Connect with us

Actualitate

Boboteaza și Sfântul Ioan vor deveni sărbători legale. PSD propune datele de 6 și 7 ianuarie ca zile libere pentru români

Publicat

Publicitate

Sărbătoarea Botezului Domnului (Boboteaza – 6 ianuarie) şi Soborul Sfântului Proroc loan Botezătorul (Sfântul Ioan – 7 ianuarie) vor deveni zile libere pentru români la inițiativa PSD. 

Proiectul de lege a fost inițiat și depus la Senat de preşedintele Camerei Deputaţilor, Marcel Ciolacu şi de liderul grupului deputaţilor PSD, Alfred Simonis.

În 2023, 7 ianuarie cade sâmbăta, iar în 2024, ambele sărbători vor fi oricum în weekend, adică sâmbăta și duminica.

Abia în 2025, 6 și 7 ianuarie cad în zilele de luni și marți și vor însemna o vacanță de 4 zile pentru români.

Motivația parlamentarilor PSD care au inițiat propunerea are la bază structura religioasă a populației: aproape 87% dintre români se declară ortodocși.

Iniţiatorii precizează că în România, potrivit datelor oficiale furnizate de ultimul recensământ din anul 2011, 16.307.004 cetăţeni români sunt creştini ortodocşi, ceea ce reprezintă 86,45% din populaţia totală declarată a ţării.

Publicitate

Cele două sărbători sunt foarte importante pentru credincioșii creștin-ortodocși, .

Propunerea legislativă pentru completarea alin.(1) al art.139 din Legea nr.53/2003 – Codul Muncii a fost depusă săptămâna aceasta, la Senat şi este iniţiată de preşedintele PSD Marcel Ciolacu şi liderul deputaţilor PSD, Alfred Simonis.

Zile libere în 2022

În 2022, salariații români au avut dreptul la 15 zile libere, adică sărbătorile legale, conform Codului Muncii. Dintre acestea, 9 au fost în timpul săptămânii și 6 în week-end.

Pe lângă zilele libere prin lege și sărbătorile legale, românii pot beneficia de o serie de alte zile libere, cum sunt cele enumerate mai jos.

Până la sfârșitul anului, românii mai beneficiază de următoarele sărbători legale: 30 noiembrie – Sfântul Apostol Andrei, cel Întâi chemat, Ocrotitorul României; 1 decembrie, Ziua Națională și prima şi a doua zi de Crăciun.

Zi liberă pentru a dona sânge

Salariații au drept la zi liberă pentru fiecare donare efectivă (HG 1.364/2006). Ziua liberă poate fi acordată pe baza documentelor justificative eliberate de instituția la care a fost efectuată donarea de sânge.

Zi liberă pentru vaccinare anti-COVID

Se acordă pe baza adeverinței de vaccinare, printr-o cerere. Nu trebuie să coincidă cu data efectivă a vaccinării (nu se aplică pentru vaccinările efectuate înainte de finalul lui iulie 2021).

Se poate acorda în termen de trei ani de la data emiterii dovezii de vaccinare. Se acordă pentru fiecare doză de vaccin anti-COVID-19 efectuat, potrivit avocatnet.ro.

Vezi și Zile libere de care pot beneficia suplimentar angajații. Când ai dreptul să îți iei liber. LISTA și criteriile din Codul Muncii

Și salariații care își vaccinează copiii au drept la zi liberă plătită, în ziua efectivă de vaccinare.

Se acordă pentru fiecare doză de vaccin administrat copilului sau copiilor avuți, cu condiția ca celălalt părinte să nu beneficieze de acest drept. În ambele cazuri, vaccinarea proprie sau a copilului, salariatul trebuie să prezinte dovada vaccinării.

Zi liberă pentru a duce copilul la medic

Această zi liberă se acordă în fiecare an pe baza unei cereri a salariatului care este părinte.

Se atașează declarația pe propria răspundere a celuilalt părinte din care trebuie să reiasă că nu a solicitat și nu va solicita pe durata unui an calendaristic dreptul similar la locul lui de muncă.

Salariatul trebuie să ofere angajatorului o adeverință medicală emisă de medicul de familie din care să reiasă efectuarea controlului.

Se acordă doar o zi pe an, dacă salariatul are unul sau doi copii, și două zile, dacă are trei sau mai mulți. Obligația de plată a zilei libere nu există, însă angajatorul poate opta să o plătească, dacă dorește.

Zile libere pentru fertilizare in vitro

Salariatele care urmează un tratament de fertilizare in vitro beneficiază de trei zile suplimentare de concediu de odihnă.

Este vorba despre o zi la data efectuării puncției ovariene și două zile începând cu data efectuării embriotransferului.

Salariata trebuie să depună o cerere de concediu și scrisoarea medicală eliberată de medicul specialist.

Zile libere pentru evenimente familiale deosebite

Zilele libere pentru evenimentele familiale sunt cele acordate pentru căsătoria salariatului sau a copilului acestuia, decesul unor persoane din familia apropiată ș.a.m.d. Aceste zile trebuie să fie plătite de către angajator.

