Publicitate

Austria renunță la dreptul său de veto și deschide calea Schengen pentru România și Bulgaria. În cadrul unei reuniuni la Budapesta, pe 22 noiembrie, urmează să fie adoptat un pachet de măsuri pe care România și Bulgaria mai trebuie să le îndeplinească pentru a deveni membre Schengen. Renunțarea Austriei la veto este un pas semnificativ, dar nu final, în procesul de aderare a României și Bulgariei la Spațiul Schengen, scrie alba24.ro.

Decizia finală va depinde de întâlnirea din 22 noiembrie, de pachetul de măsuri și de acordul din primăvara lui 2025. Deși aceasta este o schimbare majoră de poziție, aderarea celor două țări nu este încă garantată. Urmează adoptarea unui pachet de măsuri suplimentare, iar o decizie finală este așteptată cel mai devreme în primăvara anului 2025.

Această veste vine într-un moment sensibil, înaintea alegerilor prezidențiale din România, și poate influența dezbaterea publică și opinia alegătorilor.

Publicitate

De ce a blocat Austria extinderea Schengen?

Austria și-a exprimat anterior opoziția față de extinderea Schengen din motive legate de securitate și gestionarea migrației. Autoritățile austriece au invocat provocările legate de controlul frontierelor externe ale UE și impactul asupra gestionării fluxurilor migratorii în Austria. Criticii susțin că această decizie a avut și o componentă politică, fiind o modalitate de a câștiga susținere înainte de alegerile naționale și regionale.

Deși motivele invocate au fost contestate de unii actori europeni, decizia Austriei a reflectat îngrijorări legitime legate de securitate. Între timp, România și Bulgaria au făcut progrese semnificative în consolidarea granițelor externe și în eficientizarea procesului de returnare a migranților care nu primesc azil.

Publicitate

Chiar și creștin-democrații europeni de rang înalt, adică prieteni de partid ai ÖVP, și-au exprimat în mod deschis nemulțumirea față de poziția Austriei în această privință.

Pachetul de măsuri din 22 noiembrie

Acum, se pare că lucrurile au fost finalizate la Bruxelles și Viena: Austria renunță la dreptul său de veto și deschide calea pentru cele două state membre ale UE, România și Bulgaria.

Publicitate

Pe 22 noiembrie, la Budapesta, reprezentanții Austriei, României și Bulgariei, împreună cu Ungaria – țara care deține în prezent președinția rotativă a UE – se vor întâlni pentru a finaliza un pachet de măsuri suplimentare pentru aderarea celor două țări la Schengen.

Deși Bulgaria și România au îndeplinit majoritatea cerințelor necesare, mai sunt câțiva pași tehnici și administrativi de parcurs. Această întâlnire reprezintă o etapă importantă în procesul de aderare, dar nu o garanție.

Când este estimată întrarea în Schengen a României și Bulgariei

Acest lucru este așteptat să se întâmple în primăvara anului 2025, scrie Kurier. Cel puțin aceasta este opinia reprezentanților de vârf ai guvernului român.

Cu toate acestea, potrivit Ministerului de Interne, cele două țări au îndeplinit deja principalele cerințe: Mai presus de toate, securitatea sporită a frontierelor lor externe ale UE și returnarea mai rapidă a solicitanților de azil respinși din Austria.

Ce înseamnă aderarea României și Bulgariei la Schengen

O eventuală aderare la Schengen ar aduce beneficii importante pentru România și Bulgaria, eliminând controalele la frontierele cu statele membre Schengen și facilitând circulația cetățenilor și mărfurilor.

În același timp, procesul mai are nevoie de acordul final al tuturor statelor membre din Spațiul Schengen, ceea ce înseamnă că aderarea depinde și de rezultatul discuțiilor din primăvara lui 2025.

Pentru cetățenii români și bulgari, aderarea la Schengen ar însemna călătorii mai rapide și mai sigure în statele din Spațiul Schengen, fără controale la frontieră. În plus, această schimbare ar putea aduce un impuls economic, facilitând transportul de mărfuri și consolidând relațiile comerciale.

