O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist
AM CITIT, AM REŢINUT…
Lucian Blaga: „Mai departe nu m-aş duce / Dă-te, dă-te doar puţin mai / Într-o parte. Fă-mi şi mie / Loc pe cruce”; Pr. Dumitru Stăniloae: „Lacrimile spală ochii şi-i fac frumoşi, pentru că spală inima şi o fac transparentă, frumoasă şi nevinovată”; Seneca: „Educaţia este îmblânzirea unei flăcări, nu umplerea unui vas”; Liviu Papadima: „Avem un învăţământ catastrofal, însă catastrofal în atâtea feluri încât e imposibil de aflat cum ar arăta unul bun”; Sever Voinescu: „Depinde doar de anvergura demonului din tine”; Sever Voinescu: „Acum, lupta dintre noi este perfect occidentală: omul tradiţiei vs. omul recent”; Teodor Baconschi: „Începând cu umanismul renascentist, Prostia şi-a meritat majuscula alegorică, funcţionând ca materie primă a distopiilor paradoxale”; Anca Manolescu: „A-l asculta pe celălalt nu e o atitudine „pasivă”, de simplă înregistrare. Ea cere strădania interpretativă, perseverenţa generozităţii, puterea de a nu ceda eşecurilor”; Lao Zi: „Cel care se pricepe nu vorbeşte. Stăpânind erudiţia, el tace”; Aristotel: „Un om educat se deosebeşte de un om needucat aşa cum un om viu se deosebeşte de un om mort”; Confucius: „Natura ne aseamănă, educaţia ne deosebeşte”; Mircea Eliade: „E foarte greu să-ţi păstrezi sufletul neatins de-a lungul unui secol de hibernare sub o mască. Şi-atunci ni se pune problema: ce trebuie să facem ca să nu ne pierdem sufletul în acest nou Ev întunecat care începe pentru noi?”; Maria-Ana Tupan: „Discursul Facebook care se foloseşte de noul mediu de comunicare, spaţiul virtual, este produs de minţi mediocre pe teme anoste, inspirate fiind din viaţa personală ca o curgere amorfă de evenimente a căror poveste nu se încheie niciodată, nefiind articulată de scenarii teleologice, sau structuri de sens”;
Angelo Mitchievici: „Ceea ce mă interesează într-un jurnal este o trăire la limită, în proximitatea unei limite, nu neapărat a celei mai dramatice dintre ele, moartea”; Denis de Rougemont: „Arta de a scrie în sine e o zicere despre nimic”; Denis de Rougemont: „Până la urmă, nu ştii ce crezi cu adevărat decât văzând ce faci cu adevărat”; Denis de Rougemont: „Literatura e un mod de a înţelege fenomene trăite şi deloc literare, de a participa la ele, totodată descriindu-le, la ideea detectării unui eu contingent şi fortuit, prost format, prost scris, într-un fel, dar aflat în căutarea identităţii sale secrete”; Mihai Eminescu: „Noi susţinem că e mai bine să înaintăm încet, dar păstrând firea noastră românească, decât să mergem repede înainte, dezbrăcându-ne de dânsa prin străine legi şi străine obiceiuri”; Mihai Eminescu: „Străinii pun mâna pe un pământ sfânt, a cărui apărare ne-a costat pe noi râuri de sânge, veacuri de muncă, toată inteligenţa noastră trecută, toate mişcările cele mai sfinte ale inimii noastre”;
Mihail Sadoveanu: „Dumnezeu va avea grijă şi de oameni şi de pădure, cum are grijă de toată zidirea Sa”; Vasile Tăriţeanu: „Ce e val ca valul trece / Numai Tu, bădiţă Mihai, / nefiind val, / nu vei trece niciodată / ca valul…”; Vasile Tăriţeanu: „Cum să-mpart, Doamne, Moldova, / Şi prea dulcea Bucovină, / Lăsând crengile de-o parte / De străbuna lor tulpină? / Cum să-mpart pe Ştefan Vodă, / Ca pe-un lan tivit cu maci, / Când e unic precum munţii / În străbunii noştri daci?”; Mihai Eminescu: „Ţara Fagilor (Bucovina) este diamantul din stema lui Ştefan cel Mare”; Mihai Eminescu: „Noi susţinem că poporul român nu se va putea dezvolta ca popor român decât păstrând drept baze pentru dezvoltarea sa tradiţiile sale istorice, aşa cum s-au stabilit de la curgerea vremurilor. Cel ce e de altă părere să o spună ţării”; Irina Nicolau: „Dacă Prometeu nu fura focul, omenirea mânca şi azi hrană rece”; Andrei Pleşu: „Unii rămân copiile mai curând ridicole ale fantasmelor lor de tinereţe, alţii îşi găsesc sinele autentic şi drumul propriu”; Jean-Jacques Rousseau: „Oraşele sunt abisul speciei umane”; Gabriel Garcia Marquez: „La Macondo nu s-a întâmplat nimic, nu se întâmplă nimic şi nu se va întâmpla niciodată nimic. Satul acesta este un sat fericit”;
Andrei Pleşu: “Nu cred că Marx trebuie înlăturat din istoria filozofiei, nu cred că un radical act de cenzură aplicat textelor unui filozof e binevenit, nu cred că avem dreptul să-i excomunicăm pe numeroşii “adepţi”, profani sau academici, ai filozofiei marxiste, al cărei impact asupra lumii modern este masiv şi complex”; Tony Judt: “Cel mai mare rău? Nazismul. Cel mai mare pericol? Comunismul”; personajul Gloucester din “Henric al VI-lea” de Shakespeare: “E cruntă suspiciunea din mintea vinovată. / Hoţul amuşineaz-un poteraş în fiece tufiş”; un personaj din piesa “Fraţii” a lui Terenţiu: “Oamenii, cu cât le merge mai rău, cu atât devin mai bănuitori. Sunt tentaţi să interpreteze orice lucru ca pe o jignire”;Mircea Dinescu: “Bătrâne Marx, tu pe aceste meleaguri / Vei fi degrabă bărbierit şi trimis la reeducare”; Yuval Noah Harari: “Încrederea e material primă din care sunt făcute toate tipurile de bani”; Yuval Noah Harari: “Banii sunt cel mai universal şi mai eficient sistem de încredere mutual care a fost inventat vreodată”; motto-ul filmului “România neîmblânzită”: “Unele lucruri trebuie păstrate aşa cum sunt”; Alfred Hitccock: “În filmele artistice, regizorul este Dumnezeu, în documentare Dumnezeu este regizorul”; Aristotel: “Natura nu face nimic inutil”; Mahatma Gandhi: “Măreţia unei naţii şi progresul ei moral se văd în felul în care tratează animalele”;