și din aplicația mobilă “CFR Călători mersul trenurilor și bilete online” (disponibilă în Google Play, App Store și Huawei AppGallery), CFR Călători aplică o reducere de 5% din tariful de transport.

Recomandări pentru călători

”Pentru a avea o predictibilitate a cererii de transport și pentru a ne putea adapta cât mai bine capacitatea de transport la fluxul de călători prognozat, CFR Călători recomandă pasagerilor planificarea din timp a călătoriei, inclusiv cumpărarea legitimaţiilor de călătorie. Biletele pot fi achiziţionate în trafic intern cu o anticipație de maxim 30 zile.

Înainte de efectuarea călătoriei, recomandăm călătorilor să se asigure că au bilet de călătorie, pentru evitarea taxării suplimentare în tren, corespunzătoare rangului de tren și zonei kilometrice și/sau suportarea costurilor amenzii conform reglementărilor în vigoare”, precizează CFR Călători.

Informații actualizate despre circulația trenurilor sunt disponibile la:

  • 0219521 – INFO CFR (trafic intern).
  • numerele de telefon de la gările CFR sunt publicate pe cfrcalatori.rola secțiunea INFORMAȚII TELEFONICE – https://www.cfrcalatori.ro/informatii-telefonice/
  • în aplicația TRENUL MEU (https://bilete.cfrcalatori.ro/ro-RO/Itineraries), introduceţi numărul exact al trenului în căsuţa indicată şi click pe Informații tren. Obtineţi informaţii în timp real despre opriri, întârzieri, minutele de staţionare în următoarea gară şi timpul estimat de sosire.
  • pe site-ul administratorului infrastructurii cfr.rosunt funcționale și actualizate permanent camerele web http://cfr.ro/index.php/component/content/article/2-uncategorised/4023-camere-web-2 din gările București Nord, Aeroport Henri Coandă, Timișoara, Craiova, Brașov, Iași, Cluj Napoca și Constanța care indică ora de sosire/de plecare a trenurilor.
  • pe site-ul pe cfrcalatori.ro, în modulul Mers tren trafic intern.

 Urmăriți știrile Botosani24.ro și pe Google News

Sursa: Mediafax

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate
Publicitate