Cu toate acestea, e important de menționat că aderarea la Schengen nu este încă sigură, iar publicul trebuie să înțeleagă că, deși progresul este real, procesul de aderare depinde de îndeplinirea completă a tuturor cerințelor.

Decizia de la Budapesta, impuls pentru partidele pro europene la alegeri

Noul comisar european pentru migrație, Magnus Brunner, desemnat din partea Austriei, și-a exprimat susținerea pentru aderare și apreciază progresele făcute de cele două țări.

Totuși, aderarea efectivă va necesita respectarea completă a cerințelor tehnice și politice stabilite de Uniunea Europeană.

Pentru România, decizia de la Budapesta ar veni exact la timp pentru alegerile prezidențiale din 24 noiembrie, care ar putea da un impuls candidaților pro-europeni.

De asemenea, pentru Magnus Brunner, un „da” pentru aderare ar fi un semnal de conciliere în momentul preluării funcției de comisar pentru migrație. Obstacolele deja recunoscute în această funcție sunt oricum destul de mari.

Publicitate

Polițiștii din  Unțeni au oprit, luni, pentru control, pe drumul public, din comuna Unțeni, un autoturism condus de un tânăr, de 18 ani, din aceeași localitate.

În urma verificărilor efectuate s-a stabilit faptul că acesta nu deține permis pentru nicio categorie de autovehicule.

Publicitate

Polițiștii continuă cercetările pentru săvârșirea infracțiunii de conducere fără permis.

Publicitate

Publicitate

Luni, polițiștii din cadrul Secției de Poliție Rurală nr. 1 Botoșani au emis ordonanță de reținere, pentru 24 de ore, pe numele unui bărbat, de 49 de ani, din comuna Stăuceni bănuit de comiterea infracțiunii de încălcarea ordinului de protecție și distrugere.

Din cercetări, a reieșit faptul că acesta ar fi încălcat ordinul de protecție emis de o instanță de judecată, în luna septembrie a.c., prin care i se interzicea să se apropie de soție și de cei doi copii, precum și de locuința acestora, prin aceea că ar fi venit în curtea imobilului în care locuiește familia sa și ar fi distrus parțial, prin incendiere, o anexă a locuinței.

Publicitate

Bărbatul a fost introdus în Centrul de Reținere și Arestare Preventivă al I.P.J. Botoșani, cercetările fiind continuate pentru stabilirea tuturor împrejurărilor în care s-au produs faptele.

Publicitate

Este vorba despre inițiativa legislativă pentru instituirea zilei de 24 august ca Ziua Prizonierilor de Război Români pe care deputatul social-democrat Alexandra Huțu depus-o în Parlamentul României după ce aceasta a fost discutată în prealabil cu Asociația Cultul Eroilor Botoșani. Aceasta a primit marți votul în Camera Deputaților, care este camera decizională și va fi înaintă pentru promulgare.

Practic, începând de anul viitor, în data de 24 august, autoritățile locale, școlile, Guvernul, precum și celelalte instituții ale statului, vor putea organiza programe și manifestări culturale cu caracter evocator și științific, în spiritul tradițiilor poporului român, precum și ceremonii oficiale și/sau militare dedicate prizonierilor de război români.

Publicitate

„Legea vine să întregească numărul zilelor în care se vor organiza evenimente sau ceremonii în semn de recunoștință și pentru cinstirea memoriei prizonierilor de război. Sacrificiile făcute de prizonierii de război, nevoiți să suporte ororile și tratamentul inuman din lagăre și devotamentul acestora față de România, prin faptul că nu au acceptat să-și trădeze patria, nu trebuie să se piardă în negura timpului. Mulțumesc Asociației Cultul Eroilor Botoșani pentru colaborare, precum și tuturor colegilor mei parlamentari social-democrați pentru sprijinul acordat în concretizarea demersului meu. Atât timp cât vor rămâne în conștiința fiecăruia dintre noi, iar faptele lor de patriotism și istoria vieții lor vor fi transmise permanent de la o generație la alta, eroii nu vor muri niciodată! Glorie eternă eroilor neamului!”, a transmis Alexandra Huțu

Publicitate

CMF11240017