Concediu paternal

La nașterea copilului, tatăl acestuia are dreptul să primească un concediu paternal de cinci zile lucrătoare. Dacă a obținut atestatul de absolvire a cursului de puericultură, durata concediului paternal se majorează cu zece zile lucrătoare. Majorarea se poate aplica o sigură dată, indiferent de numărul copiilor.

Concediu paternal se acordă, la cerere, în primele opt săptămâni de la nașterea copilului, pe baza certificatului de naștere al copilului. Acest concediu paternal trebuie plătit de către angajator, cu o indemnizație egală cu salariul corespunzător perioadei respective.

Zile suplimentare la concediul de odihnă

Acest drept îi au salariații care lucrează în condiții grele, periculoase sau vătămătoare, nevăzătorii, alte persoane cu handicap și tinerii în vârstă de până la 18 ani. Acest drept se regăsește în Codul muncii și se acordă independent de existența vreunul contract colectiv de muncă.

Ore libere

De asemenea, angajatorii au obligația de a acorda salariatelor gravide, care i-au informat pe aceștia despre starea lor de graviditate, dispensă pentru consultații în limita a maximum 16 ore pe lună, în cazul în care investigațiile se pot efectua numai în timpul programului de lucru.

Aceste ore libere trebuie să fie plătite.

De asemenea, gravidele care solicită reducerea programului de lucru cu o treime din cauza faptului că nu pot duce la îndeplinire un program întreg de lucru din cauza problemelor de sănătate sau reducerea programului salariatelor care alăptează sunt alte două drepturi ce reprezintă acordarea de ore libere, dar pentru care drepturile salariale nu se diminuează, respectiv există obligația de plată a acestora.

 Urmăriți știrile Botosani24.ro și pe Google News

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Paștele ortodox și catolic ar putea avea loc în fiecare an la aceeași dată. Papa Francisc spune că Biserica Catolică este pregătită pentru o dată unică

Publicat

Publicitate

Papa Francisc a afirmat sâmbătă că Biserica Catolică este gata să accepte o singură dată pentru Paște, în timp ce această sărbătoare religioasă este adesea celebrată la date diferite în funcție de calendarele religioase folosite, notează AFP, citat de agerpres.ro.

‘Biserica Catolică este dispusă accepte data dorită de toți, o dată a unității’, a declarat el improvizând și îndepărtându-se de textul omiliei rostite la liturghia de închidere a săptămânii de rugăciune pentru unitatea creștinilor.

‘Într-o manieră providențială, Paștele va fi celebrat în acest an în aceeași zi în calendarele gregorian și iulian, tocmai în cursul acestei aniversări ecumenice’, a spus papa referindu-se la Conciliul de la Niceea, care a avut loc în urmă cu 1700 de ani și este considerat primul conciliu care a avut ca scop rezolvarea problemelor dintre diferitele biserici.

‘Îmi reînnoiesc apelul ca această coincidență să servească drept aducere aminte tuturor creștinilor să facă un pas decisiv spre unitate și asta în jurul unei date comune pentru Paște’, a conchis suveranul pontif.

Ziua în care se sărbătorește Paștele este calculată în general, în funcție de biserică, după calendarul iulian sau gregorian, ducând uneori la diferențe de câteva săptămâni.

Publicitate
Citeste mai mult

Eveniment

Parchetul General a deschis un dosar penal în cazul furtului pieselor din tezaurul dacic din Olanda

Publicat

Publicitate

Parchetul General a anunțat, sâmbătă, că a fost întocmit un dosar penal, din oficiu, în cazul sustragerii pieselor din tezaurul dacic expuse la Muzeul din Drents, Regatul Țărilor de Jos, relatează agerpres.ro.

‘În cursul zilei de astăzi, 25 ianuarie 2025, Inspectoratul General al Poliției Române a fost notificat despre faptul că la Muzeul din Drents, Regatul Țărilor de Jos, în care are loc expoziția ‘Dacia! Rijk van goud en zilver/Dacia! Regatul aurului și argintului’, a avut loc o explozie, iar – din primele evaluări – această explozie a avut drept scop intrarea prin efracție în clădirea muzeului, de unde au fost sustrase piese din tezaurul dacic al României. În urma analizării situației de fapt, a fost întocmit un dosar penal, din oficiu, sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de furt calificat și nerespectarea regimului armelor, munițiilor și al materiilor explozive’, se arată într-un comunicat transmis de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (PÎCCJ).

Conform aceleiași surse, cercetările vor fi efectuate de către procurori din cadrul PÎCCJ și ofițeri de poliție și specialiști din Inspectoratul General al Poliției Române.

‘Împreună cu autoritățile din Olanda, se depun toate diligențele pentru soluționarea cazului, fiind activate și mecanismele de cooperare judiciară internațională’, se mai menționează în comunicat.

„Coiful de aur de la Coțofenești, datat în secolele V-IV î.Hr., precum și trei brățări dacice din aur de la Sarmizegetusa Regia, din a doua parte a secolului I î.Hr., unele dintre cele mai importante artefacte din patrimoniul național al României, au fost furate în urma unui ‘incident deosebit de grav’ care a avut loc la sediul Muzeului Drents din Assen, Olanda, a anunțat Ministerul Culturii.

Potrivit informațiilor furnizate de conducerea Muzeului Drents și autoritățile olandeze, spargerea a fost realizată prin utilizarea unui exploziv pe singurul zid exterior al clădirii.

Publicitate

Toate piesele furate fuseseră asigurate în conformitate cu legislația românească și standardele internaționale privind organizarea expozițiilor.

Citeste mai mult

Eveniment

Cod galben de ceață valabil până la ora 11:00 pentru 27 de comune din județul Botoșani.

Publicat

Publicitate

Meteorologii au emis un nou Cod galben de ceață, valabil până la ora 11:00, pentru o parte din județul Botoșani.

Din această cauză, pe drumurile din Dorohoi, Hudești, Coțușca, Suharău, Havârna, Rădăuți-Prut, Ibănești, Șendriceni, Cristinești, Avrămeni, Dersca, George Enescu, Hilișeu-Horia, Păltiniș, Broscăuți, Mileanca, Pomârla, Darabani, Mihăileni, Drăgușeni, Cândești, Cordăreni, Viișoara, Concești, Lozna, Mitoc și Adășeni se reduce vizibilitatea sub 200 de metri, izolat sub 50 de metri.

Pentru evitarea producerii unor evenimente rutiere, adresăm conducătorilor auto recomandarea de a adapta viteza la condițiile de drum. Circulați prudent pentru siguranța dumneavoastră și a celorlalți participanți la trafic!

Citeste mai mult

Eveniment

CALENDAR ORTODOX 2025: Sfântul Ierarh Iosif cel Milostiv, mitropolitul Moldovei

Publicat

Publicitate

Acest mare mitropolit al Moldovei – Iosif al II-lea Naniescu – numit „cel milostiv”, a fost cel mai strălucit ierarh al Bisericii Ortodoxe Române din a doua jumătate a secolului XIX după Sfântul Calinic de la Cernica. Era fiul preotului Anania (Nane) Mihalache și al presviterei Teodosia, din satul Răzălăi, raionul Bălți, născut la 15 iulie 1818. Tatăl său a murit după doi ani, iar mama rămâne văduvă cu doi copii, Ioan și Ieremia.

În anul 1831, ierodiaconul Teofilact, unchiul său, aduce la Mănăstirea Sfântul Spiridon din Iași pe copilul Ioan, pentru a învăța carte. Aici deprinde scrisul, cititul, tipicul și muzica psaltică. În anul 1834 ierodiaconul Teofilact este numit egumen la Mănăstirea Sfântul Prooroc Samuil din Focșani, unde aduce și pe nepotul său. În anul 1835, ierodiaconul Teofilact ajunge ecleziarh la episcopia Buzăului, sub vestitul episcop Chesarie, împreună cu tânărul Ioan. La 23 ianuarie 1835 rasoforul Ioan este călugărit sub numele de Iosif, în catedrala episcopală, iar a doua zi este hirotonit diacon. Ca ucenic al episcopului Chesarie, în anul 1836, ierodiaconul Iosif Naniescu intră la seminarul din Buzău, atunci înființat, pe care îl termină în anul 1840. Apoi, între anii 1840-1847 urmează Colegiul Sfântul Sava din București. În anul 1849 este numit egumen la Mănăstirea Șerbănești din Râmnicu-Vâlcea, iar la 29 august 1850 este hirotonit preot în București.

În noiembrie 1852 este făcut protosinghel de Sfântul Calinic, episcopul Râmnicului. În 1857 este numit egumen la Mănăstirea Găiseni, județul Dâmbovița, iar după 4 ani este făcut arhimandrit de mitropolitul primat Nifon și numit în 1863 egumen la Mănăstirea Sărindar din București. Între anii 1864-1870 arhimandritul Iosif Naniescu a activat ca profesor de religie la Gimnaziul Gheorghe Lazar și la Liceul Matei Basarab din București, iar ultimii doi ani (1870-1871) a fost director la Seminarul Central. La 23 aprilie 1872 arhimandritul Iosif Naniescu este hirotonit arhiereu, iar în ianuarie 1873 este numit episcop de Argeș.

La 10 iunie 1875 este ales mitropolit al Moldovei, iar la 6 iulie același an este instalat la Iași. Timp de 27 de ani venerabilul mitropolit Iosif Naniescu păstorește cu o rară blândețe și înțelepciune Mitropolia Moldovei. Aici a depus cea mai bogată activitate duhovnicească, teologică, pastorală și socială din toată viața sa, rămânând pentru urmași un exemplu viu și greu de imitat. În data de 26 ianuarie 1902 mitropolitul Iosif Naniescu „cel sfânt si milostiv” părăsește pe fiii săi duhovnicești și se strămută la cereștile lăcașuri, pentru a sta în fața marelui Arhiereu Iisus Hristos. Mormântul său se află în partea de sud a catedralei mitropolitane terminata de el. Canonizarea oficială a Mitropolitului Iosif Naniescu a avut loc în data de 25 martie 2018, la Catedrala Mitropolitană din Iași.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending